Uniunea Europeană își salvează membrii de catastrofa economică a pandemiei de coronavirus

După aproape cinci zile de negocieri dure, liderii UE au reușit să ajungă la un acord istoric care va salva statele membre de efectele recesiunii, provocate de pandemia de coronavirus. Astfel, în pofida scepticilor care profesau moartea Uniunii, incapacitatea ei de a face față provocărilor actuale, inclusiv pandemiei, organizația europeană și-a dovedit din nou valabilitatea și valoarea. Cu toate neînțelegerile de principiu și naționale, cei 27 de lideri ai UE au reușit să ajungă la un compromis care va da un stimulent puternic economiilor statelor membre, aflate într-o situație dificilă. Există speranțe ca anul viitor să se depășească criza și să se pornească spre o dezvoltare lentă dar sigură.

Șefii de stat și de guverne aflați la Bruxelles au convenit un pachet financiar în valoare de 750 de miliarde de euro, pus la punct inițial de cancelarul Angela Merkel și de președintele François Macron. De această dată, Merkel a devenit avocatul statelor din sud, puternic afectate de pandemia de coronavirus și a dus un adevărat război cu ”Grupul celor partru economi” (The Frugal Four) care se opuneau mai ales formelor în care vor fi furnizate fondurile, divizate în granturi, respectiv sume nerambursabile și împrumuturi. Cei patru – Olanda, Austria, Suedia și Danemarca, uneori alăturându-se și Finlanda – au considerat exagerată mărimea granturilor. Ele și-au manifestat preocuparea față de eventualitatea folosirii fondurilor pentru cheltuieli necontrolabile, care nu ar contribui la revenirea economică a țărilor respective și au cerut întroducerea unor reforme vizând reducerea birocrației, crearea de locuri de muncă și stimularea creșterii. Premierul olandez Mark Rutte a reușit să smulgă condiționarea acordării fondurilor nerambursabile de obligativitatea ca statele care le vor accesa să prezinte un plan în care să arate pentru ce doresc să folosească banii. Celelalte state membre ale UE vor putea să-și manifeste eventualele obiecții și să ceară modificarea proiectului.

Grupul celor patru “economi”.

În urma negocierilor suma împrumuturilor nerambursabile a și fost redusă de la 500 miliarde de euro la 390 miliarde, diferența până la 750 miliarde reprezentând împrumuturile.

Cei care au urmărit zilele de negocieri și-au dat seama că poate niciodată UE nu s-a confruntat cu obstacole atât de mari. Totuși, lăudabilă a fost voința tuturor de a se ajunge la un acord. Cu toate dificultățile, liderii celor 27 au reușit să acorde prioritate interesului comunitar față de cel național, au fost conștienți că trebuie să se depășească toate egoismele și au fost gata de compromisuri, uneori dureroase. Aspectul financiar al acordului cu totul excepțional – ca vânzarea de bonduri (hârtii de valoare) să se realizeze de Banca Centrală Europeană și nu individual pe țări și oferta de sume nerambursabile statelor cele mai lovite de pandemie și nu numai de credite care ar majora datoria lor publică demonstrează, scrie ”The New York Times,”conștientizarea de către țările membre a faptului că dimensiunea crizei cu care se confruntă Uniunea necesită măsuri nemaivăzute până acum pentru a garanta legitimitatea, stabilitatea și prosperitatea blocului.” ”Europa a demonstrat că este capabilă să pășească pe un tărâm nou într-o situație specială. Situațiile excepționale necesită măsuri excepționale”, a declarat cancelarul german la conferința de presă în zorii zilei de marți, când s-au încheiat negocierile. Chiar dacă este vorba de 27 de state cu condiții diferite, ele au dovedit că pot acționa împreună, a mai adăugat ea.

A fost prima reuniune din ultimele cinci luni când liderii s-au întâlnit față în față, desigur cu respectarea recomandărilor de a purta mască, de a nu se atinge decât cu cotul și de a încerca să păstreze distanțarea. Lucrările s-au desfășurat într-o sală imensă, iar delegațiile au cuprins doar minimul de persoane. Deși summitul urma să se încheie sâmbăta, s-a prelungit mai întâi până luni, apoi pănă marți în zori, când delegațiile epuizate au convenit acordul. Între timp, în funcție de interese și de punctele de vedere pe care le reprezentau delegațiile s-au întâlnit și separat ca să-și elaboreze strategiile. (Aici nu s-au mai respectat regulile de distanțare sau de purtare a măștii!) Atmosfera de calm din prima zi s-a schimbat încetul cu încetul, uneori au apărut chiar conflicte deschise între lideri. Până la urmă a fost convenit acordul dar cu mari compromisuri, care au afectat valorile și normele susținute de Uniunea Europeană, mai ales în ceea ce privește statul de drept. Ele vizau mai ales Pololnia și Ungaria.

Pentru a obține unanimitatea necesară, respectiv și voturile celor două țări, chiar dacă nu s-a renunțat la condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea cerințelor legate de statul de drept, s-a adoptat o formă îmblânzită a acesteia. De asemenea, nu s-a mai cerut ca până în 2050 Polonia, mare producătoare și utilizatoare de cărbune, să renunțe complet la folosirea acestui combustibil.

Liderii au adoptat și bugetul multianual al Uniunii.

Acordul la care s-a ajuns arată voința politică a statelor membre de a colabora în cadrul Uniunii Europene. Pe de altă parte, negocierile și confruntările dintre ele indică limpede contradicțiile profunde de abordare a unor probleme și domeniile unde UE trebuie să se reformeze și de care trebuie să se țină cont pentru dezvoltarea europeană viitoare.

Acordul va intra în vigoare după ce va fi votat și de Parlamentul European, care nu este satisfăcut de atitudinea de compromis a liderilor UE legată de nerespectarea statului de drept de către Ungaria și Polonia. Totuși respingerea documentului ar avea consecințe dramatice pentru viitorul UE și europarlamentarii ar trebui să țină cont de ele chiar dacă principiul contravine idealurilor susținute de o mare parte a membrilor Parlamentului.

O ultimă observație: succesul acordului, așa cum este el, cu slăbiciuini și compromisuri, este o încoronare demnă a sfârșitului de carieră a Angelei Merkel. Va pleca din funcție având satisfacția unei datorii împlinite.

Eva Galambos

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

6 Comments

  • Virgil Duncan commented on July 25, 2020 Reply

    UE s-a format ca o reactie la faptul ca SUA au devenit extraordinar de puternice dupa 1947; De Gaulle care era foarte anti-american s-a gandit “ce-ar fi daca europenii ar forma ceva asemanator cu uniunea celor 50 de state americane” – noi europenii nu putem fi mai prejos si s-a reconciliat cu Germania. Au pornit de la 6 state si au ajuns la 27 cu ajutorul SUA care a micsorat influenta Rusiei in Estul Europei. Clar ca Germania a devenit intre timp cel mai puternic stat din UE pe departe, si-au creat o piata largita, au creat o moneda comuna – problema este ca statele americane au o limba comuna, o cultura comuna (toti sunt emigranti in afara de negri) o istorie comuna si problema suveranitatii nu este atit de acuta ca in Europa. Asa ca UE se mentine mai mult prin faptul ca statele nordice ajuta statele sudice – ca acum “iti dau banii numai daca faci cum iti spun eu” – Cazul Angliei a fost special – a fost totdeauna separata de Europa si nu i-a placut sa fie pusa in inferioritate de Germania si aliatii ei. Dar intentiile au fost bune. O uniune a statelor nordice si alta separata a statelor sudice probabil ar fi fost mai putin lipsita de contradictii.

  • Andrea Ghiţă commented on July 23, 2020 Reply

    Nici nu s-a uscat “cerneala” pe acordul liderilor UE şi nici pe articolul Evei Galambos şi iată un comunicat Agerpres care spune că “Parlamentul European nu va aproba bugetul multianual al UE în forma aprobată de liderii europeni, potrivit mai multor europarlamentari, nemulţumiţi de nestabilirea unei legături clare între fondurile europene şi statul de drept şi de reducerea sumelor alocate unor capitole cum ar fi sănătatea, educaţia, cercetarea şi dezvoltarea, potrivit agenţiilor AFP, DPA şi Reuters”. https://www.agerpres.ro/politica-externa/2020/07/23/parlamentul-european-contesta-bugetul-pe-termen-lung-al-ue-in-forma-convenita-de-liderii-europeni–544918

  • evagalambos commented on July 23, 2020 Reply

    Când statele europene au solicitat să facă parte din UE, au trebuit să semneze acorduri care prevedeau acceptarea renunțării la o parte din suveranitatea lor, respectiv prioritatea legislației UE față de cea națională. Atunci când un stat ca Ungaria sau Polonia este criticat că nu respectă statul de drept nu se pune problema că nu ar fi de acord cu ceea ce dictează UE, cum ați formulat dv. ci că nu respectă ceea ce a semnat. În Ungaria și Polonia este vorba de restrângerea libertății presei, libertății opoziției sub diferite forme și implicarea politicului în justiție. Nu sunt de acord cu domnul Ezri care afirmă că UE este o creație artificială. Sigur că este foarte greu să satisfaci 27 de state dar până acum, cu *suișuri și coborâșuri, UE și-a dovedit valabilitatea. Poate că în viitor se vor găsi forme mai bune. Totul este perfectibil.

  • Tiberiu Ezri commented on July 23, 2020 Reply

    De la inceputurile ei am considerat Uniunea a Europeana ca pe organizatie artificiala infiintata din orgoliul catorva puternice europene care a adus multe daune tarilor independente nu numai prin fortarea unei politici unitare dar si prin globalizare si distrugerea economiilor autohtone. Globalizarea si castigul momentan si-au manifestat daunele si in epoca Coronei cand depinzi aproape complet de produsele chinezesti. Si ce se intampla cu tarile vitrege europene cum ar fi Albania, Moldova sau Serbia? Ele nu merita ceva autor?

  • Virgil Duncan commented on July 23, 2020 Reply

    Articol interesant si informativ. Care sunt exact problemele legate de Polonia si Ungaria? Nu vor sa execute exact politica formulata la Bruxelles sau vor sa schimbe statutul UE? Te astepti sa nu fie obiectii cand primesti bani, jumatate pe gratis…chiar daca trebuie sa te gandesti la un plan cum sa-i investesti.

    • Tiberiu Georgescu commented on July 25, 2020 Reply

      Mare adevar; numai Dumnezeu stie cum se vor termina lucrurile

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *