Când am început să scriu acest articol aveam dubii dacă omul se trage din maimuțele antropoide sau din pasări… Aș vrea să scriu câteva lucruri despre fluierat sau cum se spunea la noi în Marghita, fișcurat.

Vocalizarea păsărilor

Păsările ciripesc, ba chiar multe din ele fluieră într-o gamă sonoră largă și de multe ori și melodică. Pădurile din Blue Mountains în Australia, pe care le-am vizitat și noi, sunt pline de păsări cântătoare, fluierătoare. La fel și cele din Noua Guinee, pădurile Amazonului și unele din Emisfera Nordică. Vocaliza pasărilor se manifestă fie prin sunete scurte de chemare sau atenționare (de exemplu porumbeii scot sunete simple, ciocănitoarele amintesc sunetele tobei), sau prin “cântece” păsărești fluierate, care par melodioase în urechile omului. Interesant că în Europa, Asia și în Americi cântă mai ales masculii, pe când în Africa și Australia ambele sexe sunt cântătoare.

Care este mecanismul vocalizării la pasări? Organul vocal al păsărilor se numește sirinx, o structură osoasă aflată la baza traheei, pe când la mamifere organul vocal este laringele, aflat deasupra traheei. Uneori sirinxul este învelit într-un sac de aer care îi slujește de cutie de rezonanță. Păsările cântă din două motive principale: pentru a atrage sexul opus, sau pentru a-și apăra teritoriul. Descrierea frecvențelor sonore și a neurofiziologiei vocalizării păsărilor este dincolo de intenția acestui articol. În orice caz, unii ornitologi consideră cântatul păsărilor drept o formă de cultură, iar cercetări recente arată că prin fluierat, păsările sunt în stare să construiască fraze, unele specii de pasari chiar folosind gramatica. 

https://en.wikipedia.org/wiki/Bird_vocalization

Deci când spunem despre cineva în zeflemea că are un creier de pasăre (adică cu o inteligență redusă), o facem ignorând faptul că păsările, spre deosebire de multe alte animale, au un limbaj propriu, poate chiar complex. Dar mai sunt și alte animale care comunică prin fluierat-șuierat, cum ar fi unele omizi, cobai, căini sălbatici asiatici, șoareci, marmote, unii delfini, câinii dingo, unele rațe, etc.

https://www.nationalgeographic.com/animals/article/dolphins-caterpillars-whistles-dogs

Totuși, m-am liniștit când am văzut că și urangutanii fluieră, așa că totuși se pare că ne tragem din antropoide. Unele maimuțe au învățat chiar să imite fluieratul uman.

Fluieratul uman

Mijlocul de comunicare cel mai simplu și mai des întrebuințat de oameni este vorbirea. Totuși, se practică de mii de ani și fluieratul pentru a atrage atenția, sau pentru a chema un animal. Ciobanii fluieră pentru a se avertiza unul pe altul de apropierea lupilor.

Cea mai frecventă tehnică de fluierat este poziționarea vârfului limbii în spatele dinților de jos; schimbarea înălțimii sunetului se face schimbând poziția limbii. Există diferite tehnici de fluierat, de exemplu suflând între cele două palme apropiate, sau introducând în gură un deget, două, sau chiar patru. Pe internet se găsesc exemplificări și chiar adevărate „cursuri” de fluierat.

Imaginile căilor vocale obținute prin rezonanță magnetică nucleară (MRI) în timpul vocalizării sau fluieratului arată că profilul bioacustic al fluieratului este similar cu cel al pronunțării vocalelor. Deci mecanismul fiziologic al limbii fluierate seamănă cu cel al limbii vorbite.

https://royalsocietypublishing.org/doi/10.1098/rspb.2019.1116

Unii oameni sunt în stare să imite fluieratul păsărilor.

Limba fluierată

Cea mai fantastică realizare a evoluției umane din punctul de vedere al fluieratului este crearea unor limbi fluierate ca mijloace de comunicare între oameni, mai ales în zonele montane. Spre deosebire de limba vorbită, cea fluierată se aude clar până la kilometri, mai ales tonurile joase. Sunetele fluierate se propagă de zece ori mai repede chiar decât strigătele, urletele sau țipetele, chiar până la patru kilometri.

Astăzi s-au mai păstrat în lume în jur de 70 de limbi fluierate.

Iată una care s-a păstrat pe o insulă din Grecia.

Limba fluierată sfyria se mai păstrează în satul Antia de pe insula greacă Evia, având probabil originea în Persia în urmă cu 2500 de ani. La fel cu codul Morse, sunetele fluierate acoperă un întreg vocabular. Se pare că ar avea ceva comun cu twitterul modern.

Silbo este o limbă fluierată pe insula La Gomera din Canare. Guvernul Spaniol susține financiar și cultural menținerea acestei limbi ca pe o limbă vorbită. Pe insulă, ea se învață la școală.

Limba fluierată kuş dili supranumită și limbă păsărească, se mai folosește încă în regiunile montane din nordul Turciei în satul Kuşköy.

Aceste trei limbi fluierate au fost recunoscute de către UNESCO în 2017 drept Moștenire Culturală Intangibilă a Umanității.

Limba fluierată se mai practică și în sudul și estul Africii, cum ar fi dialectele fluierate Zezuru – Shona, în care fluieratul este întrerupt de pronunțarea unor consoane, sau Tsonga, o limbă fluierată folosită în sudul Mozambicului. Alte limbi fluierate sunt folosite de unele populații din Alaska, Siberia, America de Sud și Asia. Unele triburi indiene din Mexic folosesc limba Sochiapam Chinantec. Ei fluieră fie prin apăsarea limbii pe dinți, fluieră cu buzele, sau cu un deget în gură. Triburile din Noua Guinee folosesc nu mai puțin de opt limbi fluierate.

https://en.wikipedia.org/wiki/Whistled_language

Din păcate, limba fluierată este în pericol de dispariție de pe fața globului.

Psihologul turc Onur Güntürkün a ajuns la concluzia că spre deosebire de limba vorbită, al cărei centru în creier se află în emisfera stângă, în limba fluierată sunt activate ambele emisfere.

https://www.pri.org/stories/2015-08-19/language-based-whistling-uses-different-part-brain-spoken-communication

Fluieratul artistic sau profesionist

Ce deosebește un fluierător amator de un profesionist sau chiar de un artist? Depinde de câte tehnici de fluierat stăpânește fiecare și de cât de înalte și de joase sunt fluierăturile pe care le poate produce.

Fuierătorii palatali, care folosesc cerul gurii ca bază pentru diversele mișcări ale limbii scot de obicei sunete foarte frumoase. Printre ei se numără unii gondolieri venețieni, dar cel mai bun exemplu de fluierător palatal este fostul campion mondial de fluierat artistic din 2009, Luke Janssen.

Led Zeppelin – Stairway to Heaven

Unii fluierători sunt în stare să fluiere pe două tonuri. Iată un exemplu:

Campionatele internaționale/mondiale de fluierat artistic sunt competiții neoficiale; majoritatea au loc în Statele Unite. Iată doi dintre liderii fluieratului artistic, fostul campion mondial Michael Barimo interpretând aria Königin der Nacht (Regina Nopții) de Mozart și finlandezul Roger Whittaker.

În continuare iată două piese clasice interpretate de triplul campion mondial la fluieratul artistic, în 2004, 2005 și 2008, olandezul Geert Chatrou, pe care le consider adevărate capodopere ale interpretării muzicii clasice. Chatrou a scos trei discuri și a fluierat melodiile în filmul Le petit Nicolas.

Badinerie de Bach

– Csárdás de Monti

Am căutat pe Youtube și fluierători artistici români, dar l-am găsit numai pe Smiley, simpaticul prezentator de la “Românii au talent”. Oare nimeni nu s-a gândit vreodată să fluiere celebra Ciocârlie? Oricum, dacă aș vedea un cioban ardelean fluierând frumos, l-aș întreba: “Da tu, badye, n-ai nai?” Presupun că răspunsul lui ar fi: “Io n-am nai, că io firșcur frumos dyin gură”.

Nu aș putea încheia acest articol fără să-l menționez pe celebrul fluierător artistic maghiar Hacki Tamás, recunoscut pentru repertoriul său bogat și tehnica specială de fluierat care produce un sunet cristalin, de o rară muzicalitate. Hacki a activat ca fluierător artistic din anii ’60, când era încă elev de liceu, și până în anii 2000, după ce a devenit profesor de otorinolaringologie la universitatea din Regensburg, Germania.

Iată un exemplu din numeroasele sale înregistrări:

– Tritsch-Tratsch Polka de Strauss

Fluieratul este un mod de comunicare între păsări, unele mamifere, primate și oameni, cei care au adus fluieratul la nivel de limbă vorbită și chiar de artă muzicală.

Tiberiu Ezri