Covaci nu e Phoenix

Recunosc, nu mi-a plăcut niciodată de Nicu Covaci. Nu-mi plac acei oameni cărora trebuie să le pupi picioarele ca să te poți așeza cu ei la masă. Faptul că fusese transformat în legendă de la o vârstă relativ tânără se pare că l-a derutat și pe el. Nu de azi de ieri, ci încă din acea seară de 1 iunie 1977, data fugii în boxe, când nu l-a anunțat şi pe Baniciu de teamă că acesta i-ar putea denunța Securității.

Atunci însă, în 1977, pentru Nicu Covaci a început decăderea. Apostolii au început să-l părăsească unul câte unul. Poate pentru că apostolii aveau ureche muzicală și și-au dat seama că acest « Mesia » începuse să cânte fals. El şi-a continuat traseul însoțit mai ales de mărețul său ego. Se prezenta peste tot ca liderul legendar al trupei Phoenix, uitând că una din calitățile indispensabile ale unui lider este să știe să lucreze cu oamenii, iar lui îl lipsea tocmai această calitate.

Covaci nu e Phoenix! – strigau de pe margine foștii admiratori, tot mai mulţi, care începuseră să priceapă că totul e doar o iluzie. Chitara lui și poate și nostalgia noastră au reușit o vreme să acopere parțial acele voci, până ce, intr-o zi, Nicu Covaci, cel care fusese odată simbolul libertății, cel care reprezentase odată, în ochii unora, spiritul de frondă al Timișoarei, a acceptat să cânte la nunta celui care este tocmai opusul acelui spirit[1]. „Am auzit că sunt zece mii de oameni” – încearcă să se justifice Nicu Covaci.

Acum două luni, la restaurantul Vaporul din Timișoara, l-am ascultat pe Mircea Baniciu cântând în fața a 100 de oameni, hai să zicem 105, dacă îi socotim și pe alergătorii de ocazie de pe malul Begheului. Și cu toate astea mi se pare că umbra marelui Phoenix se regăsește mai mult printre acești 100 decât în acei 10000.

Poate Phoenix-ul lui Baniciu, Kappl, Țăndărică va găsi puterea să renască încă o dată din propria sa cenușă. Cât despre Covaci… Mă cam îndoiesc.

George Uri Schimmerling


[1] https://www.g4media.ro/phoenix-va-canta-la-nunta-lui-simion-nicu-covaci-nu-stiu-daca-e-nunta-sau-inmormantare-am-auzit-ca-sunt-10-mii-de-oameni-eu-ma-bucur-pentru-ei-cant-pentru-poporul-ast.html

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

8 Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *