Dacă niște extratereștri ar ajunge la noi și ar căuta specificul uman, atunci arta, estetica, și capacitatea de a se bucura de frumusețe s-ar număra printre caracteristicile esențiale umane (alături de religie, limbă, știință și gândirea creativă, abstractă) De-a lungul existenţei sale, Homo sapiens sapiens, Omul Gânditor, a creat sute de milioane de obiecte cu un scop pragmatic, dar din patrimoniul mobil și material imens creat de om, doar câteva mii de obiecte sunt considerate capodopere universale. Statuile lui Michelangelo, picturile lui van Gogh, Monet, sau statuile lui Brâncuși se află printre aceste capodopere universale. De ce au căpătat aceste obiecte un statut privilegiat și unic? Care e diferența între pictura lui Nea Vasile și van Gogh? Răspunsul nu e ușor și uneori cheia succesului, a canonizării, este într-adevăr una subiectivă, dar așa cum Barabási-Albert László argumenta în cartea lui The Universal Laws of Success (Legile universale ale succesului), în artă, canonizarea vine odată cu talentul artistului, mesajul și valoarea universală a piesei.
Omul, în istoria lui zbuciumată, a făcut multe lucruri teribile pe acest glob: a distrus mult din natură, a poluat apa și chiar propriul său corp cu plastic, a stârnit războaie și conflicte ideologice care s-au soldat cu sute de milioane de victime. Dar tot Homo sapiens a creat și un patrimoniu mobil și imobil care momentan pare să fie chiar excepțional în univers (asta pentru cei care relativizează existența umană pe scară cosmică). Cine și de ce ar opta pentru atacarea frumuseții, artei, pieselor care reprezintă tot ce e universal și valoros în condiția și existența umană?
Din păcate, există indivizi care cred în haos, distrugere și cultul fricii. De un an s-a înfiinţat o mișcare extremistă și radicală, Extinction Rebellion (Revolta anihilării) [1] și Climate Emergency Fund (Fondul pentru urgenţă climatică) [2]. Momentan, acestea cuprind 1179 grupări (ONG-uri) din întreaga lume, majoritatea, peste 850 grupări în Europa, una chiar la Cluj [3]. Unele din aceste grupări – Just Stop Oil [4] sau Last Generation [5] – sunt deja ”faimoase” în atacarea muzeelor și capodoperelor artistice. Doar în 2022 au avut loc până în prezent peste zece atacuri în diferite muzee în Europa (Italia, Germania, Marea Britanie). Metoda lor este simplă: atacarea pieselor artistice frumoase, foarte valoroase (Constable, Botticelli, van Gogh, Monet, da Vinci) cu un lichid (supă, vopsea, piure), sprijinirea de zidul muzeului și rostirea unor mesaje apocaliptice (”noi suntem ultima generație de fiinţe umane, vom muri cu toţii, pământul arde, ce rost are arta fără oameni, dacă toți vom muri”) și cererea imperativă (probabil de la publicul larg) de a nu mai utiliza petrolul. De obicei, acești extremiști sunt evacuaţi din muzeu de către poliția locală sau muzeală, dar li se aplică o sancţiune minoră. Până acum operele de artă au rămas nevătămate, doar câteva rame au necesitat restaurare (în valoare de câteva mii de euro). Efectul este mai mult psihologic, un terorism vizual și emoțional: este o formă de șantaj emoțional foarte egoist din partea acestor activiști.
Atacurile asupra obiectelor de artă sunt mediatizate, fotografiate, uneori presa este prezentă din start la aceste incidente, securitatea muzeului ajunge târziu în sală (după 60-80 secunde), adesea făptașii poartă pe tricou numele grupării, ceea ce indică clar că acțiunile nu sunt spontane. E posibil ca ele să fi obţinut chiar autorizația muzeelor (nu există dovezi, fiind doar ipoteza subsemnatului). În mod interesant, nu avem cunoştină de un astfel de atac în țările arabe, America de Sud, SUA sau China, unde industria petrolului produce miliarde de dolari anual, acțiunile având drept țintă doar Europa.
Dar ce legătură are restructurarea energetică și climatică globală cu muzeele? De ce este atacată tocmai arta, frumusețea europeană?
Răspunsul este un nume: Aileen Getty, moștenitoarea imperiului Getty, fondat de George Getty (1855-1930) și continuat de multimiliardarul Jean Paul Getty Sr. (1892-1976), bunicul lui Aileen. Acesta, împreună cu fraţii şi surorile sale, au moştenit un imperiu petrolier (Getty Oil), împreună cu instituții precum Getty Institute în Malibu și Getty Foundation, cunoscute pentru finanțarea marilor muzee și instituții științifice de artă, arheologie și cultură.
Tatăl lui Aileen, J. P. Getty Jr. a vândut treptat imperiul petrolier și a investit enorm în muzee, cultură și în patrimoniul imobil și mobil. Transformarea banului negru (din petrol) în artă a fost destul de mult criticată. [6] După 1972, când a apărut cartea paradigmatică și programatică a Clubului din Roma The Limits to Growth (Limitele Creșterii), familia Getty – la fel ca o mare parte din magnații petrolului și cei care răspunzători pentru revoluția industrială din secolele XIX-XX – au devenit treptat „verzi”. La fel ca cei care finanțau Clubul din Roma, Grupul Balaton [7] și alte grupări globaliste din anii 70-80, familia Getty a investit intensiv în politica green, exemplul cel mai proeminent fiind cel al fiicei lui J.P. Getty Jr., Aileen.
Aileen Getty are o fundație (Aileen Getty Foundation) [8] activă pe mai multe planuri: Black Life Matters, criza climatică, protecția animalelor etc. Aileen Getty apare ca principalul finanțator al Climate Emergency Fund. Pe pagina asociației găsim date impresionante: există 91 de ONG-uri şi 22.000 de activiști finanțaţi care ulterior au atras peste un milion de voluntari în diferite acțiuni globale. În 2022 mișcarea Climate Emergency Fund a finanțat asociația radicală Just Stop Oil cu sute de mii de dolari. Ei sunt responsabili pentru atacarea picturilor de van Gogh și Constable din National Gallery din Londra. În mod curios, Climate Emergency Fund a finanțat și filmul Don’t Look Up [9] care prevedea apocalipsa lumii și necesitatea colaborării globale între lumea financiară, politică, presă și știință.
Într-o scrisoare publică [10] recentă, Aileen Getty admite că ea este finanțatorul principal al mișcării radical-extremiste Just Stop Oil care atacă muzeele europene, stârnind dezgustul majorității din Europa de Est, dar se pare că nu şi a celei din Europa Occidentală, unde psihologia fricii și criza climatică au devenit noua modă a generației Z.
În acest context atacul muzeelor și capodoperelor capătă un aspect nou. Muzeele fiind finanțate și uneori total dependente de elita financiară și industrială, sunt oarecum șantajate să accepte acțiunile asociațiilor finanțate de aceiași miliardari, care consideră că muzeele sunt spații ideale pentru un război financiar, climatic și ideologic.
În scrisoarea ei publică, Aileen Getty afirmă, că ”generația veche este revoltată de acțiunea tinerilor, deşi ea este cea care le-a furat viitorul”. Getty aplaudă acțiunea radicală și atacul operelor de artă, spunând că generaţia Z suferă de climate anxiety. De unde provine această anxietate? Oare nu din presa, media și filmele finanțate tot de ei? Pe pagina asociației Last Generation vedem chiar un ceas care arată că mai avem 7 ani, 71 de zile, 7 ore și 11 minute în care putem salva 7,8 miliarde de oameni, 30 de mii de specii și o singură planetă. Narativa lor apocaliptică capătă aproape dimensiuni religioase.
Ideologia elitei de a ține lumea într-o teamă continuă pare să fi fost deja asumată direct de arhitecții haosului global. Ei afirmă că atacarea Europei, a valorilor ei universale, este ceva normal, ba chiar lăudabil, fiindcă doar așa putem provoca masele și publicul larg să participe la lupta pentru schimbarea energetică și climatică. De ce oare nu sunt atacate firmele din industria petrolieră, miliardarii care investesc în petrol sau politicienii care ar fi capabili să impună schimbări reale? De ce atacurile din ultima vreme sunt îndreptate doar împotriva artei, frumosului, valorilor universale?!
Nu cunosc răspunsul, însă un lucru e clar: orice limbaj al distrugerii, al vandalismului este o metodă fundamental greșită, care nu servește constructivismul și energia creativă, ci dimpotrivă, reflectă haosul și energia negativă care au contribuit la criza actuală a societății globale. Dacă dorim o societate mai bună, singura soluție este dialogul constructiv, nu limbajul destructiv, haotic și negativ.
Csaba T. Szabó
[2] https://www.climateemergencyfund.org/
[3] https://rebellion.global/groups/ro-cluj/
[5] https://www.last-generation.org/
[6] https://grist.org/climate/can-art-museums-survive-without-oil-money/
[7] https://www.balatongroup.org/board/
[8] https://aileengettyfoundation.org/climate-change/
[9] https://www.youtube.com/watch?v=RbIxYm3mKzI
7 Comments
Consider ca orice forma de violenta trebuie luată in seama pretutindeni pe Mapamond: violenta contra omului,a animalelor ,a capodoperelor,a obiectel de arta ,etc.
Nu numai ca nu trebuie sa trecem cu vederea dar trebuie sa condamnam categoric ,sa existe legi aspre in mai toate țările civilizate si evident si cred eu judecători specializați,fiindca exista astfel de profesii dar din păcate unii astfel de osmeni ,cu asa profesii ,ei înșiși nu respecta si nu tratează in mod corect cazurile de violenta . O astfel de tara edte si România. Este cazul sa spunem lucrurilor pe nume: legi speciale la vremuri speciale cu oameni noi,cinstiti si profesioniști.
Articol foarte important si bine scris! Gratulalok!
Iata inca un fenoomen care reflects slabiciunea democratiei prost intelese.
Nu sunt de acord cu autorul ca rezolvarea problemei trebuie facuta prin dialog si pe cale constructiva.
Parazita mostenitoare Aileen Getty si teroristii ei trebuie tratati ca niste teroristi. La zdup cu ei! Oamenii cu minte, oamenii de arta, de stiinta, etc trebuie sa se organizeze impotriva acestor viermi si sa-i dea in judecata, chiar daca muzeele, din interese care nu-mi sunt clare, trec cu vederea aceste vndalizari în stil taliban.
De acord. Teroriștii sunt teroriști și trebuie tratați ca atare! Chiar dacă unii susțin că ei luptă pentru o cauză dreaptă, prin distrugere nu se ajunge la nimic bun.
Eu sunt foarte revoltată și întristată de asemenea gesturi. Știam că muzeele sunt spre beneficiul sufletesc al oamenilor de rând oferindu-le acces la minunile create și păstrate peste timp iar acum acești ”activiști” au găsit dușmanul cu care să se lupte…Înțeleg că vor să atragă atenția dar ar putea s-o facă prin ceea ce spun, prin idei eventual geniale nu folosind piure de cartofi aruncat peste un tablou al lui Monet care n-are săracul nici o vină ca s-a inventat plasticul care ne va sufoca! Nu s-au petrecut deteriorări…până acum! Dar știm ce va urma? Vorba Havei, e balamuc!
Nici operEle de arta nu sunt scutite de manifestarile barbare stimulate si sustinune de ideologia si propaganda extremista (religioasa, nationalista, filosofica, etc) care incearca sa manipuleze opinia publica. Recomandarile autorului pentru un dialog constructiv, sunt utopice! Operele de arta considerate de societatea civilizata, progresiva si liberala ca valori universale par sa fie amenintate de acest dialog “haotic si destructiv”. Dar nu numai ele, asa cuM vedem si intelegem realitatea in care traim.
Mă îndoiesc că în momentul acestor acte de vandalism muzeul era gol. Sunt curioasă cum au reacţionat vizitatorii. Totul s-a petrecut fulgerător şi ei nu au avut timp fizic sau au privit pasiv aşteptând intervenţia întârziată a pazei?
Se pare că daunele fizice poduse au fost minime, dar cred că cel mai dăunător a fost exemplul dat altor tineri. Şi mai îngrijorătoare sunt iţele din spatele acestor acţiuni.
Nu am înțeles logica pe care se bazează această mișcare, de a finanța în același timp atât muzeele, cât și distrugerea operelor de artă. E absurd, ca o teorie a conspirației – numai că, din păcate, este perfect real. Oare nu a mai rămas nimeni cu capul pe umeri ca să facă ordine în acest balamuc?
Cred că tot aici ar trebui amintită și distrugerea siturilor arheologice din Irak și Siria, urmele unora dintre cele mai vechi civilizații ale omenirii.