Tov lamut bead arțeinu. (E bine să murim pentru patria noastră.)
Iosef Trumpeldor, erou al poporului evreu dinainte de întemeierea statului Israel.
Este sâmbătă, ora opt dimineața, și ca de obicei ascult programul săptămânal al prezentatorului Oren Nahari, o adevărată “enciclopedia ambulantă”. De fiecare dată, în decurs de două ore, el prezintă atât subiecte actuale, cât și istorice.
Subiectul pe care l-a prezentat astăzi m-a atins adânc la suflet: scrisorile de despărțire lăsate de soldați sau rezerviști aflați pe diverse fronturi, mai ales în Gaza, care au căzut eroic începând din “sâmbăta neagră”, din 7 octombrie 2023 – dar sacrificiul lor continuă și în zilele noastre.
De fapt, acestea sunt mesaje pe WhatsApp sau texte telefonice adresate părinților, soțiilor, iubitelor sau prietenilor, înainte de a ieși într-o acțiune militară periculoasă, din care nu e sigur că se vor mai întoarce, sau în ultimele momente ale vieții lor, când, răniți fatal, mai au puterea să scrie câteva cuvinte celor dragi.
Unele dintre aceste mesaje au devenit textul unor compoziții muzicale realizate de prietenii lor sau de compozitori profesioniști; unele au și fost difuzate la radio. S-a publicat și o carte, Dacă veți citi acele cuvinte, de Shlomo Kavas și Raheli Plant-Rozen, dedicată celor căzuți și celor dragi pe care i-au lăsat în urma lor. Cartea citează texte autentice, neschimbate, păstrând chiar greșelile de ortografie ale celor care le-au scris în ultimele ore sau minute ale vieții lor.
Fragmentele citate în carte dezvăluie lumea interioară a tinerilor soldați, neliniștea și frica de moarte, dragostea lor față de familie și prieteni și acceptarea morții și a sacrificiului făcut pentru apărarea patriei iubite. Textele autentice reflectă eroismul și patriotismul lor, dar și naivitatea specifică tinerilor, precum și tristețea celor care se despart cu de viață la o vârstă fragedă. Pe lângă citate din scrisori, cartea prezintă și scurte biografii ale eroilor, precum și comentariile unor scriitori și ale președintelui statului Israel, Haim Herzog.
Iată câteva exemple de texte trimise celor dragi de soldați înainte de moarte. Când le-am citit, mi-au dat lacrimile de tristețe
Dragi părinți, mi-a tare dor de voi. Sper să ne revedem în curând. Dar dacă nu ne vom mai revedea, să știți că vă iubesc foarte mult.
Mamă dragă, îmi închipui cât de mulți vor veni la înmormântarea mea. Ce mândru aș fi să aud că toți vor vorbi despre curajul meu și dragostea mea față de patrie.
Un tânăr ofițer de 22 de ani a căzut pe frontul din Gaza. Pe telefonul lui s-a găsit un mesaj pe care l-a adresat părinților, fraților și iubitei sale înainte de începerea operației militare. Familiei mele. Nu mă gândeam să scriu ceva trist care să-l inspire pe cântărețul Hanan Ben Ari să compună un cântec, fiindcă peste o săptămână vin acasă și sărbătorim împreună ziua mea de naștere. Și totuși… Știu că sunteți neliniștiți că eu fac parte dintr-o unitate militară specială care face tot timpul acțiuni riscante. Da, mă tem și eu puțin, dar sunt mândru și sunt convins că ceea ce fac e important. Vreau să vă mulțumesc pentru tot ce ați făcut pentru mine ca să devin ceea ce sunt. Vă mulțumesc și vouă, prieteni dragi, pentru petrecerile și excursiile fantastice pe care le-am făcut împreună. Dar ce prostii scriu! Nimeni nu va citi aceste rânduri. Abia aștept: peste o lună voi fi avansat în grad.
Mulțumesc patriei că mi-a dat ocazia să lupt alături de niște oameni deosebiți, camarazi curajoși. Vă rog să nu țineți un doliu prea lung. Nu-mi plac zilele fără activitate. Soldatul a murit în Gaza la numai 20 de ani. În aceeași seară, scrisoarea a ajuns în mâinile familiei lui – părinții și cele două surori.
Soldata Adi, care a murit tot în Gaza, le scria părinților: Din când în când zâmbiți-le norilor. Eu voi fi acolo.
În situația actuală numărul scrisorilor de despărțire ale eroilor căzuți, adresate părinților, copiilor, nepoților, bunicilor, iubiților, iubitelor și prietenilor, continuă și va continua să crească. Asta este soarta Israelului. Dar el renaște de fiecare dată din flăcări, la fel ca pasărea Phoenix.
Până când? Până când tinerii noștri vor continua să moară lăsând întreaga populație a țării într-un doliu nesfârșit?
Tiberiu Ezri
Sursa imaginilor:
1. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Hero_of_Israel_-_sculpture_of_Itay_Zalait.jpg Yael Kronenberg Shur (יעל קרוננברג שור), CC BY-SA 4.0 <https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0>, via Wikimedia Commons
2. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Phoenix-Fabelwesen.jpg Bertuch-fabelwesen.JPG: Friedrich Johann Justin Bertuch (1747–1822)derivative work: Tsaag Valren, Public domain, via Wikimedia Commons
22 Comments
Articol care iți frînge inima.
Intelesesem pe la inceputul râzboiului din Gaza, ca soldaților si rezervißtilor recrutați, inainte de a-si incepe serviciul militar in Gaza, li se oferea posibilitatea de a lăsa o scrisoare pentru cei dragi trimisa n cazul ca vor sucomba. pe front.
O parte din aceste scrisori s- au publicat, dupa ce autorii lor au căzut.
Ideea acasta de a scrie familiei si prietenilor propusâ apărătorilor noștri
mi s- a părut fărâ milâ și tragicâ. M- a tulburat și răvășit, m- a revoltat.
De aceea v- am admirat delicatețea;, povestiți numai de mesajele celor gravi râniți, sau aflați in situații critice, a cărui sfîrșit ne- a indurerat pe toți.
Un adevăr dureros.
Acest articol sfasietor ne aminteste ce neputinciosi suntem noi oamenii de rand sa intervenim in evenimentele decisive. Suntem spectatori de la distanta, cuvantul nostru nu prea e luat in seama, nu putem stavili torentul.
Este foarte frustrant si extrem de trist!
De acord Marina și din păcate scrisorile vor continua.
Rezultatul alegerilor din Romania vă contrazice. Desigur, nu generalizez.
Intr-o emisiune televizata s-a vorbit despre initiativa de a pune la un loc, asemanator cu ceea ce scrii tu, cate o fraza pe care au spus-o, la un moment dat, soldatii si soldatele disparute, parintii sau cei apropiati au ales si astfel in locuri publice, dar probabil si intr un site se gasesc expuse stickere cu aceste fraze, unul in altul inghesuite
exprimand atat de concis ce a avut de spus un suflet angajat in lupta, un razboi care continua in mod nemernic luandu-si victimele tinere haotic si neavenit, fara o tinta, iar tinta nebuniei guvernului a coborat in hauri.
Distrugerea nu poate fi neglijata nici de partea cealalta.
Doi americani unul reprezentantul lui Dzeu pe Pamant, altul care se crede chiar Dumnezeu 🤔, poate vor reusi sa opreasca tragediile ce continua in lume. In privinta razboiului de aici, e ca si cum cele 19 luni s-au scurs in van. Cine a mai ramas viu, viata nu ii este inca asigurata.
De acord.
Am rămas fără cuvinte… Putem numai bănui gândurile şi sentimentele aflate în spatele rândurilor aşternute pe telefonul mobil, De câte ori nu văd tineri scriind cu febrilitate mesaje pe telefon şi mereu am impresia că sunt doar dialoguri frivole. Dar nu e nici pe departe aşa. Aceste mesaje sunt egale cu scrisorile trimise de pe front, de soldaţii din tranşee.
Din păcate scrisorile vor continua. Până când?!
Războiul din Gaza trebuie oprit !!!!
Continuarea războiului e o farsă politică condusă de dreapta extremistă.. Hamasul va reînvia ca buruienile pe câmp. Trebuia de mult înlocuit cu altă conducere .
Cine mor în ultimele săptămâni in Gaza ? Tineri de 19-21 de ani care sunt înrolați în armată imediat după liceu . Ei sunt obligați să lupte. Nu mai există elanul primelor luni după sâmbăta neagră.
“Victoria absolută” nu poate fi atinsă.
Programul radio a lui Oren Nahari e fantastic. Și eu îl ascullt. Mulțumim Tibi !
De acord cu tot ce scrii Evi!
Draga Eva Grosz – sa se intimple precum scrieti. Cred ca sunteti multi care ganditi astfel. Sa fiti ascutati
Exact!
Sunt de acord cu programul lui Trump, care este de a transforma Gaza într-un Las Vegas al Orientului Mijlociu.
Unde dai și unde crapă.
Ideea cu Gaza e bună, dar ea va deveni Las Vegas când eu îmi voi vedea spatele fără oglindă sau în ferestre (sau din poze).
Dle Konig, considet ca afirmatia lui Trump denota pe langa o totala lipsa de legatura mintala cu realitatea regiunii, dar ce este cu mult mai grav este ipocriziia declaralatiei. Va promit ca atunci cand imi veti povesti la care hotel ati rezervat
camera pe Gaza strip riviera…ma voi gandi sa apar si eu 🤔
Din respect / considerație pentru cei căzuți, mă simt îmboldit să citesc cartea, dar pe de altă parte cred că emoția mă va limita la acest articol.
Si eu am aceleasi sentimente.
Mi se rupe inima pentru tinerii care mor fără să fi cunoscut cu adevărat viața, iubirea, fericirea de a fi părinte, este copleșitor de trist. Este emoționant articolul tău și cred că ar trebui să-l citească milioane de oameni și, mai cu seamă, cei care decid soarta popoarelor.
Foarte trist mai ales ca scrisorile de despartire vor continua…
Impresionant !
Si foarte trist mai ales ca scrisorile de despartire vor continua…