Evreii ca victime ale comunismului 3

Continui ciclul de articole cu informaţii despre  liderii și activiștii evrei (sioniști), arestați de regimul comunist în România între 1950–1954.

Chifa (Chaim) Orenștein (cca. 1900 – 1955). Rol: membru al Comitetului Democratic Evreiesc (CDE) – garda pro-comunistă a comunității; fost profesor – considerat influent în rândul tinerilor evrei. Arestat: în 1949, implicat în mișcări sioniste subversive,  închis în penitenciarele de la Sighet, Pitești, Jilava. Tortură și moarte: torturat, apoi deces în închisoare în 1955, posibil sub influența experimentelor de “reeducare”.

Edgar (Bady) Menahem H. Bretler (n. cca. 1920). Rol: jurist și ziarist, activ în mișcarea sionistă din Roman. Arestare: în 1950, condamnat pentru activitate sionistă. Detenție la Jilava și Caransebeș (durată necunoscută).

Harry Brauner (1908–1988). Rol: director la Institutul de Folclor și profesor la Conservator, compozitor, fratele pictorului avangardist Victor Brauner. Arestare: 27 ianuarie 1950. Sentință: 12 ani muncă silnică (Tribunal Militar București, aprilie 1954). Detenție: Jilava, Pitești, Dej; ulterior domiciliu obligatoriu la Viișoara (Bărăgan).

Edith Bernstein Rol: evreică din Maramureș, supraviețuitoare a deportărilor. Arestare: 1951, sub regimul comunist. Detenție: Mislea.

Aristide Blank (1883-1960): Rol: bancher, finanţist, dramaturg şi mecenat, veteran din Primul Război Mondial. Arestare: 1949; condamnat pentru „înaltă trădare”. Detenție: cercetat de MAI și închis la Jilava.

Aron Kahane  (n. 1922, Iași). Rol: activist sionist din București.

Arestare: în 1950, acuzat de activitate sionistă. Detenție: judecat și închis în închisorile Jilava și Caransebeș. Destin: eliberat în urma presiunii internaționale și a emigat în Israel.

Edgar Kanner (n. 1902, Galați). Rol: avocat, activist implicat în lotul „sioniștilor revizioniști”. Arestare: 1953, condamnat prin Tribunalul Militar București. Sentință: detenție (durata nu precizată). Destin: eliberat și a emigrat ulterior în Israel.

Avram Koifman  (n. 1924, Cernăuți). Rol: membru al mișcării sioniste din Bucureşti. Arestare: acuzat și arestat pentru activitate sionistă. Detenție: eliberat în 1956. Destin: i s-a permis emigrarea în Israel .

Ștefan Kraus (n. 1911, Mișca, Arad). Rol: lider local în mişcarea sionistă din Arad. Arestare: inclus în lotul sioniștilor. Sentință: judecat în 1954, trimis în detenție. Destin: eliberat în urma grațierii din 1956.

Ștefan Kuhn (origini în Bocșa Montană, Caraș‑Severin) Rol: membru al conducerii locale sioniste din 1944. Arestare: 20 februarie 1952, supus la anchete brutale timp de 8 luni. Sentință: condamnat la 15 ani de muncă silnică în 1954. Destin: eliberat în 1956 după intervenții internaționale.

Samuel Kuperman. Rol: membru al unui lot de 32 de sioniști arestați în 1954. Arestare: judecat și condamnat în 1954 pentru activitate sionistă. Detalii: la proces au participat procurori militari și securiști.

Pascu (Pascual) Schechter-Gani. Rol: conducător local al Betar, organizația sionist-revizionistă. Arestare: primul val, iunie 1950, condamnat în 1953 la 12 ani de muncă silnică  . Detenție: Jilava, Pitești, Aiud; supus torturilor și reeducării prin violență fizică . Destin: eliberat în 1956 ca parte a grațierii colective; emigrează în Israel.

Edgar (Edo) Kanner. Rol: lider Betar, a primit sentința maximă în primul lot (1953). Detenție: închis la Malmaison, Jilava, Pitești, Aiud. Destin: eliberat 1956, emigrare sugerată în Israel.  ( E DIFERIT DE EDGAR KANNER DE MAI SUS?)

Şlomo Șitnovitzer (1916, Hotin – 2008, Tel Aviv), Rol: conducător al Secţiei Bethar Bucureşti şi apoi al organizaţiei Bethar din România, pe care a condus-o şi în ilegalitate (după 1948). În 1950 a fost arestat şi condamnat la 15 ani muncă silnică. În 1956 a fost eliberat, iar în 1959 arestat din nou.  În 1962 a fost eliberat sub presiuni internaţionale. A emigrat în Israel.  

Meir Horowitz & Marcel Tăbăcaru. Rol: membri Betar – implicați în rețele de emigrări clandestine. – Sentințe: 10 ani de detenție fiecare (1953). Detenție: Jilava, Pitești; supuși regimului de reeducare cu violență. – Destin: eliberați în 1956.

 – Iakov (Iaequovan) Littman‑Litani. Rol: lider regional Betar. Sentință: 15 ani de închisoare (1953). Detenție: în regim de privațiuni în penitenciarele Securității. Destin: eliberat 1956.

Suzana Benvenisti: Rol: soția liderului sionist (Mișu Benvenisti), activă în cadrul Partidului Evreiesc din România (PER) și al Congresului Mondial Evreiesc (WJC), în special în perioada în care Mișu Benvenisti a fost președinte al acestora. Sentință: 10 ani de detenție (1953). Detenție: Mislea (închisoarea pentru femei); supusă izolării severe. Destin: eliberată 1956, ulterior emigrează.

Ezra Fleischer (1928 – 2006). Rol: lider al organizaţiei Bnei Akiva, mișcare sionist‑religioasă din Timișoara. Arestare: 1950; reținut în arest preventiv timp de 4 ani fără judecată . Victimă a reeducării: folosit ca martor în procesele împotriva liderilor timișoreni.  În închisoare a scris poemul Massa Gog, pentru care în 1959 a obţinut Premiul Israel pentru literatură. În 1960 a emigrat în Israel unde a fost profesor universitar de literatură ebraică medievală.

Rosenfeld, Rosenhaupt, Rosenkrantz ș.a. – Rol: activiști sioniști și profesioniști (medici, avocați). – Arestări: 1949–1952 – înscriși în loturi de peste 40 persoane. Sentințe: de la câțiva ani până la muncă silnică pe viață; detenție în Jilava, Caransebeș, Pitești. Destin: unii au murit în detenție, alții eliberați și emigrați în Israel în anii ’50–’60.

Observații finale:

Între anii 1951- 1954 au fost judecați circa 300 de activiști sioniști în dosare asemănătoare, derulate în instanțe militare sau administrative.

– Reprezentanții regimului au folosit etichete ideologice precum „spionaj”, „activitate imperialistă” sau „subversiune” pentru a justifica represiunile.

 -Metode de represiune: anchete cu tortură, procese-spectacol, detenție în penitenciare cu regim sever. Majoritatea deținuților au fost eliberați și au emigrat spre Israel în urma grațierilor (1954–1956).

George Vigdor

Bibliografie:

Benjamin, Lya. 2006. Evreii în perioada comunistă. Martori și victime. București: Hasefer.

Rotman, Liviu. 2004. Evrei în România între anii 1944–1965. O minoritate în cadrul regimului comunist. București: Editura Fundației Culturale Române.

Ioanid, Radu. 2005. Holocaustul în România. Distrugerea evreilor și țiganilor sub regimul Antonescu, 1940–1944. București: Polirom. [vezi anexa despre perioada postbelică]

Oișteanu, Andrei. 2001. Imaginea evreului în cultura română. Studiu de imagologie în context est-central european. București: Humanitas.

Vasile, Cristian. 2014. Viața culturală și artistică în timpul regimului comunist. București: Humanitas. ( conține referințe la epurările ideologice ).

Chioveanu, Mihai. 2009. Antisemitismul oficial în România comunistă: mitul conspirației evreiești și paradigma ‘sionismului fascist (1948–1952). Anuarul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului 17 (1): 129–152.

Gligor, Mihaela. 2019. Mișcarea sionistă din Transilvania în perioada postbelică: cazul Cluj. Studia Judaica 27 (2): 55–78.

Iancu, Carol. 2011. Relațiile dintre comunitatea evreiască din România și statul Israel în anii ’50.” Revista de Istorie a Evreilor din România 5: 31–45.

Ionescu, Ștefan. 2018. „Memoria evreilor sioniști în România comunistă: între tăcere, negare și recuperare.” Archiva Moldaviae 10: 225–249.

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. 2016. Documente privind evreii din România în perioada postbelică. București: INSHR-EW.

Revista Cultului Mozaic – post 1964.

Rosen, Moses. 1990. Primejdii, încercări, miracole: mărturia unui martor al veacului. București: Hasefer.

Şlomo Sitnovitzer: Documentul Autentic, Tel Aviv, 2003.

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *