Alma Deutscher

Alma Deutscher a apărut deja în Baabel, Hava Oren a scris despre ea articolul intitulat „O fetiță cu codițe”. https://baabel.ro/2020/07/o-fetita-cu-codite/ Pe atunci mai purta, într-adevăr, codițe și avea fața și ochii luminați de bucuria de a cânta la pian, la vioară, de a compune și de a improviza. Ea cânta încă dinainte de a vorbi, talentul ei pentru muzică este cu totul ieșit din comun, un adevărat copil-minune.

Când ajung la maturitate, mulți copii-minune stagnează sau chiar regresează, dar nu Alma! De aceea aș dori să continui povestea ei după vârsta de 15 ani, unde se oprește povestea Havei Oren, îndrăgostită la fel ca mine de Alma și de muzică.

Compozițiile ei amintesc într-un fel de cele de acum 200 de ani, este o muzică frumoasă, plăcută, în contrast deplin cu o mare parte a muzicii moderne și acest lucru nu a trecut neobservat. După apariția piesei Valsul sirenelor, Alma a fost întrebată cum se poate scrie muzică frumoasă în secolul XXI, un secol plin de complexitate și de lucruri neplăcute. Iată răspunsul ei:

Întotdeauna am vrut să scriu muzică frumoasă, care vine din inimă și care vorbește inimii. Dar mi s-a spus că în zilele noastre melodiile și armoniile frumoase nu mai sunt luate în serios, pentru că în secolul XXI, muzica trebuie să reflecte urâțenia lumii moderne. Ei bine, în acest vals, în loc să creez în mod artificial o muzică urâtă, pentru a reprezenta lumea urâtă, am mers exact în direcția opusă! Am luat unele sunete urâte din viața modernă și prin muzică am încercat să le transform în ceva frumos.

Piesa începe cu claxoane și cu șuieratul sirenelor de ambulanțe și de mașini de poliție, o adevărată cacofonie. Dar curând zgomotele străzii amuțesc și locul lor e luat de imaginație. În imaginație, sirenele mașinilor devin sirenele din Odiseea. Și atunci începe valsul…

Valsul sirenelor (2019), pentru orchestră simfonică.

În 2018 familia Deutscher s-a stabilit la Viena, iar Alma s-a înscris la Universitatea de Muzică și Arte și la 16 ani a fost cea mai tânără studentă acceptată la cursul de dirijat. Marea ei dorință era să-și dirijeze propriile compoziții.

Atmosfera muzicală din capitala valsului a avut o influență puternică asupra compozițiilor ei. Elmayer Waltz (2020) este muzică de dans, un vals scris pentru orchestră, inspirat de școala vieneză de dans cu același nume pe care a urmat-o și ea. În clipul de mai jos se vede că Alma dansează tot atât de frumos precum compune.

Alma a scris trei opere. Măturătorul de vise (2012), de fapt o mini-operă, prezentată la festivalul „Zilele Muzicale ale Galileei”, iar apoi Cenușăreasa (2013-2020) și Valsul nou al împăratului (2022).

În sfârșit, visul ei s-a împlinit și în 2022 și-a făcut debutul ca dirijor cu propria creație, Cenușăreasa, la Opera din San Jose, California. Iată finalul operei, unde dragostea este tradusă prin frumoasa melodie Shine, Holy Ray of Love.

Opera Valsul nou al împăratului a fost compusă în 2022, la cererea Teatrului de Stat din Salzburg. Este o parafrază a basmului Hainele noi ale împăratului, dar aici minciunile se transformă în melodii de dragoste. Iată o melodie din această operă, o satiră la adresa disonanțelor.

Alma a scris muzică pentru pian, muzică de cameră, muzică pentru orchestră simfonică, pentru pian și orchestră, vioară și orchestră, operă și muzică de balet. În plus, ea cântă și dansează.

Sora ei mai mică, Helen, îi cântă compozițiile și chiar a apărut în Cenușăreasa. Iată-le pe cele două surori cântând împreună un cântec de Crăciun, I heard the Bells on Christmas Day, compus de Alma pe versuri de Longfellow.

Special pentru copii, Alma a compus numeroase melodii pentru pian pe care le-a publicat în albumul Alma’s Piano Songs. Ea i-a invitat pe micii pianiști ca până in iunie 2023 să-i trimită înregistrări video cu interpretările lor, urmând ca cei mai talentați să fie premiați – dar ea continuă să primească înregistrări și după încheierea competiției.

Alma are legături strânse cu Israelul, are familie aici și deja la vârsta de zece ani a cântat cu Orchestra Filarmonică Israeliană. După masacrul din 7 octombrie 2023, ea a hotărât să dedice partea a doua, Adagio, a Concertului ei în mi bemol major pentru pian și orchestră, memoriei bunicii ei din Israel și victimelor masacrului. Iată-o:

Una din cele mai recente compoziții ale Almei este baletul Euterpides, prezentat în premieră în 5 iunie 2025 la Los Angeles, de American Contemporary Ballet. Euterpidele sunt fiicele muzei Euterpe a muzicii. Ideea a fost a coreografului Lincoln Jones, directorul companiei de dans, și muzica a fost scrisă de Alma la cererea lui în numai o lună.

Într-un interviu împreună cu Lincoln Jones, amândoi sunt de acord că nivelul muzicii ușoare din zilele noastre este sub orice critică, mulți muzicieni nici măcar nu știu să citească note și habar nu au să compună, la care Alma spune că într-o zi ar vrea să întemeieze o școală de compoziție după metoda numită partimento, cu care a învățat ea în copilărie. Acesta era sistemul folosit în școlile de muzică italiene din secolul al XVIII-lea. El se bazează pe improvizație, pornind de la o linie de bază, la care se adaugă armonia și apoi melodia, îndrumându-i pe elevi cum să ajungă la o piesă muzicală completă. Muzica este ca o limbă, ea trebuie învățată în copilărie – Alma însăși a început de la 5 ani. Interviul poate fi vizionat aici:

Dar în ultimii ani Alma compune mai puțin, o mare parte a timpului ei este dedicat dirijatului – și nu e puțin lucru pentru o tânără de 20 de ani să se impună în fața unei orchestre unde unii muzicieni au chiar de trei ori vârsta ei. A făcut turnee în multe locuri din lume, printre altele în China și Japonia. În februarie 2026 are un contract cu opera din San Jose, California, unde va dirija Cavaleria rusticană a lui Mascagni și Pagliacci a lui Leoncavallo.

Care este pentru Alma esența muzicii? Melodia este esența muzicii – și asta nu este numai estetica mea muzicală, aproape toți oamenii, tineri și bătrâni, sunt de aceeași părere. Nu e niciun secret că cele mai îndrăgite piese muzicale sunt cele care au cele mai bune melodii.

Bibliografie:

https://en.wikipedia.org/wiki/Alma_Deutscher

https://www.almadeutscher.com

https://www.cherwell.org/2021/01/26/clamorous-noise-the-music-of-everyday-life/

Sursa imaginii:

https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Alma_Deutscher_(2025).jpg WomComp, CC0, via Wikimedia Commons

Eva Grosz

03.09.2025

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

19 Comments

  • Delia B. Jacob commented on September 21, 2025 Reply

    Da, articolul desigur mi-a încălzit sufletul. Eu am cunoscut-o pe fetiță când avea doar patru ani la Keshet Elyon unde se organizau seminare pentru tineri violoniști talentați cam de trei ori pe an și unde eram și eu invitată ca profesoară. Am avut ocazie apoi câțiva ani la rând să și lucrez puțin cu ea în ansambluri de tineri violoniști. Era extraordinară, într-adevăr copil minune și în plus o apariție foarte drăgălașă și modestă. Și eu îi urmăresc performanțele și mă bucur că este peste tot promovată și admirată și sper ca și în continuare antisemitismul să nu-i afecteze cariera.

    • Eva Grosz commented on September 21, 2025 Reply

      Ce prilej deosebit ai avut Delia să o întîlnești pe Alma și chiar să lucrezi cu ea. Știu că profesiunea ta este muzica și mă onorează în mod deosebit că ai scris un comentariu la articolul unei amatoare .Cu toate că nu am părăsit muzica niciodată. Totdeauna a fost pentru mine și soțul meu o delectare și am colindat țări în urma marilor compozitori.
      Aș vrea să te rog , dacă poți să-mi explici mai pe larg ce înseamnă acea metodă din Italia preclasică denumită PARTIMENTO. Și ce părere ai despre ea. Și ce crezi despre stilul muzici lui Alma. Eu cred că cu toate că are caracter romantic, dar are potențial de a evolua la ceva care ne va surprinde. Ce crezi ?M-aș bucura dacă ai răspunde.

  • Marina Zaharopol commented on September 21, 2025 Reply

    Farmecul acestui articol e de nedescris! M-a vrajit atat peronalitatea vibranta a Almei, cat si muzica pe care a compus-o care mi-a placut la nebunie.

    • Eva Grosz commented on September 21, 2025 Reply

      Mă bucură mult că ți-a plăcut. Îmi lipsesc scrierile tale. Eva

  • Eva Grosz commented on September 19, 2025 Reply

    Am vrut să precizez ,că în valsul Elmayer în perechea care intră pe scenă în minutul 0.57 ,dansează Helene,sora mai mică a Almei , într-o rochiță albă cu cordon roșu. Această fetiță este educată muzical pentru cântat, vioară, probabil pian și dans.
    E cu câțiva ani mai mică ca Alma, dar pare foarte matură. Ambele sunt adorabile!

  • Tiberiu Ezri commented on September 18, 2025 Reply

    Excelent articol despre o Mozart a epocii moderne.
    Ultima frază cu care sunt perfect de acord este complet în contradicție cu ceea ce crede antisemitul înrăit de la fosta formație Pink Floyd, Roger Waters care susținea ca textul unui cântec este mai important decât melodia. Mulți reușesc și astăzi să fredoneze muzica lui Beatles și Queen dar nu cred ca pot face același lucru cu cu ce a compus Pink Floyd.

    • Eva Grosz commented on September 18, 2025 Reply

      Din păcate antisemitismul este înfiltrat și în muzică.
      Unicul limbaj , care am crezut că unește oamenii .

      • Veronica Rozenberg commented on September 19, 2025 Reply

        https://share.google/7EVnEWb5WrIzb7IqD

        Acesta este un articol pe care l am considerat deosebit
        un fel de discurs al dirijorului israelian Lahav Shani, care fost respins ca dirijor al orchestrei din Munchen, la fetivalul ce a avut loc in Belgia, orasul Ghent.

        • Eva Grosz commented on September 19, 2025 Reply

          Este unul din exemplele în care vechi legături între artiști și oameni de știință din străinătate sunt întrerupte din motive politice.
          Nu de mult am auzit că conducători de proiecte din Institutul Weizmann au fost refuzați de colective asemănătoare din străinătate, cu care lucrau împreună la același proiect și fiind între ei legături de adâncă prietenie personală.
          Dar conducerea a fost obligată să distrugă aceste programe colective.
          În muzica clasică și muzica ușoară se întâmplă la fel.
          Vă amintește de ceva îndepărtat?
          Unde am ajuns? Dacă nici muzica nu mai e un limbaj comun. Războiul din Gaza TREBUIE OPRIT!!!! Astăzi !!!

  • Hava Oren commented on September 18, 2025 Reply

    Ne dăm întâlnire peste încă cinci ani să vedem ce a mai pus la cale Alma?

    • Eva Grosz commented on September 18, 2025 Reply

      Cinci ani ? Nu pot promite…dar,dacă da, …cu plăcere.
      Eu îmi pun întrebarea unde încape mental -spiritual, într-o ființă atât loc și energie pentru așa o creativitate muzicală . Nu este un foc prea intens? Cât timp poți ține această intensitate în lumea de astăzi?

      • Hava Oren commented on September 18, 2025 Reply

        Vom vedea!

    • Veronica Rozenberg commented on September 18, 2025 Reply

      Era vorba, la propunerea ta sa ne intalnim “acum” la Ierusalim. chiar fara sa urmarim evolutia fetitei cu codite, probabil in curand ea va impleti codite unei fetite proprii.

      Mai e valabila propunerea 😉

      • Hava Oren commented on September 19, 2025 Reply

        Sigur că e valabilă!

        • Veronica Rozenberg commented on September 19, 2025 Reply

          Atunci, poate o reinoiesti, prin email 🙂
          Shanah Tova si sanatate !!

  • Eva Grosz commented on September 18, 2025 Reply

    Da, Andrea,stressul în Israel are limite de suportabilitate și cere să fie înlocuit cu relaxare și reîntoarcere la normal.
    Mulțumesc ție și Havei ,fără de care acest articol nu apărea în forma în care apare .Un An Nou mai bun, tuturor care sărbătoresc Rosh ha Shana!

  • Veronica Rozenberg commented on September 18, 2025 Reply

    Eva, studiul acesta profund si complex al evolutiei fetitri cu codite la o tanara matura, compozitoare si dirijoare, apreciata si invitata pe scenele atator filarmonici, sau localuri de spectacole, este nu numai povestea frumoasa a evolutiei unui viitor talent universal (speram), dar si un prilej de a admira sensibilitatea si interesul tau pentru muzica si cele asociate ei. O intoarcere in timp, cand ti si Friitzi calatoreati si urmareati lucruri atat de placute, ochiulyi, dar in special sufletului !
    Felicitari🙂

    • Eva Grosz commented on September 18, 2025 Reply

      Exact Veronica. Ai ghicit.

  • Andrea Ghiţă commented on September 18, 2025 Reply

    Acest articol al Evei Grosz, e o oază de încântare pentru cititorul stresat de subiectele grave ale zilei. Mulţumesc.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *