După atacul israelian al clădirii din Doha unde s-au întrunit liderii Hamas pentru a discuta ultimele propuneri americane de pace, șeicul Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al-Thani, premierul și ministrul de externe al Qatar, a convocat o reuniune a țărilor arabe pentru a preciza viitorul relațiilor acestora cu Israelul, respectiv reducerea lor în toate domeniile. Practic, au afirmat analiștii, după cinci ani se pune capăt Acordurilor Abraham, create la inițiativa președintelui Trump în primul său mandat și sprijinite și de Israel.

A fost una dintre inițiativele istorice de apropiere a Israelului cu statele arabe, în primul rând împotriva dușmanului comun, Iranul, și o cale de reglementare a relațiilor bilaterale cu o serie dintre ele. Exista speranța că după un timp se va alătura și Arabia Saudită, ceea ce întărea valabilitatea Acordurilor. Din păcate, se arată într-o analiză a Deutsche Welle, cea de a cincea aniversare a Acordurilor a fost umbrită de atacul israelian din Qatar și perspectiva cea mai pesimistă este renunțarea la ele.

În pofida unor dificultăți, înțelegerea realizată în urmă cu cinci ani cu ajutorul SUA a rezistat și exista opinia că întărirea ei ar fi cel mai eficient mijloc de a combate ura și terorismul care au dus la acțiunile Hamas din octombrie 2023.

Iată o mică statistică. Schimburile dintre statele în cauză s-au dezvoltat chiar și în ultimul an, fiind dominate de Emiratele Arabe Unite. Ca urmare, sute de firme israeliene operează în Emirate, iar investitori din Emirate trimit capital în noile companii israeliene start-up și în fondurile suverane, achiziționând acțiuni în firme de explorare a gazelor și în tehnologie, deși, din cauza izbucnirii războiului, nu s-a ajuns la 2 miliarde de dolari planificați. Toate cifrele referitoare la comerțul cu țările semnatare au crescut în ultimul an. S-a intensificat și comerțul cu arme, a crescut numărul turiștilor israelieni în statele membre ale Acordurilor Abraham, situația evreilor din aceste state s-a îmbunătățit, ei având mai mare acces la resursele din Israel. S-au făcut eforturi pentru apropierea iudeo-musulmană și s-au deschis expoziții cu tematica Holocaustului.

Asher Fredman, director pentru Israel la Institutul de Pace ”Acordurile Abraham”, a declarat că ”acordurile și-au demonstrat reziliența”, dar războiul a avut ca rezultat reducerea multor aspecte ale ”cooperării pașnice la nivelul om cu om care au conferit acordurilor unicitatea”, iar reluarea va necesita ”proiecte regionale cu beneficii tangibile”, cu sprijinul SUA și cu asigurarea că Hamas nu va submina progresul către pace. ”O integrare regională durabilă va depinde de eliminarea Hamas ca putere militară și de conducere” în Gaza, a spus el.

Din păcate, situația s-a deteriorat chiar și înaintea bombardamentului. Astfel, Emiratele și-au manifestat nemulțumirea față de intenția Israelului de a anexa părți din Cisiordania, declarând că măsuri de acest gen vor afecta viziunea și spiritul Acordurilor Abraham.

În cadrul reuniunii de urgență a țărilor arabe de la Doha, președintele egiptean Abdel-Fattah al Sisi s-a adresat Israelului și a arătat că lovitura de la Doha ”a deteriorat viitorul păcii, amenință securitatea dv. și a popoarelor din regiune, adaugă obstacole șanselor oricărui nou acord de pace și le distruge chiar și pe cele existente”. În rezoluția adoptată de reuniune, Israelul este condamnat dur, ajungându-se la concluzia că ”subminează eforturile de a extinde normalizarea relațiilor cu națiunile arabe”. Chiar dacă în această parte a rezoluției nu este nominalizată Arabia Saudită, referirea e clară, ceea ce reprezintă o lovitură dată atât Israelului cât și SUA care doreau Arabia Saudită intrată în Acordurile Abraham.

Nu s-a vorbit nici despre efectul de bumerang al măsurilor militare convenite de cabinetul Netanyahu, cucerirea orașului Gaza. Acordurile Abraham, adevărate deschizătoare de drumuri pentru normalizarea relațiilor cu lumea arabă, se prăbușesc și e posibil ca Israelul să fie cel mai afectat.  De curând, premierul Netanyahu a vorbit despre izolarea crescândă a Israelului, despre faptul că va trebui să se bazeze pe forțe proprii. Nu a spus că acțiunea, fără a avea garanția eliberării ostaticilor, va provoca suferințe populației Israelului. Iar Acordurile Abraham reprezintă prima victimă a acestei politici.

Eva Galambos