La facultatea de medicină nu am învățat nimic despre psihologie, ca să nu mai vorbim de psihanaliză. Am ajuns la acest subiect din întâmplare, când un fost coleg de la spital, psihiatru, mi-a spus că el s-a ocupat și cu psihanaliza. Ca să înțeleg despre ce e vorba, mi-a propus să văd filmul A Dangerous Method (O metodă periculoasă) și apoi mi-a dat și unele explicații.

Bazele psihologiei moderne au fost puse spre sfârșitul secolului al XIX-lea în Germania, de către Wilhelm Wundt. Câteva decenii mai târziu, la Viena, Sigmund Freud a întemeiat psihanaliza, o ramură importantă în cadrul psihologiei.

Freud a avut mulți discipoli psihanaliști și psihoterapeuți, mulți dintre ei evrei (1), dar nu numai. Unul din principalii săi discipoli a fost Carl Jung, medic psihiatru elvețian (protestant), care mai târziu a devenit celebru prin dezvoltarea unor metode proprii de psihanaliză.

Sabina Nikolayevna Spielrein (1885 – 1942) s-a născut la Rostov pe Don, în Rusia, într-o familie evreiască înstărită (2). Încă din școală era foarte talentată în materiile științifice, dar și la muzică și limbi străine, vorbea rusa, germana și franceza; în casa lor se vorbea și engleza. Sabina a primit și lecții de canto și de pian. Deși cei cinci copii au primit o educație aleasă, în casa lor atmosfera era tensionată, părinții se certau și copiii erau bătuți. Încă din copilărie Sabina a suferit de obsesii. Unii istorici cred că a fost abuzată sexual în familie. Cu timpul, tulburările ei emoționale s-au intensificat. Când sora ei iubită a murit de febră tifoidă, ea a suferit un șoc sufletesc manifestat prin accese isterice, ticuri și explozii necontrolate de plâns și de râs. În loc să studieze să medicina, cum și-ar fi dorit, în 1904 a fost internată la faimosul spital psihiatric Burghölzli din Elveția, fiind tratată de Dr. Carl Jung, unul dintre primii care aplicau cu succes tehnicile psihanalitice ale lui Freud. El a încurajat-o să-și exprime liber emoțiile reprimate până atunci și să le retrăiască cu ajutorul hipnozei sau al sugestiei. (3) Așa a ieșit la iveală că tatăl ei o bătea și aceste bătăi îi provocau fantezii masochiste. După vindecare, a fost admisă la facultatea de medicină.

Din pacientă, Sabina a devenit asistenta lui Jung, ajutându-l în experimentele sale, de exemplu testul de asociere liberă, din care Jung deducea gândurile inconștiente, starea emoțională, personalitatea și starea cognitivă a persoanei, reflectate mai ales în momentele de ezitare.

Între timp, între ei s-a țesut o poveste de dragoste. Ea numea întâlnirile lor intime “poetry” și visa să aibă de la Jung un fiu pe nume Siegfried. Dar, de comun acord, nu au avut relații sexuale complete, ci numai “jocuri” erotice. În jurnalul ei personal, Sabina nota că nu ar fi fost bine pentru viitorul ei să rămână însărcinată. Aceasta ar fi distrus prietenia lor pură – și apoi Jung era însurat și avea doi copii. După o despărțire de câteva luni, cei doi și-au reluat legăturile romantice, care au continuat peste un an, până la sfârșitul lui 1910.

Sabina a studiat medicina la Zürich, dar și filosofia, biologia evolutivă și literatura rusă, interesul cel mai mare îl avea însă pentru psihiatrie și, mai ales, pentru tratamentul psihiatric al copiilor. Ea a devenit psihiatră, o vreme a fost chiar discipola lui Freud la Viena și a început să publice articole de psihanaliză. Lucrarea ei de doctorat, pregătită cu ajutorul lui Jung, avea ca subiect limbajul unui bolnav de schizofrenie. A fost unul din primele studii ale unui caz de schizofrenie și prima teză de doctorat publicată în presa de specialitate.

În 1911, după absolvirea facultăţii de medicină, Sabina s-a stabilit o vreme la München unde a studiat istoria artelor și în același timp a pregătit o lucrare despre sex și moarte. Apoi s-a mutat la Viena, fiind acceptată în Societatea Vieneză de Psihanaliză, condusă de Freud. Ca urmare, ideile ei din această perioadă erau mai apropiate de cele ale lui Freud, decât de cele ale lui Jung. Ea a publicat numeroase articole științifice, o raritate pentru o femeie de atunci. Printre acestea se numără unul despre concepțiile copiilor despre sex și reproducere, în care își povestește propriile fantezii din copilărie. Un altul relatează cum a tratat un copil care avea o fobie pentru animale. Acesta a fost unul din primele cazuri publicate despre tratamentul psihoterapeutic la copii.

În 1912, Sabina s-a măritat cu doctorul Pavel Nahumovitch Sheftel și s-a stabilit la Berlin, unde s-a născut prima lor fiică. La izbucnirea Primului Război Mondial, soțul a fost înrolat în armata rusă, iar ea cu fetița a plecat la Lausanne – au fost despărțiți timp de peste de zece ani. Sabina Spielrein a devenit o psihoterapeută și psihanalistă de sine stătătoare, cu idei originale, a continuat corespondența cu Freud și Jung, a publicat articole, a început să scrie un roman în franceză și chiar să compună muzică.

După război s-a mutat la Geneva, unde a colaborat cu celebrul psiholog de copii Jean Piaget. În 1920, la congresul internațional al Societății de Psihanaliză de la Haga, și-a prezentat lucrarea despre originea limbajului copiilor, în prezența lui Freud și a altor psihanaliști celebri ai vremii. La congresul de la Berlin, din anul următor, a prezentat un studiu despre dezvoltarea limbajului la copii, în colaborare cu lingvistul elvețian Charles Bally.  

Văzând că are dificultăți să-și creeze o clientelă particulară, în 1923 a plecat pentru o vreme la Moscova, pentru a ajuta la întemeierea psihanalizei rusești – dar nu s-a mai întors. Fiind considerată o somitate, i s-a oferit catedra de psihologie pediatrică la Universitatea din Moscova. Dar după numai doi ani și-a părăsit postul și a plecat în orașul natal, Rostov pe Don, unde și-a regăsit, în sfârșit, soțul și a avut încă o fiică. Dar liniștea avea să fie de scurtă durată. Soțul ei a murit în 1936 și cei trei frați ai ei au fost executați în urma proceselor înscenate de Stalin intelectualilor. Sabina însăși a fost ucisă de naziști împreună cu fiicele ei în iulie 1942.

Spielrein a fost printre primii psihanaliști care au introdus concepția instinctului morții.(3) După cum a recunoscut și Freud, ideile ei l-au inspirat mai târziu să definească instinctul morții.(4) Freud a observat tendința unor pacienți se a retrăi unele evenimente traumatice din trecut prin experiențe dureroase în vise.

Karen Hall (5) o descrie pe Sabina Spielrein ca pe o pionieră care a adus contribuții semnificative în stadiile incipiente ale psihanalizei. Ea a fost prima care a propus teza că viața se bazează pe două instincte primordiale: cel de viață și cel de moarte, iar creativitatea este rezultatul interacțiunii dintre ele. Sabina Spielrein a fost printre primii care au folosit psihanaliza pentru înțelegerea schizofreniei. A publicat 35 de studii științifice în trei limbi.

Sabina a fost aproape uitată – și pe nedrept! Când a plecat în Rusia, și-a lăsat arhiva personală (jurnalele și corespondența cu Freud și Jung) în pivnița Institutului Rousseau din Geneva, care avea să devină mai târziu Facultatea de Psihologie. Acolo, hârtiile au zăcut, neștiute, timp de vreo șaizeci de ani, până când au fost redescoperite din întâmplare. O mare parte au fost publicate, dar până astăzi mai există material inedit. De atunci Sabina a devenit cunoscută și chiar celebră.

În ultimii ani, contribuțiile ei au fost recunoscute și în alte domenii ca iubirea, intuiția femeilor, subconștientul, sexualitatea, interpretarea viselor, libidoul, precum și limbajul copiilor. Astăzi ea ar fi considerată o adevărată feministă. Ea deține pionieratul psihanalizei relaționale. Lucrările ei au contribuit la înțelegerea limbajului copiilor autiști.

În semn de recunoaștere a importanței ei, i s-au dedicat mai multe plăci memoriale, iar casa părintească din Rostov pe Don a devenit muzeu.

S-au scris despre ea mai multe biografii, s-au făcut filme documentare pentru televiziune și internet, piese de teatru și filme artistice, cel mai cunoscut fiind A Dangerous Method (O metodă periculoasă).  Filmul din 2011 este o coproducție britanică / germană / canadiană, interpretat de Keira Nightley, Viggo Mortensen și Michael Fassbender.(6) Filmul pune accent pe legătura intimă dintre medic și pacient și pe dilema medicului psihiatru căruia îi vine foarte greu să nu se implice emoțional în tratamentul pacienților săi. Aceste legături controversate sunt văzute ca un risc al meseriei.  De asemenea filmul prezintă discuțiile profesionale dintre Freud și Jung, concepțiile lor diferite despre metodele de psihanaliză care au dus până la urmă la ruptura lor. Jung s-a îndepărtat de psihanaliza freudiană, dezvoltându-și propriile teorii, printre care teoria subconștientului colectiv.(7)

Acest film de mare succes a făcut-o cunoscută pe Sabina Spielrein nu numai în ochii colegilor de breaslă, ci și în cei ai publicului larg. Atașez linkul pentru trailerul oficial, precum și un link unde se poate viziona filmul. Merită văzut!

https://m.ok.ru/video/1403583597254

Titlul filmului se referă la problematica relațiilor intime dintre medic și pacient în general și în domeniul psihiatriei în special. Legea în Israel interzice relațiile intime între pacient și medic pe toată perioada tratamentului.(8) În experiența mea, la Ministerul Sănătății am întâlnit două cazuri în care psihiatrii au profitat de dezechilibrul mintal al pacienților. Amândoi și-au pierdut licența de a practica medicina.

În anii 1980 – 1990, apariția a numeroase medicamente noi pentru tratamentul bolilor psihiatrice a făcut ca psihanaliza să fie aproape abandonată. Dar, cu timpul, s-a văzut că eficacitatea medicamentelor este, totuși, limitată și ca urmare, psihanaliza cunoaște o anumită renaștere. (9)

Tiberiu Ezri

Bibliografie:

1. https://en.wikipedia.org/wiki/Category:Jewish_psychologists

2. https://en.wikipedia.org/wiki/Sabina_Spielrein

3. https://tapmagazine.org/all-articles/u9jmx46hm65ah3nutt46n6xuyjebnm

4. https://en.wikipedia.org/wiki/Death_drive

5. https://jwa.org/encyclopedia/article/spielrein-sabina

6. https://en.wikipedia.org/wiki/A_Dangerous_Method

7. https://en.wikipedia.org/wiki/Carl_Jung

8. https://www.hebpsy.net/page.asp?id=99

9. https://www.psychologytoday.com/us/blog/freud-fluoxetine/201912/the-fall-psychoanalysis-in-american-psychiatry

Sursa ilustrațiilor:

1.https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Sabina_Spielrein.jpg Family photo, Public domain, via Wikimedia Commons

2.https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Wilhelm_Wundt.jpg Weltrundschau zu Reclams Universum 1902, Public domain, via Wikimedia Commons

3.https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Sigmund_Freud,_by_Max_Halberstadt_(cropped).jpg Max Halberstadt, Public domain, via Wikimedia Commons

4.https://commons.wikimedia.org/wiki/File:ETH-BIB-Jung,_Carl_Gustav_(1875-1961)-Portrait-Portr_14163_(cropped).tif?page=1 ETH Library, Public domain, via Wikimedia Commons

5.https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Gedenktafel_Thomasiusstr_2_(Moabi)_Sabina_Spielrein.jpg OTFW, Berlin, CC BY-SA 3.0 <https://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0>, via Wikimedia Commons