“Bolile” fotbalului contemporan

Ajung două picioare puternice și doi neuroni (unul pentru fiecare picior) și milioanele curg…

Încă din copilărie sunt mare amator de fotbal. La sfârșit de săptămână mergeam la toate meciurile echipei locale, Bihoreana Marghita. Pe-atunci mai exista fotbalul amator, adică fotbaliștii lucrau în meseriile lor și după meci câștigau câte o mică tantiemă în bani sau pălincă. Pe atunci UEFA însemna Uniunea Europeană de Fotbal Amator, dar acum A din abreviere vine de la Associations. Au fost patru turnee pentru echipe naționale de amatori în Europa: în 1967 a câștigat Austria, în 1970 Spania, și în 1974 și 1978 Iugoslavia.(1)

Cred că fotbalul amator avea farmecul lui și la echipele de club și la naționale. Jucătorii erau devotați echipei, nu ca astăzi, când în unele echipe, chiar și naționale, aproape că nu mai există jucători localnici. Bineînțeles, mottoul pe care l-am ales este exagerat. Sunt mulți fotbaliști talentați care au viziune tactică pe teren, se antrenează serios, ascultă cu atenție și aplică pe teren instrucțiunile antrenorului, chiar dacă au salarii foarte mari cu contract asigurat pe o anumită perioadă de timp. Unii însă, după ce “prind momeala”, adică banii, lenevesc, se plafonează și își pierd motivația. Lor li se potrivește mottoul de mai sus.

Salariile actuale ale jucătorilor de frunte

În zilele noastre, mulți jucători primesc salarii enorme, chiar dacă uneori ei joacă mediocru sau prost. Este greu de calculat cât câștigau marile vedete de la Real Madrid în anii 1960, fiindcă erau plătiți în pesete spaniole, dar salariile lor erau departe de sumele pe care le primesc jucătorii de astăzi. Genialul Pelé și-a început cariera la Santos cu 10 dolari pe lună, dar spre sfârșitul carierei, la Cosmos New York, a ajuns la câteva milioane pe an. Cristiano Ronaldo, aflat tot spre sfârșitul carierei, câștigă în Arabia Saudită peste 200 de milioane de dolari pe an. El este primul fotbalist din lume cu o avere estimată la un miliard de dolari.(2) Maradona și-a făcut milioanele mai ales când juca la Napoli și Barcelona, dar și le-a irosit pe droguri, jocuri de noroc și tratamente de detoxifiere.

Fotbaliștii de astăzi, mai ales cei foarte buni, nu mai sunt atașați de cluburile lor, ca pe vremuri. Contează cât câștigă la noua echipă. Iar contribuția lor la meciurile selecționatei naționale este adesea minoră, ei își protejează picioarele pentru echipa de club, unde sunt plătiți mai bine. Oare această risipă de bani este îndreptățită? Mecanismul de plată al jucătorilor este foarte complex, implicând beneficiile unei întregi rețele de afaceriști. Acesta este fotbalul profesionist. Zeci de milioane de dolari, euro sau lire sterline curg de la o echipă la alta, atunci când un jucător cunoscut este transferat. Cluburile, jucătorii, organizațiile europene și mondiale de fotbal, intermediarii, dar mai ales proprietarii cluburilor câștigă din vânzări de bilete și abonamente, vânzarea de mâncare și băutură pe stadioane, reclame, vânzarea drepturilor de transmisie a meciurilor la radio și televiziune, jocuri de noroc, pariuri, merchandizing (vânzarea de obiecte legate de anumite cluburi sau jucători), sponsorizare de către diverse firme. Cluburile primesc milioane și de la UEFA (Union of European Football Associations), când participă la turneul final al ligilor europene. Au apărut competiții noi, ca să curgă și mai multe milioane: UEFA a inventat Nations League între selecționatele țărilor europene (pe lângă campionatul european de selecționate care există demult), iar FIFA (Fédération Internationale de Football Association) a inventat campionatul mondial al echipelor de club care anul acesta (prima ediție) a fost câștigat de echipa engleză Chelsea. Mulți jucători sunt nemulțumiți, fiindcă practic ei nu mai au timp să se odihnească, dar UEFA și FIFA decid pe considerente pur financiare.

Oare marile celebrități, cei care câștigă sute de milioane, pot influența succesul unei echipe? Numai parțial. Dovadă că echipa Paris St. Germain, cu super vedetele Messi, Mbape și Neymar, nu a câștigat Champions League (fosta cupă a campionilor europeni), dar anul acesta au reușit fără ei. Jocul de echipă, antrenorul și motivația au un rol important în succes.

Cine mai profită de acele milioane? La transferul unui jucător la o echipă nouă, aceasta plătește o sumă importantă echipei de origine, iar agentul intermediar încasează un comision de 5-10%. Arbitrii cei mai apreciați ai ligilor sunt și ei plătiți destul de bine: în Anglia – 110.000 ₤ pe sezon, în Spania 250.000 €, în Germania și Franța 125.000 €, în Italia 140.000 €, în Portugalia 30.000 €, în România 6.000 lei pe meci, iar în Israel doar 3.245 șekeli (cam 4.450 lei) pe meci. Şi antrenorii cluburilor vestite primesc sume mari. Noul antrenor al echipei Real Madrid, Xabi Alonso, câștigă anual între 7-9 milioane de euro. Cea mai bogată echipă este Real Madrid valorând cca șapte miliarde de euro. În sezonul 2023-2024, ea a încasat peste un miliard de euro. În sezonul 2025-2026, Echipa câștigătoare a Champions League va primi 25 de milioane de euro de la UEFA (3)

Imoralitatea fotbalului modern

Un articol publicat în The Guardian afirmă că afacerile au devenit principalul mijloc de a încuraja “mașina de bani” care domină fotbalul modern. De exemplu legătura bilaterală a echipei Liverpool cu compania Adidas i-a adus echipei încasări de 60 de milioane de lire sterline. Jucătorii folosesc exclusiv echipamente pe care apare numele firmei Adidas: tricouri, lenjerie, pantofi, mingi, etc. Iar fanii de pe tușe aplaudă, parcă ei ar fi câștigat acești bani. Calitatea fotbalului în sine ocupă un loc secundar afacerilor care aduc milioane echipelor și mai ales proprietarilor lor. Poate că și căutarea continuă și achiziționarea jucătorilor faimoși este un motiv de comercializare imorală a fotbalului modern. Mai multe despre problemele de moralitate financiară a fotbalului modern puteţi găsi în articol. (4)

Panem et circenses (pâine și jocuri de circ)

Se spune că fotbalul a fost creat de săraci și furat de bogătași.(5) De fapt, marile companii și proprietarii echipelor stabilesc regulile jocului și soarta echipelor și a jucătorilor. Unde e fotbalul amator pe care l-am admirat nu mai puțin decât pe cel din zilele noastre? Poate că era naiv, apărările mai penetrabile, condiția fizică a jucătorilor era mai proastă, dar se juca din toată inima.

De unde vin miliardele?

Marile firme de articole sportive, (Nike, Adidas) își măresc câștigurile prin metode neetice. Ele transferă producția în țările sărace și plătesc salarii de mizerie, cam o jumătate din suma minimă pentru întreținerea unei familii.(6) În Indonezia, salariul lunar plătit de aceste firme este de 86 €.

Minciunile și corupția organizațiilor FIFA și UEFA

Corupție în fotbal există de când mă știu. Erau cunoscute vânzările de meciuri în ligile inferioare, plata fiind făcută de echipa care voia să evite retrogradarea sau încerca să promoveze în liga superioară. Dar asta este nimic față de corupția pe scară largă care discreditează fotbalul mondial. Oare pentru ce e nevoie de o federație europeană separată, când există o federație internațională? Răspunsul meu este: crearea de posturi pentru cât mai mulți funcționari cu salarii grase și manipularea uriașelor sume de bani din ambele surse. În 2020, președintele FIFA, Gianni Infantino, a câștigat cca 2 milioane de dolari, iar secretara generală, Fatma Samoura, cam un milion. În plus ei primesc bani de asigurare, fonduri pentru pensii, bani de “deplasare”, etc. În 2020, membrii consiliului FIFA și conducerea au primit în jur de 32 de milioane de dolari. Dar pentru ce?(7).  

Cum câștigă FIFA și pe ce îi cheltuiește?

FIFA câștigă din toate sursele comerciale citate mai sus, dar și din vânzarea drepturilor de a organiza competiții, cum ar fi Mondialul. Investigațiile americane arată că înainte de Mondialul din 2014, fiecare țară a primit două milioane de dolari și fiecare federație continentală (de exemplu UEFA în Europa) a primit 17.5 milioane. Între 2011 și 2014 continentul american a primit 137 de milioane de la FIFA. La Mondialul din 2014 din Brazilia, FIFA a câștigat 4.8 miliarde de dolari și după toate cheltuielile a ieșit cu un profit net de 2.6 miliarde de dolari.(8) Oare ce a făcut FIFA cu acești bani? Centrele de investigații elvețiene au controlat activitatea FIFA la Mondialele din 2018 (Rusia) și 2022 (Qatar) și au găsit multe probleme. Investigațiile continuă. Într-un articol anterior, https://baabel.ro/2025/08/qatar-o-tara-cu-politica-versatila/ am descris unul din cazurile de corupție a FIFA, alegerea Qatarului la găzduirea Campionatului Mondial de Fotbal din 2022.

Articolul (9) și clipurile de mai jos arată și alte aspecte ale corupției acestei organizații în Mondialele din 2018 în Rusia și din 2022 în Qatar.

Corupția UEFA

În 2023, membrii comisiei UEFA au câștigat câte 160.000 €, vicepreședinții 250.000 € și președintele UEFA, Aleksander Ceferin, echivalentul a 3,2 milioane dolari.(10) O investigație inițiată în 2018 în Belgia a cercetat mituiri, tranzacții ilicite, contracte false de transfer de jucători și implicarea crimei organizate în fotbalul european. Au fost investigați șaizeci de agenți intermediari (care se ocupă cu “vinderea și cumpărarea” jucătorilor), funcționari, arbitri și antrenori.(11)

După părerea mea, primii pași pentru ca fotbalul să redevină un sport echitabil sunt scăderea dependenței financiare de companii, limitarea salariilor jucătorilor de elită și controlul strict al manipulațiilor financiare ale FIFA și UEFA.

Cu toate limitările enumerate, fotbalul rămâne un sport fermecător, care atrage spectatori din toate clasele sociale, rasele și sexele, iar fotbaliști geniali precum Andrade, Di Stefano, Puskas, Pelé, Mazzola, B. Charlton, Beckenbauer, Cruyff, Maradona, C. Ronaldo și Messi au intrat în patrimoniul mondial al fotbalului.

Bibliografie:

1. https://en.m.wikipedia.org/wiki/UEFA_Amateur_Cup

2. https://www.espn.com/soccer/story/_/id/46528391/cristiano-ronaldo-football-first-billionaire-player-report

3.  https://www.sportingnews.com/uk/football/news/champions-league-prize-money-breakdown-ucl-winners-uefa/6e9cd9ee671ddd07fc6507ff   

4. https://projects.iq.harvard.edu/files/bsc/files/cid_wp_311.pdf

5. https://www.leftvoice.org/football-created-by-the-poor-stolen-by-the-rich/

6. https://www.reuters.com/article/world/adidas-nike-urged-to-ensure-fair-wages-for-asian-workers-making-world-cup-kits-idUSKBN1J727I/

7. https://publications.fifa.com/en/annual-report-2020/football-governance-2020/compensation/

8. https://www.bbc.com/news/world-europe-32923882

9. https://www.businessinsider.com/how-fifa-corruption-actually-works-2025-1

10. https://sportstar.thehindu.com/football/russia-to-give-up-seat-în-uefa-executive-committee-în-april-elections-european-football-latest/article69259701.ece

11. https://www.theguardian.com/football/2024/apr/23/european-union-money-laundering-crime-corruption-uefa   

Sursa lustrației:

https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Soccer_ball.svg Pumbaa80, CC BY-SA 3.0 <https://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0>, via Wikimedia Commons

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *