Număr vizualizări 445 ori
Credeai că înțelegi despre ce e vorba. Credeai că dacă ai trăit de-ajuns ca să apuci să vezi tot ce e în jurul tău, vei avea răspunsuri la întrebările care nu-ți dau pace. Și credeai că privitor la marile probleme ale vieții, gândirea ta e corectă. Și deodată…
Deodată vine filmul The Origin. E făcut în anul 2023, regizat de Ava DuVernay, iar actrița principală este Aunjanue Ellis-Taylor. Este o ecranizare a cărții lui Isabel Wilkerson, Caste: The Origin of our Discontents (Casta: originea nemulțumirilor noastre).
Subiectul pare simplu, dar nu este. Problema pornește de la ”păcatul” meu originar, acela de a numi antisemitismul o formă a rasismului. Cu alte cuvinte, pentru mine, de când mă știu, ura împotriva evreilor, o ură răspândită în toată lumea, e pur rasism și niciodată nu m-am întrebat dacă antisemitismului i se mai ”cuvine” și o altă definiție. Ești antisemit, ești rasist și atât. Dar, spune Isabel Wilkerson, antisemitismul nu e rasism, ci ura unei caste împotriva alteia. Și uite cum, fără să vreau, ajung la miezul acțiunii filmului și bineînțeles, al cărții.
Autoarea este născută în 1961, prima femeie de origine afro-americană care a primit premiul Pulitzer pentru jurnalistică. Primul ei volum, The Warmth of Other Suns: The Epic Story of America’s Great Migration (2010) examinează cele trei rute principale ale migrației negrilor din sudul Statelor Unite (1915-1970) spre nordul mai democrat și mai dispus să accepte realitatea în care culoarea neagră e prezentă în viața de toate zilele.
Evident, principala preocupare a acestei scriitoare este rasismul, exploatarea populației afro-americane, dar următorul ei volum, cel care stă la baza filmului, se ocupă de un subiect mult mai larg, aș zice universal: originea urii dintre oameni, în special a rasismului nord american. Filmul este documentar și nu ceea ce numim noi ”artistic”.
Pentru Isabel Wilkerson, explicația acestui fenomen social-politic-geografic-economic-istoric este casta. Rasismul, spune ea, este ura dintre rase diferite, între culori diferite ale pielii. Da, ura și exploatarea negrilor în Statele Unite este o formă de rasism, o cumplită divergență între rasa albă și cea neagră. Dar antisemitismul, spune autoarea, nu e rasism!
Mă întorc la prima frază a acestui eseu: pentru mine (și, cred, pentru mulți alții) antisemitismul a fost și este o formă de rasism. Dar nu, zice Wilkerson, naziștii și evreii au aceeași culoare a pielii, de aceea antisemitismul este o ură între caste!
Autoarea, al cărei rol este jucat de Ellis-Taylor, vizitează Germania pentru a înțelege mai bine originea antisemitismului de tip nazist și ajunge la concluzia (complet nouă pentru mine) că departe de Europa, geografic, social și etnic, mai există o formă de ură între caste. Este în India, ura, exploatarea și denigrarea oricăror drepturi ale minorității numite Dalits. Îmi închipui că foarte puțini dintre cititori au cunoștință de acest grup marginalizat. Ei mai sunt numiți și untouchables, în sensul că ceilalți cetățeni indieni nu au voie să se atingă de ei, pentru că ei sunt murdari, în adevăratul înțeles al cuvântului. Și de ce? Pentru că ei sunt folosiți la treburile cele mai murdare, de exemplu curățarea latrinelor. Daliții sunt considerați spurcați, contaminați, impuri și de aici extrema segregație socială.
Da, legislația indiană interzice orice manifestare de segregare anti-dalită și legendarul Bhimrao Ramji Ambedkar, cel care a luptat împotriva acestui tip de exploatare cumplită, a reușit să aducă în fața opiniei publice problema castei, dar situația actuală a acestui grup (social? etnic?) rămâne mai departe precară. Aproximativ 80% trăiesc în mediul rural și problema cea mai acută este exploatarea economică. Un procent serios sunt bonded labourers, un fel de șerbi, cu toate că oficial, șerbia a fost abolită de vreo jumătate de secol dar, practic, ea mai există. Dalitul împrumută bani de la proprietarul unui teren agricol și muncește până când datoria a fost acoperită, dar adesea această datorie nu se termină niciodată. Violența sexuală împotriva femeilor este la ordinea zilei. Acestea sunt doar câteva exemple care arată ce se întâmplă atunci când ura și exploatarea merg mână în mână.
După părerea autoarei, în percepția naziștilor, evreii europeni erau tot o castă, la fel ca daliții din India. Și ura între grupuri etnice și sociale este aceeași. Segregarea, care include măsuri ca interzicerea amestecului între grupuri (căsătorii, etc.), separarea fizică (autobuze, locuințe), interzicerea accesului la anumite profesiuni sau meserii, permanenta agresivitate și violență, toate aceste măsuri prohibitive sunt caracteristice oricărei formă de ură între grupuri, oricum o numești, rasism sau ura față de o castă percepută ca inferioară.
Isabel Wilkerson susține (și se pare că are documente care îi sprijină teoria) că în politica lor de inferiorizare și apoi exterminare a evreilor, naziștii germani s-au inspirat din ”experiența” segregației rasiale din Statele Unite. Segregația care exista în America acelor ani (no niggers, no Jews, no dogs) ar fi fost copiată aproape în întregime de regimul nazist, susține filmul. Dar eu cred că acesta este un punct slab al teoriei, pentru că filmul neglijează încă un aspect important: ura religioasă.
Nu e nevoie să dau exemple în acest subiect. Albi, negri, mulatri, indieni, asiatici, pentru toți ura pe baze religioase a fost și rămâne un punct nevralgic al societății de azi. Chiar dacă cruciații au dispărut demult și războaiele religioase din Europa sunt doar o amintire sumbră, să ne gândim la conflictul nu prea îndepărta din Irlanda de Nord, sau cel actual dintre Sudan și Sudanul de Sud (unul cu majoritate musulmană, celălalt creștin), ca două exemple de războaie cu rădăcini religioase.
Și pentru cei care mai cred că situația explozivă din Orientul Mijlociu are o explicație teritorială, trebuie să le aduc la cunoștință că baza conflictului în mijlocul căruia mă aflu eu și multe alte milioane de oameni e pur religioasă! Dar acesta e un subiect separat.
Iar la urmă, recomand filmul. Este unul din cele mai reușite pe care le-am vizionat în ultimul an.
Gabriel ben Meron
23 Comments
Daliții, despre a căror situație cutremurătoare am citit în tinerețe, nu sînt o noutate pentru mine. Trăind în realitatea americană de aproape trei decenii, modul în care o scriitoare afro-americană ( A-A ) abordează subiectul rasism în S.U.A. nu e o noutate pentru mine. În S.U.A. se practică acest pseudo intelectualism, plimbînd subiectul pe la daliți/naziști etc. pînă cînd societatea acceptă ideea că trebuie date despăgubiri la A-A care de generații n-au fost sclavi, despăgubiri suportate de cei care în mare majoritate n-au avut nici-o tangență cu proprietarii de sclavi, posibil chiar incluzînd de ex. chineji care au suferit mult mai mult în S.U.A. decît A-A.
Completare la propriul comentariu din January 25.
Isabel Wilkerson a primit premiul Pulitzer pentru jurnalistică ÎN ANUL 1994 PENTRU CUM A DESCRIS INUNDAȚIILE ANULUI 1993 DIN MIDWEST AMERICA. CARTEA CARE STĂ LA BAZA FILMULUI MENȚIONAT DE AUTOR A APĂRUT ÎN ANUL 2020. Îmi permit să cred, cunoscînd realitatea americană, că subiectul cărții i-a fost sugerat. Autoarea, conform Wikipedia, consideră că stratificarea rasială din Statele Unite poate fi cel mai bine înțeleasă ca un sistem de caste înrudit cu cel din India sau Germania nazistă. ??!! – După știința mea în Germania Nazistă nici un evreu nu că n-a ajuns dar nici n-ar fi îndrăznit să aspire la poziția supremă în stat ( ca Obama în America “stratificată” în concepția autoarei ) și nici-un evreu/evreică n-a fost recompensat/ă cu vre-un premiu în vre-un domeniu.
Felicitari Gabi pentru modul cum ai prezentat acest film interesant si teoria castei pe care nu o stiam. Dar cum ar numi autoarea intoleranta ca sa nu spun ura unora fata de evreii etiopieni?
Cat despre conflictul de la noi, sunt de acord cu tine- pretextul este territorial dar causal adevarata este ura pe baza religioasa.
Dragă Tibi,
Conflictul dintre diversele facțiuni etnice in Israel are o cu o altă bază, aici fiind vorba de emigranți ajunși în fosta lor țară la intervale diferite, și care caută, fiecare, să se impună din toate punctele de vedere: social, cultural, si bine ințeles financiar.
De fapt această situație nu se aseamănă cu nimic, nicăieri și niciodată în lume.
A nu se uita emigrația americană n-a fost deloc, și niciodată, caracterizată printr- un grad de omogenitate pe care-l oferă în Israel apartenența la iudaism….
Până și din acest punct de vedere, sau tocmai din acest punct de vedere Israelul se deosebește de toate celelalte țări ale lumii
GbM
Tiberiu Ezri M.D. – 1 – Să ne ferească D-zeu ca cineva să-i sugereze autoarei o vizită de studii în Israel pentru a vedea la fața locului i&u la care vă referiți. Sigur le-ar vedea exacerbate și sigur scriind despre ele le-ar exacerba și mai mult. ( în interesul cauzei, iar ca efect secundar ar motiva în America și aiurea noi protestatari anti-israel ). Sigur există și au existat încă de la întemeierea statului i&u între diverse segmente ale populației iar acestea sînt necunoscute/neînțelese de turiști. În istoria relativ recentă diferențele de orice fel – de ex.marocani față de ruși foarte educați sau marocani exuberanți față de etiopieni foarte liniștiți – au sporit i&u obișnuită față de noii veniți. Nu trebuie uitat în cazul etiopienilor că aceștia au fost și rămîn o minoritate, ceeace știm că ce dezavantaj e, la care trebuie adăugat faptul că la venire etiopienii au beneficiat de ajutoare cu totul ieșite din comun. – 2 – “conflictul de la noi” – îmi permit și aici o părere. Ura pe bază religioasă nu cred că e cauza conflictului ci numai opium pe care îl folosesc conducătorii lor, incapabili de a crea o economie sănătoasă, ca nu cumva ura să se întoarcă împotriva lor. Dar ce rost are această filozofie ca și aceea dacă antisemitismul e rasism?
In interviul dat de Prof. Shaul Friedlander
https://www.youtube.com/watch?v=OBGnrgy9hms
el povestește detailat care a fost cauza ,care l-a provocat să scrie cele două cărți voluminoase despre Holocaust. Anii de persecuție și Anii exterminării.
Triggerul a fost dat de directorul revistei Spiegel, care a prezentat serii de articole ale istoricilor din Germania în anul 1986 …și nu 60 cum am scris mai înainte . În aceste articole, se caută cauze din afara Germaniei cum ar fi fost bolșevicii. Pentru a salva lumea de bolșevism naziștii au făcut ce au făcut.
O să găsiți o paralelă între comparația intre caste din America și India cu nazismul și comparația între Nazism și Bolșevism explicând că ce au făcut naziștii era o reacție antibolșevică ce trebuie înțeleasă.. Merită de citit.
După ce vizionat un video explicativ al filmului
https://www.youtube.com/watch?v=Ybd4w10_TFc
și în urma faptului că subiectul din eseu m-a tulburat, am simțit nevoia să mă exprim mai precis :
Cu toată aparența inocentă și bine voitoare de a găsi răspunsul rădăcinii urii în două cazuri cu totul diferite , filmul, probabil și cartea maschează adevărul !!!
Între caste a fost SUBJUGAREA celei inferioare de cea superioară. Nazismul a vrut să ANIHILEZE evreii . Poporul Evreu.
Tendința de a minimaliza enormitatea si unicitatea fenomenului “Soluția Finală” apare tot mai mult în scrierile autorilor ,care vor să prezinte Holocaustul ca una din faptele criminale ca orice alta din istorie.
Nu este prima și nici nu va fi ultima.
Generațiile care vor urma, vor fi alimentate cu asemenea teorii.
Este exact, ca teoria filozoafei evreice din Germania Hanna Arendt, care în urma Procesului lui Eichmann a spus că RĂUL ar fi BANAL.
Îmi amintesc, că atunci când am citit cartea despre Nazism și Holocaust de Prof. Shaul Friedlander, încă în anii 60 ai secolului trecut au fost istorici care au încercat să transforme Holocaustul într-un evenimet violent, ca toate celelalte din istorie.
Din păcate tot mai mulți vor fi aceia care vor înscrie Holocaustul între evenimentele istorice cronologice fără să explice ce a însemnat ANIHILAREA unui popor.
Era important să exprim aceast gând, pentrucă am
înțeles mai bine unde duce ideea scriitoarei -regizoarei.
Când Hannah Arendt vorbește despre „banalitatea răului”, nu spune că răul ar fi banal, adică neînsemnat, ușor sau lipsit de gravitate. Dimpotrivă, ea arată că răul poate fi extrem de grav chiar atunci când este comis de oameni aparent obișnuiți, mediocri, care nu sunt monștri, ci funcționari, executanți, persoane „normale”.
„Banal” nu se referă la faptele în sine, ci la mecanismul psihologic al celor care le comit: lipsa reflecției, obediența automată, conformismul, incapacitatea de a gândi critic și de a-și asuma responsabilitatea morală. Răul nu vine neapărat din ură fanatică, ci din rutină, din „a-ți face treaba” fără să te întrebi ce faci.
Răul nu e banal, dar modul în care ajunge să fie produs poate fi banal — tocmai acesta este aspectul înfricoșător al ideii lui Arendt.
Am citit în alte locuri aceeași explicație ca și cea pe care o scrii acum.
Atunci de ce în timpul procesului lui Eichmann supraviețuitorii din israel au fost contrariați.
Poate nu au înțeles ce vrea să spună. Dar nici ea nu a trecut prin ce au trecut ei. Ea era prietenă cu Filozoful Heiddeger, care era membru în partidul nazist și care a dat afară din Universitatea Freiburg profesori evrei și le-a pecetluit soarta. În schimb ea a emigrat în Statele Unite Când s-a întors a vrut să refacă legăturile lui Heiddeger cu evrei colegi, dar nu a reușit. .Oare s-a întrebat, cum poți face filozoie in camerele de gazare? Se povestește că cartea ei e scrisă cu răceală , fără emoții. Ascultă pe Shaul Friedlander și vei vedea cum a văzut el Holocaustul.
Teoriile Hannei Arendt sunt logice, dar nu mi-au placut deloc comentariile ei despre procesul lui Eichmann. Cred ca ea avea pe undeva un auto- antisemitism.
Tiberiu Ezri – Am avut o repulsie față de H.A. după ce am pus împreună biografia ei cu titlul cărții. La recomandarea d.G.Kun să citesc măcar recenzia cărții am cedat dar n-am putut trece de primul paragraf care se termină cu…
” Thus, with a few careless rhetorical flourishes, she established an historical paradigm that managed simultaneously to downplay the executioners’ criminal liability, which she viewed as “banal” and bureaucratic, and to exaggerate the culpability of their Jewish victims.”.
Prefer recomandarea dnei Eva Grosz pentru Shaul Friedlander
Ma bucur ca s-a adus numele lui Hannah Arendt in aceste comentarii. Subiectul “The banality of Evil” m-a fascinat dupa ce am vazut filmul “Hannah Arendt” din 2012. Recomand din suflet sa-l vedeti cum puteti (streaming, Netflix Premium, pe ecrane, daca mai e in cinemateci, sau chiar cumparat, Protagonista e o actrita excelenta pentru rolul acesta, Barbara Sukowa.
Explicatia ta mai detailata se aseamana cu cele scrise de mine.
In orice caz faptul ca Arendt a avut o relatie cu Hedegger nu cred ca poate fi judecata, deoarece asemenea relatii au existat permanent in istorie. Atractia intre doi oameni nu reuseste intotdeauna sa faca fata considerentelor morela aflate in spate, cu atat mai mult cu cat, nu stiu, sau am uitat cat de devotat nazistilor era Heidegger, la data la care Arendt i-a fost studenta.
Eva, nu este adevarata afirmatia ta referitoare la Hanna Arendt:
Este exact, ca teoria filozoafei evreice din Germania Hanna Arendt, care în urma Procesului lui Eichmann a spus că RĂUL ar fi BANAL.
Semnificatia acestui titlu este cu mul tmai complexa, iar faptul ca ea a intitulat cartea referitoare la Procesul lui Eichmann, in acest fel este o ironie dureroasa la adresa celor pe care i-a reprezentat acest calau mizerabil in serviciul nazismului german, incarcandu-se prin mijloacele pe care le-a avut la dispozitie in cadrul procesului, sa minimalizeze cele intamplate prin sublinierea rolului sau de supus unei armate, doctrine, persoane, you name it.
A face din RAU, o banalitate nu este ceea ce H.A a vrut sa spuna, este ceea ce inculpatul a incercat sa evidentieze prezentandu-si rolul de sluga (banalitatea functiei sale) in serviciul RAULUI nazist.
În contextul general al fenomenului emoțional numit URĂ putem să considerăm ca antisemtisimul este una din urile cele mai exacerbate și generalizate de-alungul istoriei . Indiferent ce rădăcini are. Și vum se cheamă.
Se pare că ura este o emoție care nu poate fi eliminată din viața omului. Dar poate fi stăpânită prin educație , înțelegere , respectul unuia față de celălalt om ,diferit de el.
Ce bine ar fi !
După părerea mea comparația între Vechiul și Noul Testament este rădăcina principală a urii.
Vechiul Testament fiind considerat de mulți o treaptă mai primitivă decât Noul Testament.
Nemai vorbind de crucificarea lui Jeshu.
Pe parcurs s-au adăugat și alte explicații. .
În consecință, RELIGIA poate fi folosită de oameni în sens de suport, dar poate fi folosită mult mai des pentru ură și războaie. Cine vrea să înțeleagă rădăcinile urrii … este altă poveste.
Scriere deschizătoare de o mulțime de întrebări .
Ca de obicei. Felicitări !
Într-adevăr, una dintre explicaţiile antisemitismului, la modul general, este cea prezentată de Eva Grosz. Eu zic că ea provine şi din dorinţa creştinismului de a se impune şi de a şterge urmele rădăcinii iudaice a acestei credinţe noi care era, de fapt, o reformă a iudaismului. Dar antisemitismul nazist nu mai era bazat pe religie, ci pe teoria rasială. Nu ştiu în ce măsură se urăsc castele din India, eu cred că ele sunt separate, dar segregarea lor nu e bazată pe ură. E ca o fatalitate, un dat care nu putea fi modificat. Din punctul nostru de vedere era o inegalitate socială crasă, dar nu ştiu dacă şi a lor. Antisemitismul însă nu ţine cont de clasele sociale sau alte criterii, ci doar de rasă, de origine.
Andrea ,eu nu cunosc originea urii castelor din India, atât știu că pătura săracă a populației indiene nu poate visa să ajungă în pătura aristocrată sau bogată a Indiei . Nu știu să confirm nici acest lucru.
Nici eu nu văd legătura.
Știu doar că antisemitismul nu a avut punctul de pornire de la regimul nazist ci cu mult înainte.
Nici termenul de RASA INFERIOARĂ nu a fost folosit prima oară de naziști.
Naziștii au făcut din termenul acesta o idee centrală legiferată, aplicată în educație și folosită pentru genocid !!!
Și DA: Creștinismul era o REFORMĂ a Judaismului în sensul că a clădit pe ideile iudaismului noi sensuri de viață în viziunea lui Jeshu din Nazaret. Restul … a urmat.
Am căutat în Chat GPT cine au fost predecesorii naziștilor ,care au folosit termenul de RASĂ INFERIOARĂ. Ai să te miri , sunt mulți, începând din sec. al 17-lea .La fel și termenul EUGENETICA , introdus de Francis Galton, un văr de a lui Darwin.
Subiectul este interminabil.
Mulţumesc pentru completări şi clarificări. Bun venit în clubul celor care utilizează ChatGPT. Uneori e foarte isteţ, alteori o dă în bară, dar e simpatic.
Exact !
Multumesc!
GbM
Subiectul articolului e foarte interesant. Fiecare e liber să-şi expună ideile cât de npstruşnice or fi, dar argumentele Isabelei Wilkerson sunt trase de păr.Înşişi naziştii au creat o teorie rasistă în care evreii erau consideraţi o rasă inferioară identificabilă prin trăsături specifice. https://en.wikipedia.org/wiki/Nazi_racial_theories
Așa cum spuneați/scriați-fiecare are dreptul să-și expună teoriile
GbM
Isabel Wilkerson vede lucrurile din altă perspectivă, dar teoria ei mi se pare cam trasă de păr, eu nu văd nicio legătură cu castele indiene.