Pandemia, războaiele și noi

Număr vizualizări 639 ori

Noaptea trecută, după prima alarmă nu am mai reușit să adorm. Eram în camera blindată, cea care salvează zilnic viețile a zeci, chiar sute de israelieni. Și atunci mi-am amintit de sechestrarea noastră din timpul pandemiei și am comparat-o cu cea de acum, în război.

Zilele trecute, o rachetă iraniană a făcut ravagii pe strada principală a comunei arăbești Zarzir din Galileea, dar grație adăposturilor publice, camerelor blindate și disciplinei cetățenilor, nu au fost victime. doar câțiva răniți ușor. Asta se întâmplă zi cu zi, noapte cu noapte. Noi, cei din centrul țării, avem cel puțin norocul că primim un mesaj de avertizare cu câteva minute înainte de urletul sirenei care ne anunță că trebuie să ne grăbim spre adăpost. Din păcate, cei din nordul țării au numai un minut ca să intre în adăpost, iar cei care stau aproape de granița cu Libanul, nici măcar atât. Dacă ești la un mall, la un magazin mai mare, la un spital sau la o policlinică, ai șanse să găsești un adăpost. Dacă ești pe stradă și este un adăpost public în apropiere, ai noroc. Dacă nu, cauți un bloc cu poarta deschisă și te adăpostești acolo. În cel mai rău caz te întinzi pe burtă și îți acoperi capul cu mâinile… Dacă alarma te prinde în mașină, tragi la o parte, oprești, te întinzi pe burtă pe marginea șoselei, cu mâinile pe cap, ca să te aperi de schije. (Cred că acest gest e mai eficace în fața Domnului dacă porți o chipa improvizată.)

Așadar noaptea trecută eram treaz după alarme și am început să filosofez. (“Noaptea e un sfetnic bun.”) Oare când era mai rău cu sechestrările, la începutul pandemiei COVID-19 sau în cele două războaie cu Iranul, cel de acum și cel din iunie 2025?

Riscurile

În culmea pandemiei, riscul contaminării era mare și în Israel bolnavii mureau zilnic cu zecile, iar global chiar cu zecile de mii. Din fericire, la ora actuală boala este mult mai benignă, primejdia aproape că a dispărut.

Spre deosebire de COVID19, care îi amenință în primul rând pe bătrâni și pe bolnavi, pe front mor ofițeri și soldați tineri. Numele tuturor victimelor din războaie sunt amintite în media, dar pe cei morți în pandemie nu îi amintește nimeni.

Norocul nostru este că avem poate cea mai bună apărare anti-aeriană din lume – Iron Dome (Cupola de fier), completat recent de sistemul Iron Beam (Raza de fier) sau Laser Dome (Cupola de laser) care interceptează rachete lansate de la distanțe mici, precum și drone, fiind și mult mai ieftin.

România este prima țară europeană care va avea părți ale sistemului Iron Dome.(1)

Viața de zi cu zi pe timp de război

De obicei ne culcăm și ne sculăm devreme, uneori chiar înainte de cântatul cocoșului. În timpul pandemiei dormeam mai bine, poate și fiindcă eram mai tineri, dar, mai ales, fiindcă nu erau alarme.

Deși sunt pensionar, ziua sunt destul de ocupat. În afara colaborării la revista Baabel, îi pregătesc pe rezidenți pentru examenul oral. Facem ședințe de simulație, dar pe timp de pandemie sau de război, ele au loc prin Zoom sau Teams. Mai am și ședințe cu Ministerul Sănătății, dar numai prin Teams. (Instituțiile naționale au abandonat Zoom care e produs în China și s-ar putea să aibă urechi…)

În mod normal lucrez la spital și la o clinică particulară, dar atât în timpul pandemiei, cât și acum, în război, totul se oprește. Vârsta și bolile nu-mi permit să dau o mână de ajutor la spital. Am avut de două ori corona, dar forme ușoare, după cinci vaccinări. La fel s-a întâmplat și cu soția. (Aici este locul să îi sfătuiesc pe cititori să se vaccineze contra virusului Herpes Zoster. Această boală produce adesea dureri intense care pot dura chiar ani de zile!)

De două ori pe săptămână mergem să ne vedem copiii și pe cei doi nepoței gemeni care în curând împlinesc doi ani. La fârșit de săptămână îi vedem pe cei trei nepoți mai mari și pe părinții lor. Soția forfotește toată ziua în bucătărie sau la cumpărături. Zău că ar putea fi șeful unui restaurant de lux! Zilnic avem vreo cinci feluri de mâncare și diverse prăjituri, una mai gustoasă decât cealaltă. Nici nu mai îndrăznesc să mă cântăresc, nu pot să-mi închid cureaua și am început să folosesc bretele.

Pe vremea pandemiei mergeam pe jos kilometri pe zi, la început în casă, apoi pe drumuri. Și în zilele de război ieșim din casă, dar ne întoarcem repede, ca să nu ne prindă alarma pe cine știe unde. Avertizările și alarmele se aud de mai multe ori pe zi, dar și noaptea. Este obositor și enervant, dar asta este soarta celor care s-au decis să trăiască în Israel. Noi nu ne regretăm decizia.

La începutul pandemiei, zborurile în străinătate erau limitate, iar acum, în timpul războiului, ele sunt complet sistate. Când a început războiul, cca 100.000 de israelieni au rămas blocați în străinătate. În măsura posibilităților, companiile israeliene încearcă să-i aducă înapoi.

La televizor se transmit știri nonstop și la radio din oră în oră. Am o senzație masochistă în privința știrilor. Mă enervează comentariile numeroșilor “specialiști” care încearcă să prezică viitorul, dar nu au mai mult succes decât ghicitoarea Zambila. Pe de altă parte, nu pot să nu fiu la curent cu știrile, cum progresează (sau regresează) războiul. Pe vremea pandemiei, mai ales la începutul ei, știrile începeau cu numărul morților din ziua precedentă. Foarte trist, dar monoton…

Serile noastre sunt scurte. Iarna se întunecă repede și oboseala pune stăpânire pe noi în fotoliile din fața televizorului. Două lovituri în măsuță ale soției îmi amintesc că e timpul să merg la culcare. În timpul pandemiei nopțile erau mai liniștite ca acum, când visele, nici ele nu prea plăcute, sunt întrerupte de alarme.

Aș vrea să fac o comparație între pandemie și război, dar deși din fire sunt pesimist, prefer să arăt ce era mai bine în fiecare perioadă. Pe vremea pandemiei dormeam liniștiți și ieșeam la plimbare fără frică. Acum însă zilele și nopțile trec mai repede și nu ne plictisim deloc. Eu aș prefera prima variantă, dar, dacă se poate, fără boli și fără plictiseală, ca în povestea de demult:

Un țăran a tocmit un rom să-i taie lemne și l-a întrebat ce vrea ca plată, să se încălzească sau să mănânce. Iar romul i-a răspuns: “Să frigem slănină”.

Tiberiu Ezri

Bibliografie:

https://romania.europalibera.org/a/romania-isi-va-completa-sistemul-de-aparare-antiaeriana-cu-rachete-defensive-israeliene/33473629.html

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

57 Comments

  • klein ivan commented on March 21, 2026 Reply

    Foarte recunoscător celor care, prin articole/comentarii, împărtășesc fărămițe ale realității israeliene curente. Îmi permit să cred că deși ei se autocaracterizează ca pesimiști, ei au mai degrabă un caracter puternic adept al “ce e val ca valul trece” .

    • Tiberiu ezri commented on March 21, 2026 Reply

      Adevărat că valul va trece dar când?

      • klein ivan commented on March 22, 2026 Reply

        d. Ezri – De departe, judecînd la rece, am convingerea că în curînd. Dacă aș fi la fața locului m-aș forța să cred.

    • Tiberiu Ezri commented on March 21, 2026 Reply

      Foarte adevărat dar rezistența depinde de când va trece valul.

      • Tiberiu Ezri commented on March 21, 2026 Reply

        Eva, bancul tău reflectă realitatea nesigură în care trăim.

      • Veronica Rozenberg commented on March 21, 2026 Reply

        Ivan, pentru a dansa (pe) un Val(s) (nu numai un Tango) este nevoie de doi parteneri.

        • klein ivan commented on March 22, 2026 Reply

          Veronica – Neașteptată replică. Semn bun.

    • Eva Grosz commented on March 21, 2026 Reply

      Klein Ivan, este vorba nu numai despre ” ce e val ca valul trece”.
      Israelul a dovedit, ca țară de o mărime minusculă ca este o putere tehnologică din cele mai mari în lume, cu ajutorul căruia este în stare să facă față unei țări uriașe-Iranul, care se înarmează doar cu scopul de a lichida Israelul și a stăpâni lumea civilizată.
      Israelul nu numai se apără ci a lichidat aproape toată apărarea areriană a Iranului .
      De asemenea ,a reușit să lupte după doi ani de război contra câtorva armate cu mult mai mari decât a Israelului.
      IM ANI LO LI MI LI.Dacă eu NU mie , CINE mie !!!
      Zicala cea mai adevărat din lume .
      Orientul Mijlociu nu va mai fi același, ca înainte. Este clară veriga răului, chiar dacă Israelul este urât în continuare o mare parte a globului NU I SE ALĂTURA, sau este neutră.
      Să ne amintim cine a fost de partea evreilor în al doile război mondial.
      Am Israel Hai !

      • tiberiu ezri commented on March 22, 2026 Reply

        M-am hotărât să nu mai intru în chaturile de pe Facebook, cele în care de obicei Israelul și evreii sunt ponegriţi. La început replicam, dar degeaba. Ei (nu numai musulmanii ci și sufletele curate, mai ales din Europa de Vest și din păcate și tineretul “liberal” din SUA) nu înțeleg situația fiindcă ei nu vor s-o înțeleagă fie că sunt antisemiți = anti-sionisti sau spălați pe creier de minciunile propagate de Hamas, în diferite medii sociale, reviste “mainstream”, sau și-au vândut sufletul pentru petrodolari.
        Gândurile noastre ingrijotate revin tot timpul la viitorul Israelului, al copiilor și nepoților noștri.

        • Andrea Ghiţă commented on March 22, 2026 Reply

          Adevărul e că e dificil de înţeles ceea ce se petrece acum. Poţi să nu fii spălat pe creier sau vândut pe petrodolari şi să nu pricepi că lucrurile nu mai funcţionează după principii, că ţările pot fi pur şi simplu atacate şi bombardate, ocupate de-a dreptul, că inamicii pot fi distruşi prin lovituri mai mult sau mai puţin “chirurgicale”, că pot fi mii de victime colaterale… Lumea e expusă la un flux de informaţii continuu şi contradictoriu. Parcă nu mai există principii, a rămas doar “care pe care”, dreptatea e de partea celui mai puternic, celui care îşi poate impune interesele. E greu să înţelegi că proliferează terorismul, că nu mai contează cuvântul dat, acordul încheiat, etc. Trăim în sociatatea “post-adevăr” şi ne conformăm cu ea pentru că nu avem încotro, dar asta nu ne opreşte să avem dubii, să ne punem întrebări.

          • Eva Grosz commented on March 22, 2026 Reply

            Andrea, totuși sunt lucruri care pot fi înțelese.
            Este așa de greu de înțeles că axa China, Corea de Nord, Iran Rusia , care sunt tări dictatoriale și nu grupări teroriste vor să domine lumea liberă , care e tot mai mică?
            Organizațiile teroriste sunt anexe ale acestor țări și sunt înarmate de el.
            Dar pentru mine este clar de care parte aparține Israelul.
            Europa în special de Vest , Australia și probabil mai sunt și altele , nu iau atitudine. Păcat că întrebările nu au fost puse, mai ales de europeni când au acceptat ca milioane de musulmani să intre în Europa și să formeze acolo cuiburi de teroare .
            Probabil interpretarea este diferită , depinzând de locul în care trăiești.
            Pentru minre întrebarea actuală este : Israelul se poate apăra și rămâne în viață ?
            Din păcate unele lucruri sunt foarte clare, nu înseamnă că sunt rezolvabile.

          • Tiberiu Ezri commented on March 22, 2026 Reply

            Nu este vorba de o conversație civilizată ci de expresii si emogi înjositoare la adresa evreilor și a Israelului de genul:
            Fuck the Jews, fuck Israel, Isra- hell💩etc.
            Primele reguli care stabilesc o țară de a ataca alta au fost stabilite la înființarea ONU în 1945 iar puterea de decizie despre legalitatea unui război a fost încredințată Consiliului de Securitate. Impresionant nu? Dar aceste legi au fost condamnate la eșec încă de la începuturi când dreptul de veto a fost încredințat celor cinci mați puteri: SUA, URSS, China, Marea Britanie și Franța. Și fiindcă una sau mai multe dintre aceste puteri au fost și sunt implicate în majoritatea conflagrațiilor mondiale, legile au fost înăbușite încă în scutece, Israel a avut și mai are un oarecare noroc prin faptul ca nenumaratele votări împotriva Israelului drepte s-au majoritatea nedrepte au fost anulate prin vetoul SUA. Deci din punctul de vedere al dezorientării publicului, colega Andrea Ghiță are dreptate. Dar aici nu este vorba de așa ceva ci de de-a voința – antisemitism, lipsa de interes de a clarifica adevărul și de corupție. Unii politicieni și chiar lideri de state încurajează deschis sau în secret această atitudine (vezi PS). Dar până la urmă pe noi ne interesează decât soarta Israelului și a patriei de baștină, România și le dorim numai binele.
            .

            • Tiberiu ezri commented on March 22, 2026 Reply

              Și bine-nțeles si spre binele prietenilor noștri americani.

            • Eva Grosz commented on March 22, 2026 Reply

              Facebook-ul trebuie evitat, mai ales în această perioadă.
              Eu nu neg că este în joc soarta multor țări. Dar deocamdată în Israel blocuri în șir sunt total distruse ,
              oameni răniți și morți, zilnic alarme pe toată suprafața țării, viața s-a oprit din mersul ei normal , și nu mai puțin pericol pentru existența Israelului , decât înainte.
              Eu întreb : avem sau nu avem dreptul să ne îngrijim de soarta noastră ?
              Oare tratative în acest moment ar ajuta?
              De cine depinde acest lucru ?
              Cum poate fi oprită avalanșa?
              Și la urmă cum se poate stabili un mod de viață normal pentru țările Orientului Mijlociu și pentru întreaga lume ?
              Bunăvoință ,toleranță și înțelegerea mai există ?
              De cei care urăsc, eu mă îndepărtez.
              Vă doresc tuturor multă energie vitală, pentru a supraviețui aceste timpuri.

              • Tiberiu Ezri commented on March 22, 2026 Reply

                Nu ai cu cine vorbi dar nici nu poți să-i stârpești. Ei trăiesc să moară.

              • Veronica Rozenberg commented on March 22, 2026 Reply

                Niciodata nu se va opri aceasta conflagaratie daca nu se va putea “VORBI”, nu cred ca exista alte solutii.
                Si acolo sunt 93 milioane de oameni, probabil ura lor impotriva Israelului va creste exponential

                Din pacate exista sansa ca regimul ayatulelor sa fie inlocuit cu o dictatura militara a Garzilor Revolutiei, sau cum s-or fi chemand in romaneste. Asta ar ingreuna sansele unei incetari a focului. Deaoarece Iranul are foarte multi bani investiti in multe directii isi paote reface relativ repede resursele. E nevoie de multa intelepciune si rabdare pentru a intrevedea o sansa care sa duca la linsite.

                • Eva Grosz commented on March 23, 2026 Reply

                  Veronica, eu nu văd șansa asta .În afară de asta Tzahalul trebuie să lupte cu Hizbala. Poate mâine și cu hutim…
                  Și cât va rezista o armată mică unei ţări fanatice, ca Iranul, care e mândră de moartea fiecărui om de-a lor?
                  Oare ce ar spune Rabin, Golda, Daian, Abba Eben? Și ce gândesc oamenii normali din Likud.
                  Oare nu era timpul să se facă un guvern temporar din două partide mari din moderații din coaliție și cei mai potriviți din opoziție într-un asemenea război primejdios? Nici acum nu-și pot intinde mâinile unul altuia ?
                  Victoria nu e câștigată în război numărâmd morții, ci se creează dintr-o perspectivă bine clădită , care să reziste timpului.
                  Trump nu înțelege mentalitatea Iranului, Iranul nu înțelege mentalitatea Americii de data aceasta a lui Trump. Iar Israelul a crezut și mai crede că va avea în sfârșit o pauză de pace, care va dura ani de zile. Porumbelel păcii stă deocamdată în colivie.

                  • Andrea Ghiţă commented on March 23, 2026 Reply

                    Împărtăşesc în întregime îngrijorările şi opiniile Evei Grosz.

        • Veronica Rozenberg commented on March 22, 2026 Reply

          FB, unul dintre cele mai neplacute mijloace de comunicare, retelele sociale au luat o razna, comunicatia publica a devenit prea la indemana oricui, ca si celularul,. Tehnologia isi adauga atribute destructive pe langa avantajele pe care le a oferit omenirii. Degringolada mondiala e in toi, o data cu campaniile de ura si incercarile de a distruge, care au devenit atat de populare.

          Si totusi, nu stim ce se va intampla la sfarsitul acestui razboi, cine va ramane de partea Israelului, care incearca sa si faca dreptate. Nu suntvonformatio clare ca iranienii sunt chiar interesati sa schimbe regimul.
          Cat timp ca fi dispus Trump sa trimita trupe americane la atac, pericliandu le viata? Se vorbeste de 5000 de soldati de la Marines care sa coboare pe uscat si sa apere stramtoarea, indirect circulatia petrolului, Tarile Europei isi afiseaza aceeasi ipocrizie, ca in trecut.
          Cat de departe suntem de un al treilea razboi mondial?

          • Tiberiu Ezri commented on March 22, 2026 Reply

            La începutul Facebookului am spus unui prieten că Zuckerberg a inventat ceva care în viitor va provoca antisemitism în masă. Și cred că am avut dreptate.

            • Veronica Rozenberg commented on March 22, 2026 Reply

              M-am inscris la aceasta grozavie de comunicare t=colectiva din greseala, atunci cand am verificat despre tipul de coroana dentara, facuta din Zirconia. Pentru ca s-a spart dupa cateva luni si era f scumpa am inceput sa investighez cum e cu aceste “coroane” Adresandu-ma unui dentist m-am pacalit prin inscriere la FB.

              Ma uit rar, la cate unul sau altul si singura urma a mea acolo, in afara de cateva posturi este iubita mea, pisica Princessa, care a trecut la cele vesnice dupa un cancer in gura. Uneori imi vine sa plang pentru ca era atat de frumoasa si avea o fata umana. Oricum l-a iubit mai mult pe sotul meu decat pe mine.

              https://photos.app.goo.gl/ybzXCoCGgywNgsyu7

            • Andrea Ghiţă commented on March 22, 2026 Reply

              Cred că dacă nu era Facebook sau alte reţele sociale, antisemitismul (existent de peste o mie de ani) s-ar fi diseminat pe alte căi. Fiecare invenţie are atât consecinţe pozitive cât şi negative. Aceste reţele hulite au deschis orizonturile foarte multor oameni care altfel nu ar fi putut comunica cu lumea largă. Pe Facebook se poate face la fel de bine şi propagandă pozitivă. Depinde doar de ingeniozitatea celor care comunică. Istoria a dovedit că prin interdicţie sau prohibiţie nu se poate obţine vreun rezultat pozitiv.

              • Veronica Rozenberg commented on March 23, 2026 Reply

                Eu nu ma refer la propaganda politica de pe FB eu ma refer la cea personala, dizgratioasa. De ce e nevoie ca oamenii sa si publice mancarurile, distractiile, realizarile pe FB?
                Cine are merite, acestea vor fi recumoscute, laudarosenia, eschibitionismul si incercarea de a “te arata cat poti” sunt dizgratioase. Iar FB incurajeaza aceste tendinte sociale.
                In plus, pentru multi devine un consumator bolnavicios al timpului.
                Mijloacele nu au intrat in sac!

                • Andrea Ghiţă commented on March 23, 2026 Reply

                  Cred că multă lume simte nevoia să-şi împărtăşească reuşitele cotidiene, printre care ce bunătăţi găteşte, ce haine şi-a luat, unde petrece vacanţa. Facebook sau Instagram le oferă o platformă mai largă şi, adesea, prin această activitate “publică” îşi lărgesc orizontul, ăşi consolidează stima de sine. Like-urile fac binestării de spirit a multor oameni truditori şi simpli. Desigur, e valabil şi reversul, ca în orice domeniu al vieţii. Chiar şi aici, la comentarii, dorim să ne validăm ideile. Cred că poporul de pe Facebook vrea să-şi valideze reuşitele, chiar dacă sunt mărunte, cotidiene, vrea să intre în dialog. Apropo şi Baabel are audienţă mai mare datorită paginii de Facebook a revistei, dar şi paginii mele de Facebook. https://www.facebook.com/profile.php?id=100063505810757

              • tiberiu ezri commented on March 23, 2026 Reply

                Nu sunt de acord. Rețelele sociale sunt atât de accesibile și răspândite incât chiar și cei care nu au resentimente antisemite sunt corupți. Ele au devenit o sursă primordială de informații și “educație” a oamenilor, mai ales a celor tineri. Ele au răscolit niște sentimente transmise din generație în generație, dar îngropate temporar. Am putea învinui utimele războaie ale Israelului, dar aceste rețele au fost active împotriva noastră încă înainte de războiul din Gaza.

                • Andrea Ghiţă commented on March 23, 2026 Reply

                  Citind acest comentariu, mi-am amintit de o maximă a tatălui meu: “Dacă doi oameni schimbă între ei două obiecte, fiecare rămâne cu un obiect. Dacă schimbă două idei, fiecare se va putea folosi de ambele”. Eu sper că şi opinia mea, că reţelele sociale sunt utile, va fi cumpănită mai profund. Nu cred că vom scăpa de ură şi de gândurile rele prin interdicţia de a fi exprimate, ci prin educaţie şi convingere. Într-un interviu l-am întrebat pe primarul din Alba Iulia, Mircea Hava, cum de acolo nu sunt (atunci nu erau) măzgălite zidurile cu grafitti, pe când Clujul era (şi este) plin de ele. El mi-a răspuns: “Nu pot ei mîzgăli cât putem noi spăla”. Cred că replica lui e valabilă în multe domenii.

                  • tiberiu ezri commented on March 23, 2026 Reply

                    Educație, convingere? Chiar asta fac rețelele sociale dar în sensul invers. Întăresc antisemitismul. Nicio educație prin cărți, conferințe sau personale nu pot concura cu miliardele de murdării scrise pe Tik Tok sau pe Facebook. În special Israel a întârziat cu educația – propaganda, când încă mai avea șanse. În curând, europenii și americanii, mai ales cei tineri vor trebuie să decidă pe cine îi urăsc mai mult – pe evrei sau pe musulmani, doar că aceștia din urmă sunt două miliarde și noi 15 milioane așa că musulmanii vor continua să dea tonul. Într-o statistică publicată în SUA în 2022, 70% dintre tinerii americani în vârstă de 18-24 ani au răspuns că teritoriul Israelului trebuie cedat Hamasului.
                    Educația acestor tineri va fi efectivă numai după ce “vor primi peste degete lovituri cu nuiaua” așa cum ne făcea shamesul sinagogii din Marghita la heider. Dacă musulmanii vor pune stăpânire pe o parte a lumii libere, poate atunci se vor trezi și antisemiții și vor înțelege cine sunt mai periculoși omenirii.

                  • Eva Grosz commented on March 23, 2026 Reply

                    Încercați să intrați în You Tube la videourile despre Israel. Veți găsi sute de comentări unele mai grosolane decât altele la adresa Israelului și a evreilor în general.
                    Revista Baabel este o OAZĂ de liniște și înțelegere orice s-ar discuta incomparabilă cu ce se petrece în afara ei.
                    Totuși e bine de știut că în alte medii de comunicare vedem fața adevărată a lumii.
                    Eu refuz să mai intru în aceste rețele la temele respective.

                    • Tiberiu Ezri commented on March 23, 2026

                      Sunt de acord cu tine Eva!

                    • Veronica Rozenberg commented on March 23, 2026

                      Exista din pacate si o alta fata a Israelului, care nu poate fi neglijata, este fata grupelor de religiosi, ultra-religiosi, oamenii care traiesc in teritoriile ocupate, unii membrii in tot felul de organizatii teroriste , care ataca in ultima vreme, pe arabii care locuiesc in satele inconjuratoare, au ataca noapte case si oameni, au atact copii care se aflau in drumul lor sper excursie. Nu putem inchide ochii la faptele salbatice si al teroristmul evreilor din teritorii. Deci intotdeauna cand prezentam pareri intransigente, trebuie sa nu uitam cat de complexa, daca nu imposibila este realitatea de aici. Dreptul Israelului nu poate contesta dreptul arabilor care locuia aici cu mult timp inainte. Uneori, se pare ca exista baza unor intelegeri, dar fanatismul religios este acelasi. Din fericire evreii teroristi nu au arme si nici nu sunt INCA organizati.

                    • Andrea Ghiţă commented on March 24, 2026

                      Da, fanatismul religios (sau nu) este acelaşi… Cred că, după ce aprins rădăcini, e foarte greu de eradicat. În cazul de faţă ( al religioşilor) e şi mai dificil pentru că ei nu ascultă decât de alţii ca ei…

    • Tiberiu Ezri commented on March 21, 2026 Reply

      Am Israel Hai Forever!

  • Marina Zaharopol commented on March 21, 2026 Reply

    E cumplit prin ceea ce treceti si sunt alaturi de voi in gand. Dar, uite, ma gandesc ca poate fi si mai rau… In orice situatie poate fi si mai rau, mi se poate replica pe drept cuvant.
    Istoria descrie cazuri in care pandemia si razboiul au coexistat cum a fost in timpull Razboiului Peloponeziac (431-404 BC) dintre Atena si Sparta. Pandemia care bantuia in Atena a fost unul din factorii – desi nu cel decisiv – care a dus la victoria Spartei. Pericle (om de stat influebnt si general in epoca de glorie a Atenei )si fiii lui nu au pierit pe campul de lupta, ci au fost rapusi de pandemie!

    Ma ingrijoreaza comentariile despre accesul dificil la ingrijirea medicala. Adauga o dificultate care ar putea fi evitata la un scenariu deja complicat .Articolul reda excelent incercarea de a pune in balanta doua rele, relativ apropiate in timp. Pandemia s-a cam rezolvat de la sine (?), dar ce ne facem cu razboiul?

    • Tiberiu Ezri commented on March 21, 2026 Reply

      Îți mulțumesc Marina pentru comentariul foarte educativ. Deci combinația pandemie + război a fost destul de frecventă de-a lungul istoriei. La fel s-a întâmplat la sfârșitul Primului Război Mondial când a izbucnit pandemia influenzei sau greșit spus a gripei spaniole. Oare există legătură logica între ele? Probabil ca da, mai ales când pandemiile au loc în timpul sau dupa războaie când eforturile fizice, frigul și foametea slăbesc organismul și un dușman neutru dar nevăzut – virusul intervine. Oare ultima pandemie a avut rădăcinile în interese politice murdare? Eu nu cred dar unii spun ca virusul a scăpat intenționat. Singura tara care a câștigat din ultima pandemie a fost China fiindcă țările care au desființat industriile low tech de exemplu fabricarea măștilor au importat totul de la ei. Dar nu am dovezi despre această teorie conspirativă. Cat despre problemele lipsei unor tratamente medicale din cauza lipsei de adăposturi la unele policlinici de vină sunt cei care controlează distribuirea fondurilor. Este inadmisibil ca unitățile medicale, unele unități militare și multe locuințe de la granote să nu aibă adăposturi după atâta experiență rea prin care au trecut locuitorii din lipsa lor.

      • Tiberiu Ezri commented on March 21, 2026 Reply

        Pandemia inflienzeie.

      • Tiberiu ezri commented on March 21, 2026 Reply

        Scuze pentru greșelile ortografice fii ca acest mesaj l-am scris în timpul unui alarme.

        • Andrea Ghiţă commented on March 21, 2026 Reply

          Mie mi se întâmplă să fac greşeli de scriere pe tastatură şi pe timp de pace. Apreciez foarte mult că autorii baabelieni sunt la fel de activi şi în timpul alarmelor şi-mi doresc să se încheie cât de curând acest conflict armat.

          • tiberiu ezri commented on March 21, 2026 Reply

            Si noi speram la fel.

          • Veronica Rozenberg commented on March 21, 2026 Reply

            Din pacate, cred ca speranta din targ nu se ajusteaza la aceea de pe gard, adaptare libera a zicalei, ca tot suntem la editia cu zicale.

            • Tiberiu Ezri commented on March 21, 2026 Reply

              Veronica
              Îmi permit puțin umor în atmosfera pesimistă în care trăim:
              Dum spiro spero spunea romanul.
              La secția de tratare a infertilității intr-un spital, cineva a scriscgreșit sau intenționat acest dicton:
              Dum spiro…spermo.

            • Veronica Rozenberg commented on March 21, 2026 Reply

              Originalul , “Nu da pasarea din mana pentru cioara de pe gard”,
              Din pacate Israelul nu are si nu pare a avea vreo pasare, dar ma indoiesc ca viziunea lui TRU-BIBI, are ochi atat de buni ca sa intrevada vreo cioara acolo, departe pe gard.

  • Eva Grosz commented on March 20, 2026 Reply

    Este bine că babelienii scriu mici prezentări despre cum trăiesc ei în zilele războiului cu Iranul.
    Aceste însemnări vor rămâne cele mai autentice din această perioadă .
    Una din nenorocirile ,care ți se pot întâmpla este în afară de propria vătămare, distrugerea casei și obligația de a o părăsi.
    Mai ales pentru cei în vârstă este un lucru de temut.
    Dar voi spune o dificultate mai mică, totuși enervantă. Din 1250 de servicii ale Kupat Holimului Clalit – policliicile noastre s-au închis sute care nu erau amenajate cu adăpost.
    Medicii și farmaciștii au fost concentrați la policlinici care aveau adăpost, Cu medicul meu din policlinică am putut vorbi la telefon, mi-a prescris antibiotice de care aveam nevoie urgent, dar când am mers să le scot, câți credeți că erau înaintea mea?
    100 de oameni, cei mai mulți bătrâni.
    Unii stăteau pe scaune, alții în curtea Policlinicii.
    Nimic nu e simplu în această perioadă. Cum spune Tibi: “Nu avem încotro.”

    • Veronica Rozenberg commented on March 20, 2026 Reply

      Dar voi spune o dificultate mai mică, totuși enervantă. Din 1250 de servicii ale Kupat Holimului Clalit – policliicile noastre s-au închis sute care nu erau amenajate cu adăpost.

      Aceasta nu este o dificultate mica, asta este o OBRAZNICIE MARE, a cui? In primul rand a acestei organzatii ale carei origini se aflau in Sindicatele -Histadrut (intemeiat prin anii 1920 se prae chiar la Haifa). Intre timp dupa pnu cred ca cele doua organizatii mai sunt legate printr-un control ombilical.

      Serviciile oferite de aceasta forma de asigurare (astazi e relativ echivalenta cu o forma de asigurare israeliana, altele fiin Macabi etc) s-au stopat pe timpul lacestui razboi si posibil si in trecut.
      De la venirea in Israel, cand am auzit s a trebuit sa aleg, m-am departat de aceasta forma socialista de control a serviciilor medicale, care a ramas cea mai mare din tara. Am aderat la o forma libera, in care m aputeam duce la doctor dupa propria mea alegere.

      Nu mi-as fi inchipuit ca se poate intampla o asemenea jignire a populatiei – de obice iin varsta – inchizand la Haifa centrul medical principal cu o vechime de zeci de ani. Motivul? Nu exista un spatiu protejat in blocul de X etaje existent insusi de zeci de ani. Am acompaniat o lucrataore straina, fosta femeie care a avut grija de mama mea, care a cazut si era suspecta (este inca) de o entorsa sau fractura a gleznei, astfel am descoperit gogomania. Cand am telefonat la Call center-ul institutiei sa intreb unde este cel mai apropiat loc de Haifa unde se poate face o radiografie, ne-au trimis la Naharia, Cfar Yasif, sau Acre.

      Unde sunt acei bani si unde este raspunderea pentru populatia care nu are alte surse de ingrijire? E adevarat se poate merge la sectiile de urgenta ale spitalelor. Doar ca acestea sunt cateva pe o zona geografica, uneori la distante ireale de parcurs in zilele aceastea.

      • Tiberiu Ezri commented on March 20, 2026 Reply

        Noi avem noroc să avem toate serviciile de cupat holim. Se pare ca depinde de conducerea locului.

    • Tiberiu Ezri commented on March 20, 2026 Reply

      Nu avem in cotor…

      • Veronica Rozenberg commented on March 20, 2026 Reply

        Asa e, omul sfinteste locul !

        Banii nu intotdeauna ajung la destinatia care are nevoie de ei cu adevarat !

  • Andrea Ghiţă commented on March 20, 2026 Reply

    Adevărul este că începând de la pandemie parcă totul a luat-o razna… Privind retrospectiv, pe caie care acum sunt în zonele de conflict, pandemia a fost o perioadă aproape idilică, pentru că era pace…

  • Daniela Stefanescu commented on March 20, 2026 Reply

    Descrierile dvs. m-au impresionat puternic. Iar paralela dintre ceea de ati trait in pandemie si prin ceea ce treceti acum este atat de elocventa si, din pacate, adevarata. Nu pot decat sa va doresc dvs. si baabelienilor din Israel sa rezistati psihic, in speranta ca acest cosmar va lua curand sfarsit.
    (Eu scriu acum din State iar in curand voi reveni in Romania, unde [inca] este pace…)

    • Tiberiu Ezri commented on March 20, 2026 Reply

      Va multumim!

  • Anca Laslo commented on March 19, 2026 Reply

    E un univers pe care îl descrii cu precizie transmițând cititorilor atmosfera pe care o trăiți în Israel. Sper din suflet sa fiți în siguranță!

    • Tiberiu Ezri commented on March 19, 2026 Reply

      Mulțumim

  • Veronica Rozenberg commented on March 19, 2026 Reply

    Draga Tibi, desi de data aceasta ne descrii evenimente prezente si care se desfasoara in Real Time, evenimentele care par a nu se sfarsi niciodata, precizia si exctitatea prezentarii este aceeasi ca si cum ai vorbi despre problematica medicala, stiintifica sau a experientelor personale din trecut, sau din imaginatie.

    Fiecare articol aici la baabel este imagine personalitatii scriitorului, cea pe care o intuiesc in timp si ma bucura sa fiu alaturi.
    Cu grija si speranta inainte, iar timpul, asa cum o spun gemenii, fuge, fuge si mai ales nu se mai intoarce !!

    • Tiberiu Ezri commented on March 19, 2026 Reply

      Adevărat!

  • Zsuzsi rapaport somlo commented on March 19, 2026 Reply

    Vista dste așa cum este noi traim cu speranta să vedem o zi bună cu soare și pace

    • Tiberiu Ezri commented on March 19, 2026 Reply

      Dum spiro, spero.

  • Hava Oren commented on March 19, 2026 Reply

    Pe baza experienței trecute încerc să mă amăgesc că „o să fie bine”, dar sunt din ce în ce mai sceptică. Am senzația că fuga spre adăpost este o realitate în care vom mai trăi multă vreme. Și dacă nu ar fi decât atât…

    • Tiberiu Ezri commented on March 19, 2026 Reply

      Nu avem încotro.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *