Număr vizualizări 15 ori
Iunie e luna mea preferată pentru vacanțe. Nici nu mai e frig și nici vara nu e complet instalată, aşa că nu e prea cald. Dar anul acesta am dat greș și peste tot pe unde am umblat a fost caniculă.
La începutul lunii, la Cluj, „m-am ascuns” la Teatrul Național și am vizionat două spectacole foarte bune: Cartoforii, de NV Gogol și piesa Un altfel de Harap Alb, inspirată de cunoscuta poveste a lui Ion Creangă. Este o satiră a lumii actuale, o poveste tragi-comică despre corupție, intoleranță și dorința de a parveni. La sfârșit Împăratul Roșu este înfrânt și „Clujul, orașul de cinci stele verzi” iese învingător. Încă un motiv pentru care aleg luna iunie sunt festivalurile: Festivalul Internațional de Filme TIFF, Festivalul de jazz, de Operă în Aer Liber. În mai puțin de o lună am fost la două spectacole de operă, la concertul de închidere a stagiunii orchestrei filarmonice Transilvania din Cluj și la un concert de jazz în Parcul Echo, adică pădurea Hoia. Întâlnirile anuale cu colegii de școală, cu cei de la Spitalul de Boli Infecțioase, cu prieteni, mi-au făcut multă plăcere. A fost prima dată când am vizitat Clujul, orașul meu natal cu un ghid. Dacă am învățat ceva nou? Da, chiar foarte mult.
Oradea, pe care n-am mai văzut-o de cel puțin treizeci de ani, m-a uimit prin frumusețea ei. Centrul orașului, de curând renovat, numeroasele clădiri în stil art nouveau mi-au plăcut foarte mult. Cu ajutorul ghidului am reușit să văd tot ce era mai important în acest oraș.
A urmat o excursie de opt zile în Slovenia. Cu toate că erau aproape de 40oC, am avut plăcerea să vizitez Bledul, peștera Postojna, rezervația naturală Triglav și frumosul oraș Ljubljana. Am ajuns și la Koper, pe malul Adriaticii, dar drumul a fost destul de aventuros. Aplicația Waze nu a funcționat corect și m-a trimis peste graniță, în Italia. La un moment dat chiar m-am speriat că o să ajung la Veneția și am întrebat un carabinier:
– Unde e Slovenia, domnule ofițer?
Carabinierul s-a uitat la mine de parcă aș fi picat din lună și a râs cu lacrimi, apoi mi-a explicat că trebuie să fac cale întoarsă. Noroc de Google Maps care m-a ajutat să ajung la Koper. Dar aventura a meritat. Este un orășel foarte pitoresc, cu multe case în stil venețian și cu o piață uimitor de frumoasă, numită și ea San Marco, la fel ca cea de la Veneția. În toiul excursiei aproape că am uitat de căldură.
Ajuns acasă, aeroportul Ben Gurion era plin de oameni cu geamantane, unii plecau, alții se întorceau în țară. Șoferul care urma să mă ia la Beer Șeva m-a anunțat că întârzie o jumătate de oră din cauza unui accident. M-am așezat pe o bancă să privesc oamenii care mișunau în jur. Un grup de tineri cu afișe de bun venit au izbucnit în aplauze furtunoase la apariția unei echipe sportive revenite din SUA. În partea opusă, un alt grup aștepta cu nerăbdare întoarcerea echipei israeliene de gimnastică artistică, încărcată de medalii, de la o competiție internațională din România.
Din când în când, o voce plăcută anunța decolarea avioanelor. Nu departe de mine stătea un grup de oameni din India, nu era clar dacă erau turiști sau veniseră la muncă în Israel. Pentru toți, cel mai important era că în țară era liniște și pace, după o perioadă lungă de război. Multe societăți de avioane europene și-au reluat cursele la Tel Aviv. Dacă vrei să iei pulsul Israelului, trebuie să vii la aeroportul Ben Gurion. Văzând mulțimea care pleca în concediu în toate colțurile lumii, am constatat că pulsul era normal, regulat. Între timp, spre bucuria mea și a tuturor iubitorilor de sport, a început Campionatul Mondial de Fotbal 2026. Și în America e cald, dar competiția își urmează cursul. Tocmai când admiram un grup de stewardese frumoase, a sosit șoferul de taxi. Din păcate, vacanța s-a sfârșit…
Andrei Schwartz
5/06/2026
