Număr vizualizări 10 ori
Ultimele două săptămâni dinaintea alegerilor midterm (la jumătatea mandatului) din Statele Unite, în cadrul cărora se reînnoiesc jumătate dintre membrii Camerei Reprezentanților și o parte dintre membrii Senatului, s-au caracterizat printr-o avalanșă de scutiri, temporare sau totale, de la sancțiunile impuse Rusiei de către Statele Unite. Acestea au vizat cele mai diverse domenii economice, dar nu numai. Fuseseră aplicate sancțiuni asupra unor instituții, dar și a unor persoane cărora li s-a interzis intrarea în Statele Unite. Menționăm că astfel de măsuri au fost luate și de Uniunea Europeană, dar acum mă limitez la cele impuse de SUA.
Aceste măsuri vizau slăbirea capacității Rusiei de a continua războiul împotriva Ucrainei, care durează de aproape cinci ani. Este un război de agresiune care încalcă acorduri internaționale și, practic, toate legile care reglementează desfășurarea unui război, cu accent pe protejarea civililor. Rusia nu a respectat nicio prevedere, iar Ucraina este pe cale să devină o a doua Gaza (situație pe care am prevăzut-o în urmă cu vreo doi ani, într-un articol din Baabel).
Dacă Ucraina a rezistat până acum și a reușit să dea lovituri serioase Rusiei, acest lucru se datorează nu numai rezistenței ucrainenilor, și și colaborării internaționale în sprijinul acestei țări, pe plan financiar, strategic, militar și informațional. Din acest efort comun, partea leului i-a revenit Statelor Unite. Fără ajutorul lor, situația actuală ar fi fost mult mai defavorabilă Ucrainei.
Totuși, ajutorul american nu a fost constant și nu s-a manifestat în aceeași măsură în toate ramurile puterii și acest lucru se datorează caracterului imprevizibil al președintelui Donald Trump. Relația sa cu Ucraina, mai exact cu președintele Zelenski, poate fi definită ca love and hate (dragoste și ură). De multe ori l-a lăudat, dar tot de atâtea ori l-a repezit și l-a criticat. A întârziat livrarea unor arme esențiale, l-a lipsit de informații vitale furnizate de serviciile secrete sau de mijloacele performante necesare dirijării rachetelor ucrainene către țintele alese… Dar lovitura neașteptată a fost relaxarea sancțiunilor impuse Rusiei, decisă direct de președintele Trump.
Trebuie să recunoaștem că președintele american l-a simpatizat pe Vladimir Putin încă din perioada anterioară războiului din Ucraina. Cred că, într-un fel, se simțea un „suflet pereche” al președintelui rus. Trump dorea de multă vreme încheierea războiului din Ucraina, încercând să impună Kievului concesii inacceptabile. Acesta ar fi fost rezultatul întâlnirii din Alaska, dacă Ucraina nu s-ar fi opus.
Dar acum, măsurile care facilitează situația Rusiei, oferindu-i posibilitatea de a obține fonduri pentru continuarea războiului, nu mai sunt motivate de simpatia față de Putin, ci de nevoia președintelui american de a-și asigura supraviețuirea politică. Din cauza războiului cu Iranul și a închiderii strâmtorilor Hormuz și Bab el-Mandeb, prețul combustibilului a atins valori astronomice, afectând economia mondială și nivelul de trai al populației, inclusiv al americanilor. Toate acestea s-au petrecut chiar în ajunul alegerilor midterm.
Pierderea controlului republicanilor (partidul lui Trump) asupra celor două camere ale Congresului american, mai ales asupra Senatului, ar putea împiedica aplicarea măsurilor de politică internă și externă ale președintelui – de pildă, reluarea războiului cu Iranul, despre care se presupune că va avea loc după publicarea rezultatelor acestor alegeri. De asemenea, noul Congres ar putea să-i ceară socoteală lui Trump pentru numeroasele decizii pe care le-a luat cu sprijinul Congresului anterior. Ar fi un eșec total pentru cea de-a doua jumătate a mandatului președintelui.
Având în vedere toate acestea, Donald Trump nu a pregetat să apeleze la Rusia pentru a obține o cantitate mare de motorină destinată pieței americane. Astfel s-a ajuns la ieftinirea produsului pentru consumatorul american. De asemenea, a cerut Ucrainei să nu mai bombardeze rafinăriile rusești care motorină. Nu a reușit să obțină acest lucru, deoarece rușii nu au vrut să înceteze atacurile asupra sistemului energetic ucrainean, așa cum solicitase Zelenski.
Se preconizează lansarea unor negocieri de pace tripartite, fără participarea europenilor. Presiunile asupra lui Zelenski vor fi imense, în condițiile în care Trump dorește să arate lumii că a reușit să obțină pacea. Nu-l interesează prețul acesteia și nici faptul că prin acest gest schimbă imaginea lumii contemporane, transformând cuvântul „trădare” într-o noțiune… acceptabilă!
Eva Galambos
