Până la Anul Nou, toată lumea se bucură de iarnă. În ianuarie insă, începi să strâmbi din nas la frig şi zloată, plângând după primăvară şi taxe mici la utilităţi. După o zi lungă la locul de muncă, dacă nu eşti venit cu maşina proprie, nu mai ai avânt pentru sport până acasă. Te urci în autobuz fără să ştii că e o adevărată aventură. Când se deschid uşile în staţia de lângă o şcoală, zvrrr! zboară o rafală de bulgări de zăpadă îndesaţi, direct în autobuz… 

Până la Anul Nou, toată lumea se bucură de iarnă. În ianuarie insă, începi să strâmbi din nas la frig şi zloată, plângând după primăvară şi taxe mici la utilităţi. După o zi lungă la locul de muncă, dacă nu eşti venit cu maşina proprie, nu mai ai avânt pentru sport până acasă. Te urci în autobuz fără să ştii că e o adevărată aventură. Când se deschid uşile în staţia de lângă o şcoală, zvrrr! zboară o rafală de bulgări de zăpadă îndesaţi, direct în autobuz şi în cine se nimereşte mai aproape. „Ce copii răi, ce părinţi neglijenţi!” se miră lumea. „Nu-i educă şi pe urmă cârteşte că are turbaţi în casă !” Fiecare se laudă că pe când era la şcoală, nu era în halul ăsta. Mai trece o staţie, se urcă o ceată de adolescenţi, care îşi rotesc ochii peste tot, făcându-şi semne conspirative. Îmi spun: „Atenţie mărită, a sosit capul răutăţilor!’’

În scurt timp explodează o petardă rămasă de la Anul Nou, speriind tot vehicolul. Ah, ce lume nebună! Nu le-a ajuns Revelionul, trebuie să-ţi spargă timpanele cât mai au pocnitori! „Lasă!” – îmi spun – „Vor rămâne până la urmă fără munţie.” Bine că nu suntem într-un oraş din S.U.A. Acolo la asemenea zgomote, toţi s-ar fi aruncat în mod reflex în noroiul de pe jos !’’ Nu mai e mult şi cobor. Peste vreo treizeci patruzeci de ani, când ţâncii ăştia vor fi de vârsta mea, cu siguranţă că vor călători tot cu un soi de autobuz. Când se va deschide uşa la staţie… alţi tineri năstruşnici (că doar ştiu foarte bine Capra sare masa, iada sare casa) vor arunca în vehiculul viitorului cu grenade sau altceva mai nou, mai sofisticat, mai hazos.

Până una alta, mult zgomot pentru nimic.