Eva Galambos: DILEMA lui BENJAMIN NETANYAHU

La 21 ianuarie Netanyahu a primit o invitație de la liderul majorității din Camera Reprezentanților din SUA,  republicanul John Boehner, să vorbească în fața Congresului SUA, deci a celor două Camere, despre programul nuclear al Iranului. Toate bune şi frumoase, numai că aici s-a strecurat o mică eroare. Nici  liderul majorității din Camera Reprezentanților, nici Netanyahu nu a ținut cont de uzanța diplomatică de a se consulta cu Casa Albă, respectiv cu preşedintele Obama despre această invitație.

Cu voia sau fără voia lui, premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a trezit într-o dilemă pe care nu se ştie cum o va soluționa, dar poate că nici  nu vrea să o facă.

Despre ce este  vorba? La 21 ianuarie Netanyahu a primit o invitație de la liderul majorității din Camera Reprezentanților din SUA,  republicanul John Boehner, să vorbească în fața Congresului SUA, deci a celor două Camere, despre programul nuclear al Iranului. Invitația a fost trimisă în numele  legislatorilor ambelor partide, republican şi democrat, în condițiile în care republicanii din Congres – la ora actuală majoritari atât în Camera Reprezentanților cât şi în Senat – se  opun intențiilor preşedintelui Obama de a semna un acord cu Teheranul, legat de programul de înarmare nucleară a țării. Republicanii cred că Obama va fi prea concesiv și va permite prea ușor  ridicarea sancțiunilor economice impuse de Occident Iranului. Washingtonul vrea ca Iranul să devină un partener important în coaliția anti-ISIS, de aceea este dispus să ajungă, împreună cu alte state occidentale, la o înțelegere, considerată de republicani şi de Israel, prea blândă. Potrivit lor, în condițiile preconizate ale acordului, Teheranul va putea foarte uşor să producă arma nucleară. Liderul majorității republicane din Camera Reprezentanților a considerat că Netanyahu este cel mai în măsura să vorbească despre acest pericol. Premierul israelian a acceptat invitația, fixată mai întâi pentru 11 februarie, apoi pentru 3 martie.

Toate bune şi frumoase, numai că aici s-a strecurat o mică eroare. Nici  liderul majorității din Camera Reprezentanților, nici Netanyahu nu a ținut cont de uzanța diplomatică de a se consulta cu Casa Albă, respectiv cu preşedintele Obama despre această invitație. Drept care la aflarea veştii a izbucnit scandalul. Cum relațiile dintre preşedintele american şi premierul israelian sunt departe de a fi armonioase, Administrația americană a apreciat că acceptarea invitației a fost o sfidare la adresa lui Obama. În plus, democrații din Congres au afirmat că nu au ştiut de demersul lui Boehner, mulți dintre ei declarând că vor boicota evenimentul. Chiar şi AIPAC, cea mai mare organizație evreiască de lobby proisraeliană, a afirmat că nu este o idee bună şi ar afecta relațiile dintre cele două țări. Dar Netanyahu a trebuit să se confrunte şi cu critici dure pe plan intern. Oameni politici realişti au susținut, de asemenea, că inițiativa nu ar servi interesele Israelului. Opoziția vede in demersul lui Netanyahu – care  ar avea loc cu două săptămâni înaintea  alegerilor generale din Israel – un  mijloc incorect de câştigare de voturi în condițiile în care contracandidatul său din Partidul Muncii, Isaac Herzog, nu are posibilitatea de a atrage printr-un gest similar simpatia americană. De altfel atât Herzog cât şi Yair Lapid, liderul partidului Yesh Atid, i-au cerut lui Netanyahu să renunțe la in vizită, pentru a nu afecta relațiile cu Washingtonul.

Deocamdată Netanyahu nu vrea să renunțe. El susține că trebuie să profite de orice ocazie să demonstreze lumii pericolul iranian. Referindu-se la textul invitației, el a spus că aceasta a fost trimisă în numele ambelor partide, nu numai al republicanilor.

Meciul nu este încheiat, dar se lansează tot felul de soluții pentru ca Netanyahu  să iasă basma curată din această afacere dacă se răzgândește, dacă ar ține cont de miză: relaţiile cu cel mai important partener strategic al Israelului.

Raphael Ahren, corespondentul diplomatic al publicației online Times of Israel, enumeră patru opțiuni posibile. Prima: fi să renunțe la discurs. Pot fi găsite suficiente pretexte pentru ca Netanyahu să se poată retrage, fără să i se ştirbească prea mult prestigiul. Ar fi o soluție preferată de Administrația americană, dar este puțin probabil ca, doar cu două săptămani înainte de alegeri, premierul să nu profite de o astfel de propagandă electorală. A doua: să renunțe la discursul din Congres, dar să se ducă la Washington şi să se întâlnească cu congresmeni si cu reprezentanți ai Casei Albe, cărora să le expuna punctul lui de vedere despre Iran. La rândul său, Casa Albă ar putea organiza o întâlnire a premierului cu vicepreședintele Joe Biden care a declarat că nu va asista la discursul acestuia în Congres. A treia: să amâne discursul după alegerile israeliene din 17 martie deoarece una dintre cele mai aspre critici ale acestei inițiative, chiar și din partea americană, a fost apropierea de scrutinul din Israel. Numai că Netanyahu vrea să-și expună punctul de vedere înainte de votul Congresului privitor la acordul cu Iranul, care va avea loc pe la sfârșitul lui martie și Netanyahu susține că ar vrea să le dea congresmenilor suficient timp să analizeze argumentele lui, înaintea votului. În sfârșit, a patra opțiune ar fi să-l ia cu el pe contracandidatul său, pe Isaac Herzog, care să poată vorbi la AIPAC și la Congres. Astfel, Israelul ar prezenta o poziție unitară în ceea ce privește Iranul, mai cu seamă că și liderul Partidului Muncii este la fel de preocupat de pericolul iranian.

Adevărul este că analiștii politici israelieni sunt în consens cu ideea că Netanyahu nu trebuie să rateze șansa de a vorbi în fața opiniei publice americane despre pericolul iranian. Ceea ce nu s-a convenit este momentul ales care să aducă cele mai multe beneficii Israelului și să nu se producă efectul de bumerang – o înăsprire a poziției americane față de Israel și o „îmblânzire” față de Teheran.

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *