Zilele trecute familia, prietenii și colegii din Forumul B´nai Brith ”Moses Rosen”, foști colegi de muncă, l-au condus pe ultimul drum pe inginerul José Iacobescu (1932-2025), ani de zile președintele acestei organizații, dispariția lui fiind echivalentă cu pierderea unor valori, altele decât memoria supraviețuitorilor care dispar unul câte unul. José a fost un adevărat creator de valori legate de promovarea relațiilor cu Israelul și cu evreimea din lume, în acest caz prin activitatea extraordinară pe care a depus-o pentru reînvierea B´nai B´rith din România, reușind să-l plaseze în primele rânduri ale organizațiilor B´nai B´rith din Europa și din lume.
Ar fi multe de spus despre realizările economice ale inginerului Iacobescu, înființarea după 1990 a Camerei de Comerț și Industrie România-Israel și despre extinderea acestei activități pentru care a primit aprecieri, medalii, distincții. Cine urmărește Facebook sau WhatsApp a putut vedea sutele de ferparuri care îi scot în evidență meritele în acest domeniu. Dar eu vreau să mă refer la cei peste 15 ani petrecuți ca președinte al B´nai Brith România.
Chiar dacă nu el a fost cel care a reînființat loja din București după 1990, ci alte personalități din viața evreiască, printre care acad. Nicolae Cajal, nu exagerez când afirm că a fost unul dintre cei mai buni președinți de-a lungul istoriei acestei organizații, cu toții personalități remarcabile. Timp de cincisprezece ani, B’nai B’rith România a fost o organizație activă cu programe de excepție. ”Podurile Toleranței” au deschis istoria evreilor din România către lume, dar nu s-au limitat la atât, ci au implicat diverse minorități, depășind scopul inițial. Sufletul, inițiatorul, realizatorul acestei serii de evenimente a fost José Iacobescu. Desigur, mulți l-au ajutat, au venit cu idei, i-au fost alături, dar fără prezența și entuziasmul lui, ele nu ar fi devenit de nivel european, ci ar fi rămas doar la nivelul imaginat inițial, de către B´nai B´rith Europa, un conglomerat local de manifestări evreiești, cum erau multe altele.
Am asistat cu toții, uneori neîncrezători în succes, la eforturile lui José Iacobescu. Și dacă totul a ieșit cum trebuie, s-a datorat personalității lui, puterii lui de convingere, alimentată de credința neclintită în valorile evreiești, în valorile oferite de B´nai B´rith. Nimeni nu-i putea rezista lui José, toate ușile îi erau deschise. La prima vedere slăbuț și modest, s-a dovedit puternic și neclintit ca o stâncă.
Îl plâng pe José Iacobescu pe care l-am iubit (asta știa și Ioana, partenera lui mult iubită, fără de care nu și-ar fi putut realiza toate planurile), conștientă că nu voi mai întâlni un astfel de om.
Mama mea avea o vorbă pentru oamenii care făceau bine: ”O să stai la picioarele lui Dumnezeu”. Sunt convinsă că lui José i s-a rezervat un loc.
Foto credit: Ioana Niţescu
Eva Galambos
3 Comments
Toată stima și admirația. Să se odihnească în pace și să fie mai fericit decât noi pe Pământ. Să-i fie memoria binecuvântată. Amin. Sincere condoleanțe familiei îndoliate.
Sa-i fie amintirea binecuvantata. Condoleante familiei si prietenilor.
Mulțumesc din suflet, draga Eva! Atât de sensibil, atât de frumos, atât de adevărat…. Mulțumesc Andrea pentru sufletul și bucuria , pe care le puneți în viața Revistei Baabel. Mulțumesc tuturor cititorilor, mulți dintre ei prieteni și cunoscuți ai lui Jose, pentru că își vor apleca gândul în memoria lui. Mă aplec și eu cu recunoștință!