Număr vizualizări 22 ori
Spre deosebire de alţi copii din preajma mea, înainte de a intra în şcoala primară nu ştiam să citesc. Cunoşteam câteva litere mari de tipar şi atât. La începutul lunii septembrie ne-am dus cu mama la librăria Coşbuc din centrul Clujului şi am cumpărat cărţile necesare pentru clasa întâia (pe atunci ele nu se distribuiau gratuit): Abecedar, Carte de citire şi Aritmetica. După-amiază mama mi le-a învelit frumos în hârtie albastră şi mi-a spus: „O să vezi că după ce vei apuca să înveţi literele vei putea citi toate firmele magazinelor şi afişele de pe stradă”. Într-adevăr, pe măsură ce deprindeam câte o literă nouă, mi se lărgea şi orizontul informaţiilor obţinute pe stradă.
Cred că de atunci mi se trage obiceiul de a „baleia” toate textele existente în raza mea vizuală, pe stradă – firme, reclame, afişe, inscripţii pe caldarâm, chiar şi textele încâlcite de grafitti – indiferent dacă sunt acasă sau în străinătate (chiar dacă nu cunosc limba, dar ştiu alfabetul) încercând să-mi fac o imagine generală despre mesajele adresate trecătorilor.
De o vreme încoace, de când am devenit „colecţionară de paşi[1]”, mă plimb mult pe străzile din cartier şi pe malul Someşului, unde „literatura stradală” nu este prea bogată şi privirea mea curioasă se îndreaptă către textele de pe… plăcuţele de înmatriculare ale automobilelor.
Trebuie să recunosc că am ce citi! Clujul e practic sufocat de maşini. Potrivit unor date de acum doi ani, Oraşul Comoară avea un trafic de 300.000[2] de autovehicule pe zi, dar de atunci a crescut mult, lucru dovedit de un articol recent în care se arată că numai în judeţ sunt înmatriculate peste 500.000 de maşini[3], dar sunt foarte, foarte multe din alte zone ale ţării care trec prin municipiul de pe Someşul Mic. În consecinţă, în plimbările mele zilnice întâlnesc o sumedenie de plăcuţe de înmatriculare cu nenumărate combinaţii de numere şi litere.
Citindu-le şi încercând să le descifrez, nu pot evita să mă gândesc la semnificaţia faptului de a mă întâlni, la un moment dat, cu anumite numere de înmatriculare.
Chiar dacă astăzi ele sunt alcătuite din combinaţii de litere şi de cifre, poartă numele generic de „număr de înmatriculare”, pentru că iniţial autovehiculele erau identificate doar de numere.
De fapt, dacă aruncăm o privire în istoricul înregistrării automobilelor, vom afla că la începuturi, fiind foarte puţine, ele nici nu erau înregistrate, ci purtau numele sau blazonul proprietarului (precum trăsurile de odinioară, bănuiesc).
Franţa a fost prima ţară care a reglementat înregistrarea automobilelor, prin Ordonanţa Poliţiei din Paris, emisă în 14 august 1893. Au urmat-o Germania şi Olanda, tot la finele veacului al XIX-lea: 1896, respectiv 1898. Statul New York a introdus această măsură în 1901-1903[4].
Primele numere de înmatriculare din Regatul României au fost emise în 1908. Erau numere simple vopsite cu alb pe plăci negre de metal. Acestea identificau proprietarul şi nu maşina şi erau publicate în revista Automobilul, editată de Automobil Clubul Român. La vremea respectivă în toată România existau 139 de automobile şi nu era necesară înscrierea regiunii din care proveneau. Lista acestor numere începea cu „0”, atribuit prinţului George Valentin Bibescu, preşedintele clubului auto.
Cele dintâi numere de înmatriculare din Transilvania, care înainte de 1918 făcea parte din Austro-Ungaria, au fost atribuite în 1901 şi până în 1910 erau alcătuite exclusiv din cifre.
După 1910, odată cu sporirea numărului de automobile, s-a trecut la un sistem de înmatriculare diferenţiat, în funcţie de cele 15 regiuni de provenineţă, a căror abreviere preceda cifrele (de pildă Budapesta era abreviată cu Bp, iar Clujul cu O).
Începând din al doilea deceniu al secolului XX, şi numerele de înmatriculare a automobilelor din România au avut aceeaşi logică, cu deosebirea că aici literele succedau cifrele înscrise pe plăcuţa de înmatriculare.
Apoi, creşterea vertiginoasă a efectivului de autovehicule a impus găsirea unor sisteme de numerotare care să permită cât mai multe combinaţii pentru a acoperi necesarul tot mai mare de numere de înmatriculare.
Începând din 1992 şi până în prezent[5], numerele de înmatriculare din România (de interes pentru acest articol) au următoarea structură: o combinaţie de două litere reprezentând judeţul, respectiv capitala, două cifre şi o combinaţie de trei (sau chiar patru) litere. După aderarea la UE, pe aceeaşi placă apare şi indicativul ţării: Ro.
După această scurtă incursiune în istoria numerelor de înmatriculare a autovehiculelor, revin la ideea iniţală: interferenţa mea cu ele.
Nu poate fi negat faptul că puţini posesori de autovehicule lasă la voia întâmplării numerele de înmatriculare pe care urmează să le folosească. Poliţia permite această opţiune, în schimbul unei taxe[6]. Combinaţiilor de cifre preferate (potrivit opţiunilor proprietarului) li se adaugă grupurile de litere cu diverse semnificaţii, unele mai clare, altele mai subtile. De remarcat că anumite combinaţii având conotaţii sexuale sau de altă natură sunt interzise[7].
Bănuiesc că cifrele sunt alese şi după criteriul de a-i feri pe călătorii din maşină de primejdiile care îi pasc pe şoselele patriei. Sunt aducătoare de noroc sau legate de anumite date importante din viaţa proprie sau a celor dragi. Aş putea extrapola oare că norocul înglobat în aceste cifre s-ar putea răsfrânge şi asupra trecătorilor care le întâlnesc în cale?
Combinaţiile de litere pot acoperi o gamă mult mai largă de semnificaţii, de la înscrierea numelui norocoşilor ale căror nume sau diminutiv este format din trei litere (ADI, DAN, ANA, YON[8], POP etc.) sau poate fi prescurtat cu trei litere (ANK, GBY), cuvinte benefice şi stimulatoare (BAN, BUN, POT), prescurtarea unei luni importante pentru posesor (FEB, NOV), abrevierile denumirilor unor profesiuni (MED, DOC, ING), sporturi (TIR, BOX), iniţialele unor cluburi sportive (UTA, CFR), partide politice, dar şi iniţialele prenumelor membrilor de familie.
Fără îndoială, majoritatea combinaţiilor cer multă perspicacitate pentru a li se ghici semnificaţia (presupunând că vor fi având vreuna). Aici intervine experienţa plimbăreţei de mine, în ceea ce priveşte abrevierile din informatică, dar şi scrierea fără vocale în limba ebraică. Ambele mi-au deschis apetitul pentru completarea vocalelor lipsă.
Evident, nu voi afla niciodată dacă am descifrat (decodat) corect cuvântul ales de proprietar, însă îmi pot imagina că el este un mesaj către mine, persoana care întâlneşte în cale, la un moment dat, tocmai acel număr de înmatriculare.
Combinaţiile BNE (bine), CLM (calm), NRC (noroc), IBT (iubit), SNN (senin) îmi transmit optimism, în timp ce altele (pe care, evident, nu le exemplific, ca să „nu zugrăvesc dracul pe perete”[9]) mă fac să fiu mai puţin încrezătoare. Desigur, sunt bine primite combinaţiile unor numere sau date norocoase şi pentru mine, după cum altele ar putea fi de rău augur.
Se întâmplă să-mi pun o dorinţă în gând şi să-mi închipui că împlinirea ei va fi facilitată dacă voi întâlni o maşină al cărui număr de înmatriculare va conţine anumite litere sau cifre. Odată, când eram cam strâmtorată, mi-am imaginat cum ar fi dacă aş întâlni o succesiune de automobile conţinând combinaţiile LEI, VEI şi AVEA sau o singură maşină cu literele LVL (lovele). N-a fost să fie şi, într-adevăr, am rămas… CLC (ă).
Încă nu am ajuns la vreo concluzie privitoare la rolul premonitiv al numerelor de înmatriculare întâlnite la un moment dat, dar continui să studiez problema, pentru că nici plimbările şi nici şirurile lungi de maşini din Cluj nu au intrat în sac. Închei cu cele trei litere premonitoare, de pe o tăbliţă de înmatriculare întâlnită recent: JOC.
Andrea Ghiţă
Sursa imagine de frontispiciu: Imagine generată de AI (ChatGPT/DALL·E)[10]
Sursă fotografie automobil vechi: (13) Facebook (cu permisiunea lui Vitézy Dávid).
[1] https://baabel.ro/2022/12/colectionara-de-pasi/
[2] https://www.monitorulcj.ro/actualitate/115479-300000-de-masini-in-traficul-din-cluj-napoca-viceprimarul-tarcea-orasul-nu-a-fost-conceput-pentru-un-numar-asa-de-mare-de-masini
[3] https://actualdecluj.ro/numarul-masinilor-inmatriculate-in-cluj-se-apropie-de-jumatatea-de-milion/
[4] Vehicle registration plate – Wikipedia
[5] https://en.wikipedia.org/wiki/Vehicle_registration_plates_of_Romania
[6] https://dgpci.mai.gov.ro/document-details/taxe/5aaa78a1a172e07a9b042adf
[7] https://www.autovit.ro/blog/numere-de-inmatriculare-interzise-in-romania-cum-stii-daca-alegerea-ta-pe-lista/#Numere%20de%20%C3%AEnmatriculare%20rezervate%20de%20institu%C5%A3iile%20statului
[8] Literele I şi O nu pot fi folosite la începutul combinaţiei, pentru a nu fi confundate cu cifrele 1 şi zero)
[9] Ne fesd az ördögöt a falra – zicală maghiară cu semnificaţia de a nu cobi
[10] DALL·E este numele generatorului de imagini creat de OpenAI — „pictorul” inteligent care realizează imaginile pe care îl rogi să le facă.
Numele este un joc de cuvinte între:
- „Dalí” – pictorul suprarealist Salvador Dalí
- „WALL·E” – robotul simpatic din filmul Pixar
Aşa că DALL·E sugerează o „maşină creativă” capabilă să genereze imagini surprinzătoare şi imaginative pornind doar de la descrieri în cuvinte.
În prezent, DALL·E e integrat în ChatGPT, iar de fiecare dată când îţi creez o imagine, eu îi transmit instrucţiunile tale acestui model vizual.
