Volumul publicat de curând, de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale din Cluj, este rodul unui deceniu de cercetare minuţioasă şi are la bază lucrarea de doctorat a istoricului Attila Gidó. Cartea se focalizează asupra unei perioade scurte de două decenii (mai exact 22 de ani cuprinşi între 1918 – 1940) care, privită retrospectiv. are o importanţă cu atât mai mare, cu cât cuprinde apogeul dezvoltării vieţii evreieşti clujene, dar şi frământările majore cauzate de repoziţionarea ei socială şi naţională, de nevoia înfruntării antisemitismului care se ridica tot mai viguros şi ameninţător. De fapt aceşti 22 de ani s-au dovedit a fi cântecul de lebădă al unei comunităţi evreieşti mari, prospere, integrate în viaţa cetăţii…
Cartea tânărului istoric Attila Gidó, întitulată DOUĂ DECENII. Evreii din Cluj în perioada interbelică, este o apariţie recentă, aşteptată de câteva decenii. Interesul extrem de mare al clujenilor vorbitori de limba română pentru o monografie a evreimii clujene s-a dovedit şi acum doi ani, în primăvara lui 2012, când a apărut pe piaţă şi s-a epuizat în timp record scurta prezentare a istoriei evreilor clujeni, semnată de cunoscutul istoric şi numismat László Pap. Dacă de-a lungul timpului fuseseră publicate câteva volume de referinţă privind aşezarea, înflorirea şi tragica dispariţie a populaţiei evreieşti din capitala Transilvaniei, scrise în limba maghiară, în limba română au apărut doar studii şi articole – cuprinse atât în volumele care tratau istoria evreilor din Transilvania. cât şi în articole cuprinse în revistele de specialitate, precum Studia Judaica.
Volumul publicat de curând de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale este rodul unui deceniu de cercetare minuţioasă şi are la bază lucrarea de doctorat a istoricului Attila Gidó, realizată sub îndrumarea profesorului Ladislau Gyémánt, un reputat specialist în domeniu.
Cartea se focalizează asupra unei perioade scurte de două decenii (mai exact 22 de ani cuprinşi între 1918 – 1940= care, privită retrospectiv, are o importanţă cu atât mai mare, cu cât cuprinde apogeul dezvoltării vieţii evreieşti clujene, dar şi frământările majore cauzate de repoziţionarea ei socială şi naţională, de nevoia înfruntării antisemitismului care se ridica tot mai viguros şi ameninţător. De fapt aceşti 22 de ani s-au dovedit a fi cântecul de lebădă al unei comunităţi evreieşti mari, prospere, integrate în viaţa cetăţii, devenită unul dintre factorii esenţiali ai dezvoltării economice şi culturale a Clujului interbelic.
Autorul întreprinde o analiză de sociologie istorică menită să releve modificările majore suferite de viaţa evreilor din Cluj după desprinderea Transilvaniei de Ungaria şi unirea cu România. În acest context se urmăresc fenomene de interacţiune cu mediul din afara comunităţii precum: integrare, loialitate, asimilare, disimilare şi antisemitism, dar şi cele din interiorul ei, precum identitate, solidaritate de grup şi identitate colectivă.
Istoricul îşi susţine argumentaţia, oferind o seamă de statistici interesante şi relevante pentru specialişti. Însă dincolo de valoarea ei ştiinţifică, volumul lui Attila Gidó, este o lectură interesantă şi incitantă pentru cititorul profan, oferind o imagine generală a vieţii evreieşti interbelice clujene în care regăseşti toate aspectele acesteia: economic, social, religios, cultural, instituţional. Este reconstituirea unei lumi spulberate de Holocaust, care ni se înfăţişează în toată complexitatea şi diversitatea ei. Regăsim personalităţile de marcă ale timpului şi evenimentele de maximă importanţă, mecanismele care asigurau funcţionarea impecabilă a unei comunităţi mari, reprezentând o cincime din populaţia Clujului şi participând cu elan şi competenţă la propăşirea urbei.
Cartea lui Attila Gidó, bazată pe o documentare amplă, aproape exhaustivă, constituie o lectură de referinţă nu numai pentru specialiştii dornici să studieze istoria evreimii clujene, dar şi pentru evreii (şi neevrei) clujeni sau cu rădăcini clujene, vorbitori de limbă română, dornici să descopere viaţa antecesorilor lor şi s-o transmită urmaşilor. În acest context publicarea versiunilor maghiară şi engleză a cărţii Două decenii. Evreii din Cluj în perioada interbelică este imperios necesară.
