Prin anii ’50, savantul Immanuel Velikovsky a șocat lumea științifică printr-o serie de cărți în care explica o mulțime de evenimente din istoria mai veche și mai nouă a omenirii, printr-o îndrăzneață ipoteza: Sistemul solar a fost teatrul unor procese catastrofice (perturbații și coliziuni) în urma cărora Pământul a suferit transformări dramatice, parțial rămase în memoria colectivă orală (mituri și legende) dar și în cea scrisă a omenirii. A trebuit să treacă zeci de ani pentru ca „proscrisul” Velikovsky, din acea perioadă, să fie reabilitat treptat, dovedindu-se că o parte din ipotezele sale incredibile se adeveresc. În cartea sa „Ciocnirea lumilor” („Worlds in collision”) – carte despre care se spune că a fost găsită deschisă pe noptiera lui Albert Einstein în momentul morții acestuia din urmă, Velikovsky emite, printre foarte multe alte idei inedite, ipoteza ciocnirii tangențiale a lui Venus cu Terra.Read more…
Umbra unui anonim
În anul 2011, la editura RAO a apărut „Numele și umbra”, cartea ziaristului, scriitorului și omului de televiziune Vartan Arachelian. Lectura cărții mi-a conectat, inevitabil, atenția și interesul spre spațiul multidimensional al armenilor din România și, prin extrapolare mai mult sau mai puțin voluntară, către cel al armenilor din orașul meu natal, Gherla, cu toate că „Numele și umbra” evocă doar persoane (și amintirea acestora) din comunitatea armenească din Vechiul Regat, cea a romanahailor (i.e. vorbitori de limbă româna). Treptat și involuntar, amintirile din copilărie mi s-au coagulat în jurul unui personaj dispărut din viața mea vreme de peste o jumătate de secol: Haig Yazdjian, fostul meu profesor de lucru manual.Din câte îmi amintesc, Haig Yazdjian, armean din Gherla, era singur pe lume, fără rude, fără nevastă, fără urmași, poate ultimul reprezentant al unei linii genealogice condamnată la extincție – după legile „darwiniste” știute și conduse doar de Cel De Sus. Conform spuselor tatălui meu, Haig Yazdjian nu se trăgea din contingentul armenesc venit din Moldova, pe la 1700, condus de Auxentiu Varzarescu (Oxendius Verzerescul – în limba latină) viitorul episcop catolic de rit armean, pentru a cumpăra de la Împărație terenurile de pe valea Someșului Mic și a crea, lângă vatra satului-cetate Gherla/Szamosújvár, modernul – la vremea aceea, Armenopolis. Nu! pentru că Haig era urmașul unor refugiați armeni, scăpați din Genocidul din preajma Primului Război MondialRead more…