Sylvia Beach – mai mult decât o librăreasă

Trebuie să recunosc că nu-mi prea plac târgurile de carte. Asta nu înseamnă că ratez vreunul care se organizează la Cluj în fiecare primăvară şi toamnă. Intru cu sfială în corturile mari, amplasate în centrul oraşului şi încerc să mă orientez în labirintul de standuri, croindu-mi drum în zig-zag pentru a trece în revistă ofertele cât mai multor edituri. Totuşi, din cauza abundenţei de cărţi, expuse după principiul maximum în spaţiul minim, mi se întâmplă destul de des să nu cumpăr nicio carte, spunându-mi că după ce se va sfârşi târgul, voi cutreiera librăriile, voi adăsta pe îndelete în faţa rafturilor şi voi recupera ceea ce am pierdut, chiar cu riscul de a nu beneficia de „promoţii”. Totuşi, anul acesta la Bookfest-ul care a avut loc în frumoasa clădire a Cazinoului din Parcul Mare, un spaţiu plăcut, asemănător unei librării, unde cărţile au fost expuse mai mult pe rafturi decât pe standuri, am ales o carte cu un titlu adecvat situaţiei: Librăreasa din Paris. Protagonista cărţii este Sylvia Beach, proprietara librăriei Shakespeare and Company din Paris. Acţiunea are loc în anii 1920-1930, când în această librărie se adunau cei mai importanţi scriitori englezi şi americani aflaţi la Paris.Read more…

Sofia, In Memoriam

Mi se pare incredibil să vorbesc despre Sofia (sau Zsofi cum o cunoșteau prietenii din tinerețe) la timpul trecut. Sunt persoane care nu ne părăsesc niciodată, prin spiritul lor generos și creator rămân adânc înrădăcinați în sufletele noastre. Acest fel de om a fost Sofia. Inima ei a încetat să bată, dar ceea ce a lăsat în urma ei, ceea ce a sădit prin personalitatea ei în fiecare din cei care au cunoscut-o, constituie o permanență vie. Din punct de vedere profesional, Sofia a realizat enorm, în primul rând în domeniul muzical, având doctoratul în muzicologie susținut la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj Napoca, compoziții proprii, producții interpretative vocale, cărți de specialitate, recenzii la numeroase concerte și o prodigioasă activitate pedagogică. Sofia a emigrat în Israel în anul 1986 confruntându-se cu o lume complet nouă, dar prin calitățile ei excepționale a răzbit și a știut să se facă auzită și înțeleasă. O personalitate creatoare, o adevărată intelectuală cu o deschidere rafinată multidisciplinară, fidelă talentului literar cu care a fost înzestrată, a publicat cărți de proză scurtă pline de imaginație, de observație fină a realității, colorate uneori cu un deosebit simț al umorului, scrise într-o limbă română elaborată până la perfecțiune. În plus a colaborat în permanență la reviste din Israel și din România, a luat și a dat interviuri.Read more…

Povestea neştiută a domnișoarei Pogany

Domnișoara Pogany este una dintre cele mai cunoscute opere a lui Constantin Brâncuşi. Dicționarele și cărțile de istoria artei, atunci când îi dedică marelui sculptor român chiar și numai câteva rânduri, folosesc ca ilustrație o reproducere a acestei opere. De fapt, Domnișoara Pogany sau Mademoiselle Pogany este o serie de sculpturi reprezentând același model: Prima variantă a fost realizată în 1912, din marmură, pe un soclu de calcar. Ochii larg deschiși, conturați clar, îi conferă o delicatețe extraordinară și o expresie visătoare… Opera este răspândită în mari muzee ale lumii: Philadelphia Museum of Art adăpostește versiunile I (1912) și III (1931- în marmură). Museum of Modern Art (MoMa) din New York deține o versiune din bronz pe care o are chiar de la modelul care a pozat pentru această operă. Iar la Centrul Cultural George Pompidou din Paris se găsește o altă variantă din bronz lustruit. Dar cine a fost modelul care a inspirat această sculptură celebră?Domnișoara Pogany, cea care a dat numele acestei capodopere, a fost pictoriţa Margit Pogany, născută în 1879 la Budapesta, fiica negustorului Sándor Pollatschek și a soției sale Fanny, născută Mandel. În 1905 familia și-a schimbat numele în Pogány… Margit Pogány avea o solidă pregătire academică în pictură. Ea a studiat sub îndrumarea Bertalan Karlovszky în Ungaria și Lucien Simon la Paris. O etapă fascinantă și mai puțin cunoscută din formarea ei s-a desfășurat în România și este legată de Școala de la Baia Mare. Începând din 1902, Margit a petrecut patru veri studiind la faimosul Centru Artistic Baia Mare. Una dintre lucrările sale de referință din acea perioadă, foarte bine primită de criticii vremii, este peisajul Pod la Baia Mare… Pe Constantin Brâncuşi l-a întâlnit în 1910, în Montparnasse, pe Rue de la Grande-Chaumière, la o pensiune frecventată de mulți artiști din cartier. Read more…