Societatea Maghiară de Cultură din Transilvania (EMKE), Comunitatea Evreilor Satu Mare, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare şi Primăria comunei Gherţa Mică şi-au dat mâna pentru a-l comemora pe Rodion Markovits (1884, Gherţa Mică – 1948, Timişoara), cel care a fost în egală măsură: fiul comunei Gherţa Mică din Oaş, al poporului evreu şi al culturii maghiare.

Rodion Markovits (Jakab Markovits – prenumele Rodion fiind unul literar) s-a născut la Gherţa mică în 1884, a urmat liceul la Satu Mare şi a debutat în gazetărie la vârsta de 16 ani, la Satu Mare, făcându-se mai cunoscut în timpul studenţiei la facultatea de drept din Budapesta, când a publicat articole şi nuvele în revistele maghiare ale vremii (Népszava, Korbács, Ifjú Erők, Fidibusz, Független Magyarország şi Szatmár és Vidéke). Înrolat în armată în 1915, a luptat în Primul Război Mondial, în 1916 căzând prizonier pe frontul rusesc şi petrecând şapte ani pe tărâmurile îngheţate ale Siberiei, răstimp în care a prestat muncă de rob la Krasnoiarsk, dar nu şi-a pierdut elanul gazetăresc, înfiinţând Szibériai Újság, publicaţia în limba maghiară a prizonierilor din Krasnaia Recika.

Rodion Markovits copertă de carte

După eliberarea din lagărul de prizonieri, Rodion Markovits s-a stabilit în Satu Mare, practicând avocatura şi publicând în presa maghiară interbelică: Szamos şi Keleti Újság.Experienţa prizonieratului avea să se decanteze peste câţiva ani în romanele Szibériai garnizon, 1928 (tradus în română cu titlul Garnizoana din Siberia) şi Aranyvonat, 1929 (Trenul cu aur); În scurt timp romanul Szibériai garnizon a fost tradus în 14 limbi, aducându-i autorului succesul şi faima internaţională.

Rodion Markovits nu a fost preocupat doar de literatura de război. Romanul Sánta farsang, 1933 (tradus în română: Câşlegi într-un picior) şi volumul de nuvele Reb Ancsli és más avasi zsidókról szóló széphistóriák, 1941 (Reb Ancili şi alte istorisiri despre evreii din Oaş) vădesc interesul autorului pentru a zugrăvi oamenii meleagurilor sale natale. În tot acest răstimp Rodion Markovits n-a renunţat la gazetărie, pe care a practicat-o în perioada celui de al doilea război mondial şi în primii ani postbelici, la Timişoara, până la încetarea din viaţă, în 27 august 1948.

Viaţa şi opera lui Rodion Markovits a fost evocată şi cu prilejul evenimentului care a marcat 65 de ani de la dispariţia scriitorului, în cadrul unui simpozion găzduit de Sinagoga Mare din Satu Mare, unde publicul numeros a fost salutat de Nicolae Décsei, preşedintele Comunităţii Evreilor Satu Mare şi publicistul Árpád Muzsnay, membru al Consiliului Directoral al S.M.C.T. (EMKE).

Au prezentat comunicări: istoricul literar Erzsébet Schiller, din Budapesta, publicistul János Szekernyés, din Timişoara, etnografa Gabriella Dénes, din Gherla. Poetul şi traducătorul Felician Pop, director al Centrului Judeţean de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale Satu Mare.

Un moment important al festivităţilor s-a desfăşurat la Gherţa Mică unde a fost înlocuită vechea placă memorială de pe casa natală a scriitorului, cu una în trei limbi: română, maghiară şi ebraică. Prezenţi la festivitate, Adrian Ştef preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, şi Ioan Ciută, primarul comunei Gherţa Mică, au promis că vor face diligenţe pentru consolidarea casei natale a lui Rodion Markovits, care ar putea găzdui un muzeu al evreimii rurale din Transilvania.

Casa în care a locuit Rodion Markovits la Gherţa Mică

Árpád Muzsnay, membru al Consiliului Directoral al S.M.C.T. (EMKE) – iniţiatoarea evenimentului comemorativ – şi-a exprimat satisfacţia că suita de manifestări a mai avut un rezultat demn de menţionat. Editura Kriterion, luând cunoştinţă de faptul că poetul şi traducătorul Felician Pop a tălmăcit în limba română volumul de nuvele Reb Ancsli és más avasi zsidókról szóló széphistóriák, şi-a exprimat disponibilitatea de a publica o ediţie bilingvă a acesteia.

Seria de manifestări desfăşurată la Satu Mare, sub genericul „In Memoriam Rodion Markovits” s-a încheiat cu un concert susţinut de Hakeshet Klezmer Band din Oradea (conducerea muzicală Ári Nagy Sándor), o formaţie binecunoscută şi apreciată de publicul din Satu Mare

Evenimentul comemorativ desfăşurat în 27 august la Satu Mare s-a constituit într-un preambul al manifestărilor de anvergură preconizate pentru anul viitor, la 130 de ani de la naşterea scriitorului când sperăm că va fi lansat volumul bilingv de nuvele şi se vor fi făcut progrese notabile în amenajarea muzeului evreiesc din casa Markovits, de la Gherţa Mică.