Povestea cimitirelor evreiești din Cluj, într-un volum de György Gaal

Contextul.

La sfârșitul anului trecut am participat la lansarea unui nou volum, semnat de György Gaal:  “A Házsongárdtól a Kismezőig” [De la Cimitirul Central “Hajongard”  la Cimitirul ”Kismező“]. Menţionăm pentru necunăscători că Hajongard este Cimitirul Central – cu o parte veche și una nouă – , iar Kismező este cimitirul de pe strada Crișan .

Autorul, cunoscut și apreciat istoric al Clujului,istoric literar, publicist și editor, face cu acest volum o necesară completare la numeroasele  sale cărți, ghiduri și articole despre cimitirul Hajongard. Amintesc doar:  “ Tört kövön és porladó kereszten” [Pietre și cruci sfârmate], ”A Házsongárdi temető térképe “ [Harta cimitirului Hajongard] și “Házsongárdi  Pantheon” [Panteonul din Hajongard] ca fiind cele mai însemnate, tratând aproape în exclusivitate partea veche a cimitirului Central. De data aceasta György Gaal, descrie amănunţit partea nouă a cimitirului Hajongard, precum şi micul cimitir de pe strada Crişan, aproape la fel de vechi ca şi Hajongardul, dar asupra căruia prea puţini s-au aplecat să-l studieze.

O parte consistentă  a noului volum tratează exhaustiv istoria celor patru cimitire evreiești din Cluj. Se completează astfel o pagină nescrisă  a istoriei evreimii clujene.

Importanți autori care au scris despre această zbuciumată istorie, începând cu Moshe Carmilly Weinberger și continuând cu Ladislau Gyémant, Dániel Lőwy, Attila Gidó, Lucian Nastasă  Kovács,Francisc Pap, Zoltán Tibori Szabó şi alţii au făcut doar referiri succinte asupra cimitirelor comunitare , fie din cauză că  tratau alte tematici (Holocaustul ,viața comunitară , viața universitară etc . ) fie, mai ales, pentru că nu existau informații suficiente  și documentate despre aceste cimitire.

Volumul.

Monumente tombale din cel mai vechi cimitir evreiesc din Cluj, de pe strada Aviator Bădescu

Volumul  are trei părți distincte care prezintă: Cimitirul Hajongard (partea nouă inclusiv Cimitirul Eroilor ), cimitirul de pe str. Crișan (fostă Kismező sau Kistemető, al doilea cimitir ca vechime din oraș ) și cimitirele evreiești. De menționat că dintre cele patru cimitire evreiești, trei se învecinează (au garduri comune ) la E, SE și SV, cu Cimitirul Central Hajongard, făcând parte integrantă din perimetrul istoric Hajongard, alocat de conducerea orașului încă din secolul al XVI-lea ca loc de înmormântare pentru populația municipiului. (Pentru că spațiul de înmormîntare din jurul bisericii romano–catolice Sf. Mihail era deja supraglomerat ).

Autorul dedică cimitirelor evreieşti aproape 100 de pagini de text, cu un volum considerabil de informații, peste 160 de fotografii (din care peste 30 color ) și  5 hărți (schițe ) .

Înainte de descrierea detaliată a cimitirelor, autorul introduce câteva subcapitole  extrem de importante și instructive, privind: istoria evreilor din Transilvania, istoria evreilor din Cluj, instituția Hevra Kadișa (Societatea Funerară Sacră ), reguli de înmormântare la evrei și  regimul cimitirelor.

Astfel aflăm că primii evrei au apărut în Cluj la sfârșitul secolului XVII și începutul secolului XVIII, apoi numărul lor a crescut continuu (lucru dovedit de documentele de impozitare ale Primăriei). Au existat trei comunități evreieștii: ortodoxă (înființată în anul 1836 ), neologă (la început status quo , apoi din anul 1884 , dezlipită din cea ortodoxă ) și sefardă (înființată în anul 1921). Ele și-au construit  sinagogi (anul 1851  Sinagoga Ortodoxă de pe str. Paris, anul 1887  Sinagoga  Neologă de pe str. Horea – astăzi Templul Memorial al Deportaților, singura în funcțiune,iar în  1921 s-a ridicat casa de rugăciuni sefardă pe str. Kadar , astăzi demolată).

Marile comunități din Cluj au înființat două instituții importante: Liceul Evreiesc Tarbut(care a funcționat între anii 1920 -1927 , 1940-1944  și  1945 -1948) și Spitalul Evreiesc (care a funcționat din anul 1928 până în 1948, în clădirea unde se află în prezent ClinicaMedicală III ).

În jurul anului 1938 populația evreiască a Clujului atingea cifra cea mai mare – peste 16000 de persoane (16 -17  % din populația totală a orașului ). Societatea Sacră (Hevra Kadișa ) este una din instituțiile specifice, foarte importantă, a cultului mozaic. Aceasta se ocupă de asigurarea tuturor formalităților necesare înmormântării decedaților respectându-se  toate prescripțiile religioase. Societățile Hevra Kadișa la Cluj au funcționat separat de comunități (până în anul 1949) și aveau conducere și statut propriu (autorul redă integral Statutul de  funcționare  a Hevra Kadișa din anul 1923 ). La Cluj , societățile Hevra Kadișa s-au înființat în anul 1836 la comunitatea ortodoxă și în anul 1921 la comunitatea neologă. Una din preocupările Hevrei  Kadișa era asigurarea locurilor de înmormântare (cimitirelor). Toate aceste informații prezentate de autor în volum au un caracter de premieră  în istoriografia  pe tematică evreiască  clujeană din ultimele decenii. Cititorului înarmat cu aceste noțiuni îi va fi mult mai ușor să înțeleagă descrierea detaliată a cimitirelor.

Cimitirele.

Cele patru cimitire au o suprafață totală de aproximativ 49000 de mp (fără porțiunea din partea de Nord  a Cimitirului Ortodox nou unde au fost morminte străine) și aproximativ 7000  de morminte, 5 căsuțe unde sunt înmormântaţi rabini (ohel) – totalizând 5323 de înscrisuri în evidențe (evidența Hevrei Kadișa neologă a dispărut în timpul Holocaustului). Dacă comparăm aceste cifre cu cu populația de peste 16000 de evrei a Clujului în anul 1938, este evident că majoritatea covârşitoare a clujenilor au murit la Auschwitz (sau detașamentele de muncă forțată ) în timpul Holocaustului sau în Israel (ca urmare a alialei din 1945 -1989 ).

Primul cimitir evreiesc a fost cel ortodox/neolog  de pe str. Av. Bădescu (astăzi închis, care a luat fiinţă în jurul anului 1843, fiind extins cu partea neologă în anul 1883 ). Cimitirul Ortodox Vechi (astăzi închis) de pe ,Calea Turzii  nr.116  a fost înfiinţat în 1892, Cimitirul Neolog  de pe str. Șoimului, în 1925. Cimitirul Ortodox Nou ,Calea Turzii nr.154-156 , este cel mai  nou , înfiinţat în 1927, şi se situează în zona “Deasupra Hajongard“ , fără a avea gard comun cu Cimitirul Central.

Autorul redă câteva momente dramatice din istoria acestor cimitire.

Monumentele funerare ale familiei Zador, în cimitirul de pe strada Av. Bădescu

Astfel în anul 1931,Primăria municipiului Cluj a înființat (deschis) strada Aviator Bădescu, de astăzi, tăind  (prin expropiere ) o bună parte din cel mai vechi cimitir evreiesc situat în extremitatea estică a Cimitirului Hajongard. Cu toate protestele comunităților clujene, acestea au fost obligate să exhumeze câteva zeci de morminte și să transporte osemintele și unele pietre funerare în celelate cimitire evreiești .

Monumente tombale din Cimitirul Neolog Nou, str. Şoimilor

În toamna anului 1944 (septembrie ,octombrie ), la retragerea trupelor germane și maghiare (luptele  din zona  dealului Feleacului), după deportarea la Auschwitz a evreimii clujenei,în oraş nu mai exista comunitate evreiească, cimitirele rămânând nesupravegheate. Atunci în Cimitirul Evreiesc Ortodox Nou  au fost înmormântați câteva sute de soldați  germani și maghiari. Mormintele au format două enclave în partea de Nord a cimitirului. Nu au existat nici un fel de documente scrise asupra acestor fapte.

Au trebuit să treacă aproape 70 de ani, pentru ca, după îndelungate intervenții, ale actualei conduceri  a Comunității Evreilor din Cluj (inclusiv pe cale diplomatică), organele abilitate din cele două țări, pe baza  acordurilor guvernamentale existente, să exhumeze (în anul 2013  partea germană și în anul 2015 partea maghiară ) osemintele și să le transfere în cimitirele speciale destinate acestui scop.

Monumentul martirilor Holocaustului, din Cimitirul Ortodox, Calea Turzii 154

La sfârșitul anilor `50  s-a ridicat  în acest cimitir Monumentul Holocaustului, un  mormânt simbolic, al miilor de evrei deportați și exterminați în Holocaust . Acesta era un monument comunitar( religios ), dar în 2014 , cu sprijinul Primăriei, s-a  ridicat  Monumentul Holocaustului –public -din Parcul   I.L. Caragiale, realizat după schițele artistului Egon Marc Lőwith .

Trebue menționat că în ultimii ani au avut loc ample lucrări de întreținere a cimitirelor.

Astfel, cu sprijinul  Federației Comunităților Evreiești din România,  al Fundației Caritatea și al Primăriei din Cluj, s-au înlocuit sute de metri de garduri, s-au reparat casele paznicilor, ohelurile, capelele mortuare și porțile  de acces și s-a făcut toaletarea a generală  a vegetației.Astăzi cimitirele au un aspect  civilizat.

Monumente funerare din Cimitirul Ortodox Nou, Calea Turzii 154

Personalități

Din numeroasele lucrări despre Cimitirul Hajongard a le lui György Gaal rezultă că acesta este considerat  un adevărat Panteon în aer liber al culturii maghiare. Dovadă stau miile de turiști maghiari care vizitează anual cimitirul  înscris în itinerariul turistic recomandat.

În ultimele lucrări ale autorului, inclusiv în volumul de faţă, Panteonul (monument național pentru personalități ilustre ) include și personalități românești și  evreiești.

Astfel în partea despre cimitirele evreiești din volum  sunt amintite numele a peste o sută de familii ( persoane)  cunoscute pentru contribuția lor la viața comunitară și la dezvoltarea cultural-artistică, socială și economică a Clujului. Meritul autorului este că pe lângă scurte date biografice și localizarea pe hartă a monumentului funerar, se reliefează domeniul de activitate și realizările deosebite ale persoanelor respective.

Astfel volumul devine o utilă și interesantă completare  a istoriei evreimii clujene.

Amintim câteva astfel de persoane (indiferent de cimitirul în care sunt înmormântate):

            – rabini, oficianți: Mátyás Eisler ,Bejamin Müller

Monumentele tombale ale rabinului neolog Mátyás Eisler şi al soţiei sale, cimitirul de pe str. Av. Bădescu

președinți de comunități , fruntași comunitari : Vilmos Farkasházi Fischer, Zsigmond Neuberger, Lajos  Goldstein ,Lázár Allenberg,Gyula László, József Sebestyén, Miklós Kertész, Imre Vigdorovits

medici (șefi de spitale, clinici,secții ):Ede Géber , József Jakobi, Zoltán Vass ,Wilhelm Traub, Miklós Elekes, Oszkár Vértes, Dezső Büchler, Aurel Kaufman; (medici primari): Győrgy Neufeld, David Rub ,Emil Menyász, Jószef Wollheimer, Sándor Lőrinczi, Albert Hart, Mihály Gidáli,Miklós Balkányi, Alexandru Ornstein, Izidor Goldstein, Árpád Kis, Bella Bródy, farmaciști : Géza Biró, Gyula Kohn , Frigyes Burger.

           – profesori universitari: Erwin Dezső, György Fekete,Jenő Rozsa, Éva Semlyén Pamfil, Andrei Roth ,Imre Székely, Mauriciu Deleanu, József Wilheim, Miklós Almási, Ferenc Radó, Gavrilă Goldner, Gábor Dezső.

           – profesori ,învățători : Márk Antal, Benő Zádor, Ágnes Rózsa  Halász, Matilda Szabó Wiesel, Ágnes Neufeld, Maya Lőwy.

           – scriitori, literați, publiciști : Imre Szabó (Mór Steiner),  Hillel Kohn, Jenő Neumann,Sándor Korvin ,Lászlo Erős, Erős Lászloné Hersko Blanka,Vasile Grunea , Ágnes Deutsch Békési, Erwin Mikó.

Monumentul funerar al sculptorului Egon Marc Lövith şi al soţiei sale Margot

           – compozitori, instrumentişti, soliști ,actori,artiști plastici: Maximilian Eisikovits, Ferdinand Weiss, Harry Maiorovici, Kató Vilkovits, Géza Czitrom, Ilona Reich Lorber, Mihály Fekete, Egon Mark Lőwith

 mari industriaşi: Mózes Farkas, Izsó Vigdorovits, Bertalan Pintér, Bertalan Szántó ,Lajos Farkas, Viktor  Székely; construcții: Dávid  Sebestyén, Mór Reich, Jenő  Reich, Samuilă  Lengyel.

Monumentul tombal al familiei Farkasházi Fischer

mari comercianți :Jenő Szabó, Victor Elian ,Jakab Dick

– sportivi: Farkas Paneth, Elemér Hirsch

Documente,documentare

După cum arată autorul, în mod miraculos au supraviețuit Holocaustului două volume de evidențe  a decesurilor pentru perioada anilor 1915 -1944 ale Hevrei Kadișa ortodoxă.

Pentru perioada anilor 1921 -1945 nu există înscrisuri referitoare la  înmormântările din cimitirele neologe. După anul 1949  instituția Hevra Kadișa s-a desfințat și  de atunci există evidențele Comunității Evreilor din Cluj.

În perioada anilor 2013 -2014 autorul a încercat să identifice pe teren, luând la rând monument cu monument, informațiile din înscrisuri. Nu a fost ușor deoarece sute de monumente funerare  ortodoxe  sunt inscripționate doar în limba ebraică. Altele  sunt răsturnate și este imposibil de citit inscripționarea. În acest mod a reușit să întocmească hărțile  (schițele ) și să evidențieze unele monumente funerare executate artistic.

Tema limbii inscripţiilor funerare a stârnit serioase controverse între unii membri ai Comunității Ortodoxe din Cluj și Rabinatul Ortodox, dar poziția intrasigentă a rabinului șef M .Glasner nu a permis Hevrei Kadișa să accepte inscripții în alte limbi (maghiară, română sau germană ).

Așa se face că în vremurile noastre, nu o dată, am asistat la situații când persoanele din străinătate  căutau mormintele  bunicilor sau străbunicilor și uneori nu  le găseau.

Autorul volumului a apelat la ajutorul lui Lucian Zeev Herşcovici din Israel, istoric, cercetător și publicist, colaborator al Institutului de Iudaistică din Universitatea Babeș -Bolyai din Cluj și vechi prieten al comunității clujene, care  a făcut unele transliterări după fotografii  și texte. Operația s-a dovedit deosebit de migăloasă.

În lucrare se aduc mulțumiri lui Lucian Zeev Herșcovici pentru sprijinul  acordat.

Volumul se încheie cu constatarea că ar trebui să se întocmescă o evidență generală (inclusiv hartă), traducându-se inscripţiile funerare ale tuturor monumentelor (inclusiv numele celor decedați în Holocaust, menționați pe unele monumente ale rudelor lor).

Acțiunea a demarat în anii trecuți, începând cu mormintele din Cimitirul Ortodox Nou, dar este foarte dificilă și necesită personal de specialitate. Dincolo de informaţiile foarte importante pe care le conţine, volumul lui György Gaal „A Házsongárdtól a Kismezőig” este o lectură fascinantă pentru cei care doresc să cunoască personalităţile clujene maghiare, române şi evreieşti, care odihnesc în cele şase cimitire (din care patru evreieşti), întrucât această carte dezvăluie o lume apusă care mai are multe de spus  și  celor de azi.

12.01. 2017

Andrei Zador

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

2 Comments

  • Eliana Maxim Tripon commented on January 26, 2017 Reply

    E interesanta inititativa dar nu pot sa nu mentionez starea deplorabila in care gasesc cimitirul evreiesc de pe strada Turzii de cate ori ma duc la mormintele parintilor mei.
    Aleile sunt necuratate, pline de buruieni si murdarie.
    Oare Comumitatea nu ar trebui sa se ocupe si de acest lucru?

    • Andrea Ghiţă commented on January 26, 2017 Reply

      Nu stiu cand ati fost ultima oara sa vizitati cimitirul de pe strada Turzii, insa in ultimii doi ani s-au efectuat lucrari de toaletare a copacilor si tufelor, desigur intotdeauna e loc de mai bine.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *