60 de ani de la asasinarea lui Kasztner – prima crimă politică în Israel

Noapte de primavară… Tel-Aviv 1957. Israel (Rezső) Kasztner, redactor de noapte la ziarul de limbă maghiară Uj Kelet și purtătorul de cuvânt al Ministerului Industriei și Comerțului din partea Partidului Mapai, se întorcea acasă, la locuința sa de pe Bulevardul Emanuel HaRomy din Tel-Aviv. Cineva din întuneric îl întreabă: Israel Kasztner? Kasztner răspunde: Da. Se aud câteva împușcături: primul glonț este ratat, dar celelalte două sunt țintite. Kasztner se îndreaptă cu pași grăbiți spre treptele casei. Ulterior s-a susținut că cineva ar fi tras încâ un glonț dintr-un alt unghi. După 11 zile de la atentat, Israel Ksztner a murit într-un spital tel-avivian, în urma rănilor suferite.

Zeev Ekstein – asasinul lui Kasztner

 

Atentatorul este Zeev Ekstein, un tânăr pe atunci 24 de ani. Simpatizant al cercurilor de dreapta și extrema dreaptă, Ekstein  nu a acționat singur, ci ajutat de încă doi tineri extremiști: Ron Semer și Yosef Menkes.

Tribunalul i-a condamnat pe cei trei la închisoare pe viață, dar au fost grațiați in 1963, fiind eliberați după numai 6 ani.

Desigur, ca în orice crimă politică, și aici apare teoria conspirației, potrivit căreia în acest asasinat politic ar fi fost implicate și alte persoane sau instituții de stat.

Ȋntr-o carte, apărută nu demult și intitulată Pătura cârpită, Zeev Ekstein, ajuns la vârsta senectuții, își povestește viața: aderarea la cercurile de extremă dreaptă, legăturile cu Sin-Beth (serviciile de securitate israeliene); povestește despre lupta împotriva Partidului Mapai aflat atunci la putere: de asemenea explică şi motivația care l-a dus la asasinarea lui Kasztner: “Ca tânăr romantic, atașat ideilor de dreapta, fără meserie și orizont, am crezut în ideologia de dreapta care m-a dus până la crimă” – scrie Ekstein în carte.

Cine este victima asasinatului?

Familia Kasztner la Cluj-1920 (Al treilea fiu, Gyula, emigrase in Eretz Israel și locuia în Kibutz)

Israel (Rezsö) Kasztner s-a născut la Cluj, în 1906, într-o familie religioasă. Tatăl său, foarte credincios, îşi petrecea toată ziua la sinagogă. De altfel acolo a și murit, în ziua a 7-a de Pesah, în timp ce citea Tora. Mama se ocupa de educația celor trei fii: Ernő, Rezső si Gyula. Aveau un mic magazin de care tot mama se ocupa.

Rezső Kasztner a lucrat ca avocat și ziarist la ziarul Uj Kelet înființat la Cluj de către Ernő Marton. Ulterior a devenit secretarul parlamentarului Josef Fischer – președintele comunității neologe din Cluj, deputat în Parlamentul României  (ulterior Fischer a devenit socrul lui Rezső).

Dupâ Dictatul de la Viena guvernele maghiare au interzis redactarea ziarului Uj Kelet și, în 1941 Kasztner s-a mutat la Budapesta unde a luat a parte activă la Comisia de ajutorare și salvare a evreilor ( Vaadat ezra veatzala).

1943 – cafeneaua Zserbó din Budapesta. Doi bărbați stau de vorbă: unul e Kasztner, celălalt e Oscar Schindler, industriaș german care îi relatează lui Kasztner despre eforturile care le face pentru salvarea evreilor din Europa ocupată. Atunci s-a născut în mintea lui Kasztner ideea salvării cât mai multor evrei. După mai multe încercări nereușite ale Comisiei de Salvare, de a duce tratative cu naziștii, în vara lui 1944 Kasztner s-a întâlnit cu locotenent-colonelul Adolf Eichmann care răspundea în numele lui Himmler, de deportarea evreilor din Ungaria. Să nu uităm că în vara anului 1944 soarta celui de-al Doilea Război Mondial era deja pecetluită. Tratativele au fost dificile și tensionate. Se povestește că la una dintre întâlniri, când Kasztner s-a enervat și a ridicat tonul la Eichmann, acesta i-a spus: “Domnule Kasztner, văd că sunteți cam nervos. Poate vreți să vă trimit la odihnă la Theresienstadt, sau poate prefereați la … Auschwitz?”

După tratative îndelungate, s-a ajuns la un acord ca 1684  de evrei, dintre care 388 clujeni, sa fie îmbarcați în trenul cunoscut ulterior sub denumirea de “Trenul Kasztner”.  Ȋn “Grupul Kasztner” au fost incluși activiști sioniști, mari rabini (ca rabinul Teitelbaum), industriași și comercianți cu stare, membrii familiei Kasztner de la Cluj și alții. Cei cu stare au plătit cu valută forte pentru fi incluși în grup și a-şi salva astfel viața.

Dar din acelaşi grup făceau parte și refugiați sloveni, precum şi copii polonezi ai caror prărinți pieriseră în Holocaust, precum și oameni fără posibilități financiare deosebite ca și actorul  Kovacs György,  profesoara de latină de la “Liceul  Evreesc Tarbuth” din Cluj, Wiesel Matyi (una din verișoarele lui Elie Wiesel), psihiatrul de renume international Szondy Lipot, cântărețul de operă Ernster  sau  graficianul Irsay Istvan.

Totalul copiilor din grup a fost de 252.

“Trenul Kasztner” a părăsit Ungaria la 30 iunie 1944. Grupul a ajuns mai întâi la Bergen-Belsen, într-o tabără apropiată de  lagarul de concentrare.

Mama mea, care a făcut parte din grup, mi-a povestit că în tabăra-lagăr erau condiții sanitare și alimentare grele. Noroc că din grup făceau parte și 35 de medici care, fără prea multe mijloace practice, au reușit să-i trateze pe bătrâni și bolnavi.

Una din problemele psihologice cu care s-au confruntat cei din grup a fost incertitudinea. Nu se știa dacă până la urmă vor fi trimiși la Auschwitz sau nu… Alte zvonuri spuneau că vor fi trimiși în Algeria. Ȋn final, la sfârșitul anului 1944, grupul a ajuns în Elveția și astfel au fost salvați.

După aprecierea institutului “Yad Vashem”, Kasztner a reușit să mai salveze încă 20.000 de evrei maghiari care au ajuns în taberele de muncă din Austria,  în loc să fie exterminați la Auschwitz.

Istoricul Yechian Weitz, cercetător al Holocaustului, afirmă în cartea sa Bărbatul care a fost ucis de două ori: Israel Kasztner a salvat mai mulți evrei decât oricare evreu înainte sau după război.

Până în ziua de azi există două tabere: unii care îl consideră pe Kasztner salvator de evrei, alții îl cataloghează drept un collaborationist care i-a salvat pe membrii familiei lui, activiști sioniști de frunte și conducători religioși, industriași și comercianți care și-au plătit salvarea cu bani grei.

I se mai reproșează că nu le-ar fi dezvăluit evreilor informaţiile din  Documentul Wetzler-Vrba,  întocmit în urma relatărilor a doi deținuți care au reușit să evadeze de la Auschwitz și să relateze despre ceea ce se petrecea acolo.

Ȋn al treilea rând, Kasztner a fost învinuit că în 1946, la Preocesul de la Nürenberg, l-a apărat pe ofițerul german Kurt Becher, șeful Secției Economice SS.  Kurt Becher a fost achitat în urma depoziției lui Kasztner. Ȋntrebat ulterior de ce a făcut-o Kasztner a răspuns: “Sunt un gentelmen care i-am promis lui Becher că dacă mă ajută să salvez evrei, îl voi ajuta după război”.

După război Kasztner a ajuns în Israel și a fost activ în Partidul Mapai. El a fost implicat într-un proces îndelungat și complicat, în care judecatorul Halevi l-a acuzat că “și-a vândut sufletul Satanei”.

Ȋn 1958 Tribunalul Suprem l-a reabilitat pe Kasztner care fusese asasinat cu un an în urmă.

Ȋn anul 2009 am participat, la Cinematica din Ierusalim, la premiera filmului realizat de regizoarea americana Ross Gaylen. Filmul Killing Kasztner redă, între altele, și întâlnirea dintre Zeev Ekstein, asasinul lui Kasztner, și membrii familiei lui Kasztner: Zsuzsi-fiica lui și cele trei nepoate.

Ȋn iulie 2007 am participat, la Institutul Yad Vashem, la înmânarea scrisorilor și documentelor personale ale lui Kasztner, pentru a fi cercetate. Ȋn cadrul acestei ceremonii, Tomy Lapid, fost ministru de justiție al Israelului și în acel moment, Președintele Institutului Yad Vashem, a spus: “Israel Kasztner a fost unul dintre eroii cei mai curajoși ai Holocaustului”.

Desigur nu toți sunt de această parere.

Istoria a dat până acum numai un răspuns parțial și timid întrebării dacă Kasztner a fost colaboraționist sau salvator de evrei… sau amândouă?

Ȋn final, sunt dator cu o notă personală: mama mea a fost și ea în grupul Kasztner. Ȋn mod indirect face parte din familia Kasztner.

Eu, care m-am născut câțiva ani buni după Holocaust, îmi datorez viața faptului că mama mea a fost salvată.

Pe de altă parte, tatăl meu a fost deportat la Auschwitz unde și-a pierdut mama, soția, copiii și toate rudele, întorcându-se singur, la Cluj, în 1945.

Yad Vashem mă consideră printre puținele exemple, poate singurul , care aprține pe de o parte tragediei Auschwitzului, iar pe de altă parte, “Grupului Kasztner”.

Zsuzsi Michaeli Kasztner împreună cu autorul acestor rânduri – TelAviv-2015

Eu am trăit și trăiesc și azi într-un conflict sufletesc continu: trenul  Auschwitz – trenul Kasztner.

Sper că scrierea acestor rânduri sa-mi fi rezolvat măcar parțial acest conflict.

Johanan (János) Vass

10 Comments

  • Dona&Valentin Bacal commented on December 9, 2017 Reply

    Am citit articolul postat cu mare interes si apreciem efortul tau de a strange la un loc mai multe surse de informatie si de a arunca inca putina lumina asupra controversatului personaj Kastzner, care fara indoiala a salvat cu sau fara interese materiale, dar sigur cu mult curaj, foarte multe vieti, altfel condamnate la pieire. Suntem bucurosi ca mama ta a fost printre cei salvati de Kasztner, oferindu-ne astfel sansa de a numara printre prietenii nostri un demn urmas care esti tu, Ianos.

  • Johanan Janos Vass commented on December 9, 2017 Reply

    MULTUMIRI LUI LUCIAN PENTRU COMENTARIU. ARTICOLUL MEU SE REFERA LA PRIMA CRIMA POLITICA DUPA 1948, DATA INFIINTARII STATULUI ISRAEL
    DE HAAN SI ARLOZOROV AU FOST ASASINATI IN PERIOADA DINAINTE.
    IN LEGATURA CU ACTIVITATEA DE AJUTOR PARLAMENTAR, IN PARLAMENTUL ROMANIEI IN ANII ’30 STIU DOAR CA REZSO N-A LOCUIT NICIODATA LA BUCURESTI. CALATOREA DE LA CLUJ SI LOCUIA CITEVA ZILE LA HOTELUL ATHENEE PALACE APOI SE REINTORCEA LA CLUJ. STIA BINE ROMANESTE CU UN USOR ACCENT MAGHIAR. IN LEGATURA CU PERIOADA ISRAELIANA ALUI KASZTNER; EL NU A REPREZENTAT PE EVREII UNGURI IN KNESSET PENTRU SIMPLUL FAPT CA NU ERA DEPUTAT.
    A INCERCAT DE DOUA ORI SA FIE ALES PE LISTA MAPAI DAR N-A REUSIT

  • Lucian-Zeev Herscovici commented on December 8, 2017 Reply

    Îmi permit să fac o observație. Asasinate politice au existat în Ereț Israel și anterior. Să ne amintim de cazul lui Jacob Israel De Haan, precum și de cazul lui Haim Arlozorov. Ar trebui prezentate și ele; am impresia că publicul de limba română nu le cunoaște. În ce privește De Haan, o broșură asupra lui a fost scrisă și publicată în limba idiș, cu titlul în limba ebraică, de către rabinul Țirelson din Chișinău, fost Șef-Rabin al Basarabiei, membru al Senatului Român și lider al partidului Agudat Israel din România interbelică. Alt aspect care nu a fost studiat suficient este activitatea lui Kasztner în România interbelică. În calitate de secretar parlamentar al lui Josef Fischer (din Partidul Evreiesc) s-a aflat un timp la București. Probabil că era și bun vorbitor de limba română, deși în Israel se afirma că era reprezentantul evreilor din Ungaria în Knesset din partea partidului Mapai. Este important a se analiza acest aspect, pentru că ar putea conduce la o înțelegere mai exactă a biografiei sale. Interesant și dacă era privit ca ”valah” la Budapesta, spre deosebire de politicienii evrei din capitala Ungariei care nu se aflaseră în România.

    • Andrea Ghiţă commented on December 9, 2017 Reply

      Dragă Lucian Herşcovici, mulţumesc pentru acest comentariu. Dacă ai timp, ar fi foarte util dacă ai scrie în Baabel despre cele două cazuri exemplificate mai sus.

  • Roni commented on December 8, 2017 Reply

    I have the same conflict,
    Thank you for the great writing.

  • tiberiu roth commented on December 7, 2017 Reply

    Teribilă dilemă…Niciun om nu are dreptul moral să hotărască cine moare și cine trăiește… Dar ”cine salvează O VIAȚĂ salvează O LUME”… Kasztner n-a făcut ”selecții” dar a contribuit ca „„1640 de ”lumi ”să fie salvate…

    ”Judecarea” lui Kasztner ar fi fost un prilej important pentru ca poporul evreu să-și limpezească haosul și debusolarea morală în care l-a târât Holocaustul.
    Uciderea lui Kasztner a fost o crimă ordinară.

  • Agnes vass commented on December 7, 2017 Reply

    Noi, copiii de parinti care au fost in lagar, aveam imaginea lui Kasztner cel rau. Ai reusit cu un adevarat maestru de slalom sa dai o imagine echilibrata sensibila si interesanta

  • JANOS VASS commented on December 7, 2017 Reply

    MULTUMESC IVAN KLEIN, DAR II CUNOSC APROAPE PE TOTI DIN GRUP CARE MAI SINT IN VIATA
    VASS JANOS

  • klein ivan commented on December 7, 2017 Reply

    Eu as fi categoric asupra unui singur aspect : Kasztner nu trebuia sa invoce cuvintul lui de “gentleman”.
    Stiu o persoana in tel aviv care a facut parte din grupul kasztner . va intereseaza sa o contactati ? klein i.

  • Andrea Ghiţă commented on December 7, 2017 Reply

    Kasztner rămâne un personaj controversat, însă nu i se poate contesta curajul care friza nebunia. Fără Kasztner cei 252 de copii ar fi pierit cu siguranță. Cred că trebuie să mai treacă mulți ani până când acest om, intrat oricum în istoria Holocaustului, să poată fi judecat fără ură sau părtinire. Mulțumesc, János, pentru acest articol.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *