Număr vizualizări 20 ori

Atunci când am ajuns pentru prima dată la Ierusalim, în urmă cu peste o jumătate de veac, m-a impresionat enorma diversitate a oamenilor.  În Aradul anilor 1960 trăiau români și „naționalități conlocuitoare”, puținii turiști străini erau priviți ca niște curiozități.  La Ierusalim am găsit un adevărat caleidoscop de fețe, de costume, de limbi…  Israelul a fost și a rămas o țară de imigranți.  Apoi sunt arabii locali.  Lor li se adaugă (cel puțin pe timp de pace) puhoaie de turiști și de pelerini din toate colțurile lumii.  În plus, diverse rituri creștine își mențin o prezență la Ierusalim și pe străzi se văd fețe bisericești, călugări, măicuțe.  Printre figurile cele mai exotice se numără etiopienii.

Etiopia este singura țară din Africa Neagră unde creștinismul nu a fost adus de colonialismul european, din contră, Etiopia este chiar una din primele țări creștine din lume.  După tradiția lor, regele Ezana (330 – 360 e.n.) fost convertit de învățătorul său, Sf. Frumentius, un misionar din Fenicia.  De atunci creștinismul a devenit religia națională, iar Frumentius a fost primul episcop.  Până astăzi, creștinii reprezintă cam 2/3 din populația țării.  Crezul lor este o variantă a religiei ortodoxe.

Etiopienii se consideră urmașii Reginei din Saba și ai regelui Solomon.  Evident că acestea sunt figuri legendare, dar… parcă Saba era asociată cu Yemenul de azi!?  De fapt, Yemen și Etiopia / Eritreea sunt despărțite numai de o strâmtoare, între ele au existat dintotdeauna legături strânse și nu e de mirare că împart și legendele.  În orice caz, această „descendență” este luată foarte în serios, Leul Iudeei este simbolul suveranității naționale.  El apărea pe steag și era simbolul autorității divine a Dinastiei Solomonice (care a domnit până în 1974).  După tradiția lor, Menelik I, fiul lui Solomon și al Reginei din Saba, întemeietorul legendar al regatului, a luat Chivotul Legământului din Templul din Ierusalim și l-a dus în Etiopia, unde se păstrează până astăzi.

După unii, prezența etiopiană la Ierusalim datează încă din epoca bizantină.  Mănăstirea Deir Es-Sultan, construită pe acoperișul Bisericii Sfântului Mormânt, adăpostește atât călugări copți (creștini egipteni), cât și etiopieni.  Ea este atestată documentar (ca mănăstire coptă) de califii omeiazi, prin anul 700, și apoi de Saladin, cel care i-a alungat pe cruciați din Ierusalim.  În zilele noastre etiopienii și copții își dispută proprietatea asupra mănăstirii, etiopienii bazându-se pe un firman al sultanului otoman Abdul-Hamid al II-lea.  Mie disputa mi se pare cam ciudată, oricum, până nu demult biserica etiopiană era supusă celei copte.

„Mănăstirea de pe acoperiș”, Deir Es-Sultan

De fapt, disputa a pornit de la o realitate istorică: monahii etiopieni din Ierusalim erau săraci lipiți pământului, nu aveau nicio sursă de venit.  Din Etiopia până la Ierusalim era departe, drumul era primejdios, bani de acasă veneau rar și nu o dată călugării au fost pe punctul să moară de foame.  Și-au vândut tot avutul altor biserici și au rămas pe drumuri, iar copții s-au milostivit de ei și le-au dat adăpost.  În 1888 împăratul Yohannes al IV-lea le-a cumpărat un teren în afara zidurilor Orașului Vechi, unde s-a construit mănăstirea actuală, Debre Genet (Mănăstirea Raiului).  Dar o sursă de venit tot nu aveau. 

Problema a fost rezolvată de urmașul acestuia, Menelik al II-lea: Eu, Menelik al II-lea, rege al regilor Etiopiei, văzând că trimiterea regulată de bani mănăstirii de la Ierusalim nu e posibilă, am poruncit să se depună 200.000 de taleri la banca Crédit Lyonnais de la Ierusalim.  Dobânda generată de această sumă va fi întrebuințată pentru a cumpăra îmbrăcăminte și hrană pentru călugări. Menelik a construit și mănăstirea; biserica a fost inaugurată în 1893.  Apoi, în 1902, împăratul Menelik și împărăteasa Taitu au construit în incinta mănăstirii încă două case, fiecare cu câte 24 de camere, o fântână și o latrină.  Camerele erau închiriate și aduceau un venit suplimentar mănăstirii.

La Ierusalim mai sunt încă două clădiri foarte deosebite care aparțin comunității etiopiene.  Una este „casa împărătesei Taitu”, ridicată în 1903.  E practic un palat, dar nu a fost construit ca reședință regală, ci ca investiție.  Printre chiriașii de seamă se numără prima stație de radio, Kol Yerușalaim (Vocea Ierusalimului), strămoașa actualei societăți publice de radio și televiziune KAN care tocmai și-a sărbătorit a 90-a aniversare. Clădirea se află în curs de renovare și va fi inclusă într-un complex de hoteluri elegante.  Am fotografiat-o de afară, peste gard: se poate compara stadiul actual cu proiectul de restaurare desenat pe gard.

A doua este consulatul etiopian, construit în 1928 de împărăteasa Zawdito, soția lui Haile Selassie.  Fațada impresionantă este decorată cu mozaicuri.  Inscripția de sus, în limba etiopiană veche, spune: „Leii Iudeei au triumfat”.  Consulatul a funcționat până în 1974, când în Etiopia a fost instaurat regimul marxist și relațiile diplomatice au fost întrerupte.  Dar clădirea a rămas în proprietatea comunității etiopiene și astăzi conține apartamente de închiriat.

***

Mănăstirea Raiului se află în centrul orașului, dar este pe o stradă lăturalnică și atât de bine ascunsă, încât cine nu știe poate să treacă prin apropiere fără să o observe.  Am revizitat-o nu demult.  Strada, numită foarte potrivit „Etiopia”, este îngustă, strâmbă și plină de farmec.  De fapt, avem acolo mai multe cunoștințe.  Pe colț, la nr. 1, locuia Konrad Schick https://baabel.ro/?s=Schick , într-o casă foarte originală, elaborată de el însuși.

Iar balconul din imagine (la nr. 11) era al lui Eliezer Ben Yehuda, părintele ebraicii moderne.

Terenul mănăstirii este destul de mare, mărginit de două străzi și înconjurat cu un zid masiv din piatră – unele chilii se află chiar în grosimea zidului.  Intrarea este străjuită, cum nu, de doi lei fioroși, încoronați, ciopliți în piatră.

Înăuntru, primul lucru care sare în ochi este biserica Kidane Mehret (Legământul Îndurării) care e… rotundă!

Rotundă??  Nu este chiar singura din lume, dar câte biserici rotunde am văzut într-o viață întreagă?  Pot să le număr pe degete.  (Interesant că și cea mai veche biserică de pe teritoriul României, datând de pe la 1100, este rotundă. https://ro.wikipedia.org/wiki/Capela_romanic%C4%83_din_Geoagiu)  În general, ele sunt inspirate de Biserica Sfântului Mormânt.  Dar în acest caz mai intervine ceva: multe biserici din Etiopia copiază casele tradiționale care sunt tot rotunde.

Din păcate, când am venit noi, tocmai avea loc o slujbă și biserica era închisă, așa încât trebuie să mă bazez pe amintiri mai vechi și pe ce am citit.  Biserica este construită pe același principiu ca Templul lui Solomon.  În centru se află o construcție separată, Sfânta Sfintelor, accesibilă numai preoților și care adăpostește o copie a Chivotului Sfânt.  Lângă ea stau numai cei care primesc împărtășania.  Credincioșii „de rând” stau împrejur, aproape de ferestre.  Așa se face că biserica este adesea neîncăpătoare și în jurul ei, în curte, sunt bănci și scaune pentru enoriașii care urmăresc slujba de afară. 

Limba etiopiana veche, gî’îz (sau ge’ez) este înrudită cu ebraica.  În limba lor, Sfânta Sfintelor se numește Bete Mekdes (la fel ca Templul lui Solomon, în ebraică Beit Hamikdaș) sau Kidist Kidusan (în ebraică Kodeș Hakodașim – cu rădăcina comună KDS = sfânt).

În incinta mănăstirii se află diverse clădiri mai vechi și mai noi: chiliile, biblioteca, sala de mese, bucătăria (inclusiv grădină de zarzavat).  Și peste tot domnește acea atmosferă specială, acea liniște specifică mănăstirilor…  Alături cred că am identificat cel puțin una din clădirile construite în 1903 „cu 24 de camere, o fântână și o latrină” – de atunci au fost renovate și condițiile s-au îmbunătățit.  Am auzit și zgomot de copii – comunitatea are peste 2000 de membri, printre care și mireni, familii cu copii, sigur că au și o școală.  

A fost o plimbare plăcută, ziua minunată de mai a contribuit și ea, dar cel mai mult mi-a plăcut atmosfera relaxată: mănăstirea este deschisă vizitatorilor, oamenii sunt primitori.  Cred că în vremurile acestea tulburi, când nimic nu mai este de la sine înțeles, nu e puțin lucru că la Ierusalim, etiopienii se bucură de o deplină libertate a cultului.

Hava Oren

Bibliografie:

https://en.wikipedia.org/wiki/Ethiopia

https://en.wikipedia.org/wiki/Ark_of_the_Covenant#Ethiopia

https://en.wikipedia.org/wiki/Deir_es-Sultan

https://en.wikipedia.org/wiki/Ethiopian_Orthodox_Tewahedo_Church

https://en.wikipedia.org/wiki/Kidane_Mehret_Church,_Jerusalem

https://en.wikipedia.org/wiki/Tabot

Sursa citatelor: https://www.jstor.org/stable/40733021?seq=1

Sursa ilustrațiilor:

1.https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Monks_at_Ethiopian_Monastery_-_Old_City_-_Jerusalem_-_%285680813429%29.jpg  Adam Jones from Kelowna, BC, Canada, CC BY-SA 2.0 <https://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0>, via Wikimedia Commons

2. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:AXUM._Ezanas._Circa_330-360.jpg Classical Numismatic Group, Inc. http://www.cngcoins.com, CC BY-SA 3.0 <http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/>, via Wikimedia Commons

3.https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Church_of_the_Holy_Sepulchre_(4431809781).jpg  RonAlmog from Israel (ישראל), CC BY 2.0 <https://creativecommons.org/licenses/by/2.0>, via Wikimedia Commons

4. Imagine compusă din: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Minilk.jpg  și  https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Taitu_Betul_v_d.jpg Unknown author, Public domain, via Wikimedia Commons

5. Photo credit Hava Oren

6. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Ethiopean_Consulate_Jerusalem_01.jpg DMY, CC BY 3.0 <https://creativecommons.org/licenses/by/3.0>, via Wikimedia Commons

7. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Rav_Kook_House,_Tabor_House,_Ha-Nevi%27im_Street_buildings_Jerusalem,_Israel_12.jpg Hoshvilim, CC BY-SA 4.0 <https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0>, via Wikimedia Commons

8. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:EthiopiaStreet.JPG Magister, CC BY-SA 3.0 <https://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0>, via Wikimedia Commons

9. Photo credit Hava Oren

10.https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Ethiopian_Orthodox_Church_%282261000081%29.jpg A. Davey from Where I Live Now: Pacific Northwest, CC BY 2.0 <https://creativecommons.org/licenses/by/2.0>, via Wikimedia Commons