Vin roboții, pleacă oamenii. Schimbări pe piața muncii

Vă mai amintiți, poate, de la lecțile de istorie, de răscoalele țesătorilor de la începuturile epocii industriale când mecanizarea ducea la pierderea multor locuri de muncă. Atunci muncitorii din fabricile de textile au distrus războaiele de țesut. Dar această furie împotriva mașinilor nu a putut opri pătrunderea lor  în locul oamenilor. Acum procesul se repetă odată cu automatizarea  liniilor de producție pe o scară tot mai largă. Iar se pierd zeci de mii de locuri de muncă,  dar nu mai iese nimeni în stradă ca să protesteze. Se caută muncitori și tehnicieni cu o calificare înaltă în locul celor cărora li se cerea mai cu seamă forța mușchilor. Crește productivitatea, cresc salariile celor care izbutesc să facă față noilor cerințe. Dar, în același timp, mulți muncitori sunt expulzați de pe piața muncii. În toată lumea se discută aceste probleme care cresc în dificultate odată cu progresul tehnic. O societate specializată în studiul evoluției pieței muncii, McKinsey Global, a făcut un studiu  despre  impactul progresului tehnologic asupra pieței muncii. Se constată o anxietate crescută privind locurile de muncă, mai ales în țările sărace, unde populațiile se întreabă dacă vor fi în deceniile viitoare suficiente locuri de muncă pentru zecile de milioane de tineri care intră pe piața muncii, o piață care devine din ce în ce  mai  aglomerată de imigrația din lumea săracă și puțin calificată.

În Statele Unite plus alte 15  țării din Uniunea Europeană  sunt în total 285  de milioane de adulți care nu lucrează. Circa 30 până la 45 % din clasa muncitoare din întreaga lume este utilizată sub capacitatea ei sau este în șomaj. În Statele Unite, plus Anglia, Germania, Japonia, Brazilia, China și India sunt în total 850 de milioane de oameni care sunt insufficient folosiți sau inactivi. Circa 75 de milioane de tineri sunt șomeri. Între femei șomajul e și mai mare – numărul femeilor  fără ocupație e cu 665 de milioane mai mare decât al bărbațilot aflați în șomaj.

Globalizarea a adus numeroase beneficii, aducând în rândurile membrilor societății de consum milioane de oameni din țările care înregistrează o creștere economică, dar globalizarea a mutat numeroase domenii manufacturiere off shore. Raportul McKinsey afirmă că s-au făcut prea puține eforturi pentru pregătirea muncitorilor în domenii noi de activitate. Iar în găsirea unui job, pregătirea minimă care să asigure succesul este liceul. Dar sistemul educațional nu este orientat practic spre dobândrea de abilități care să asigure integrarea în noile ocupații care apar și se dezvoltă în economie.  La  ancheta  desfășurată de McKinsey  37 % din respondenți au spus că joburile pe care le au nu valorifică pe deplin abilitățile lor  și nu le permit să își valorifice pe deplin calitățile și pregătirea. Emigrarea  poate oferi oportunități și pentru muncitori și pentru patroni. În 2015 circa 247 de milioane de persoane trăiau și munceau în alte țări decât cele de origine.  Un număr care s-a triplat în ultimii 50 de ani. După cum vedeți, fenomenul emigrării nu e specific românilor. Între 2000  și 2014 migrația a asigurat 40% din creșterea forței de muncă în Canada, Spania, Anglia și Statele Unite. Deși migranții au asigurat o producție globală de 6,7  trilioane $, veniturile emigranților  au fost cu 20-30 % mai mici decât ale muncitorilor nativi.

Schimbările tehnologice au modificat radical locurile de muncă în industrie în ultimii 200 de ani, dar amploarea schimbărilor și ritmul lor rapid din ultimele decenii nu au precedent. Totuși, după cum a constatat firma de consultanță MGI  după o anchetă privind potențialul de automatizare a 2000 de  activități industriale din 46 de țări, reprezentînd 80% din forța de muncă  la nivel global, acesta e destul de redus. Proporția operațiilor care pot fi complet  automatizate este deocamdată de numai 5%. Interesant este că, printre activitățile care pot fi integral automatizate, se numără munca grădinarilor peisagiști, cea a laboranților dentari, a designerilor de modă, agenților care vând asigurări și chiar a CEO-adică a președinților de firme. La scară globală, adoptarea actualelor tehnologii de automatizare va afecta 50% din economia lumii, ceea ce înseamnă 1,2 miliarde de salariați și 14,6 trilioane de dolari ca salarii în numai patru  țări – China, India, Japonia și Statele Unite ..

O constatare surprinzătoare a studiilor firmei McKinsey din 2011 este că în ultimii 15 ani în Franța Internetul a distrus 500.000 de joburi dar în acelaș timp a creat alte 1,2 milioane de posturi. O nouă categorie de joburi create de internet a avut loc în India. În această țară Google a creat o firmă numită Internet Saathi ( prietenii Internetului), un program oferit în mediul rural femeilor care sunt învățate să folosească Internetul și să ofere în satele lor servicii care, anterior, erau oferite de agenți distribuiori  locali de servicii financiare și telecom.

Totuși, la ora actuală jumătate din populația lumii, adică 4 miliarde de oameni, nu are acces la Internet. Iar progresul economic nu poate fi despărțit de informatizarea economiei. S-a calculat că, în epoca industrializării,  trecerea de la munca manuală la folosirea forței aburului a sporit productivitatea muncii cu numai…3%. ”Digitalizarea” economiei mondiale asigură o creștere rapidă a productivității cum nu s-a mai întâmplat în istoria  omenirii. Iar generația nepoților noștri va trăi într-o lume în care meserii noi vor apărea în fiecare an, obligând salariații să se adapteze unui progres tehnic ce se va produce într-un ritm rapid. Deja schimbări tehnologice importante au loc la fiecare cinci ani. De când intră la grădiniță și până termină studiile liceale sau universitare lumea nepoților noștri va fi de câteva  ori alta. Nu va fi ușor să găsești un serviciu și să îl păstrezi….

Andrei Banc

 

 

One Comment

  • eva galambos commented on February 2, 2018 Reply

    Perspectiva aproape apocaliptică a inutilității forței de muncă odată cu dezvoltarea tehnologiei este descrisă de Yuval Noah Hariri în lucrarea” Homo Deus”. După părerea lui, algoritmii care repreintă baza dezvoltării, vor depăși prin inteligență și abilități oamenii, în ultimă instanță vor cuceri și stăpâni planeta și vor elimima omul. Pământul se va transforma într-o planetă dominată de algoritmi. Spre norocul nostru, nu știm când se va întâmpla.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *