Curajul episcopului Argay

În luna septembrie 1944 , pentru scurt timp, Aradul (care făcea parte din România) a fost ocupat de trupele  maghiare horthyste. Pe tot parcursul războiului populația evreiască a fost supusă legilor antisemite din România, dar n-a suferit pagube umane, spre deosebire de coreligionarii lor din Ardealul de Nord, anexata Ungariei in 1940, care în mai-iunie 1944 a fost deportată la Auschwitz. La scurtă vreme după sosirea armatelor de ocupație , s-au întocmit liste detailate  cu toți cetățenii de origine evreiască şi a început si organizarea ghetourilor, s-a impus purtarea stelei galbene. Era clar că următorul pas era deportarea.

În  septembrie 1944, curând după sosirea horthyştilor, episcopul luteran Dr. György Argay  a ţinut o predică la biserica evanghelică-luterană din Arad. Se adunase multa lume, localnici şi soldaţi maghiari. Chiar la începutul predicii, protopopul s-a adresat enoriaşilor în mod direct şi le-a spus, printre altele:

Suntem martorii unor evenimente care nu se potrivesc cu conduita unui creştin. Soldatul maghiar nu a fost educat si chemat la datorie ca să maltrateze, să jefuiască şi să ucidă oameni numai pentru că fac parte din poporul evreu, ales de Dumnezeu. Nu este demn de- a fi numit  soldat cel ce participă la astfel de fapte…

Evreii din Arad n-au fost deportați la Auschwitz. Nu e clar care e explicaţia. Poate timpul  prea scurt până la sosirea Armatei Roşii sau intervenția curajoasă a episcopului György Argay, intervențiile primarul dr. Széll şi a dr Pavel Sücsy…

Pe strada Rákóczi 72 din Cluj , am copilărit împreuna cu Béla, nepotul  episcopului luteran Argay, care se mutase în oraş. L-am cunoscut personal pe Gyuri bácsi, aşa-i spuneam noi copiii, şi l-am însoţit de câteva ori pe prietenul meu la serviciile divine oficiate de domnia sa. Avea o voce plăcută şi vorbea adesea despre Moise , David şi Solomon. Nu-mi reținea exact numele, spunându-mi Adam, şi ori de câte ori rostea în timpul predicii ”Unde eşti, Adame?” se uita către mine.

György Argay a decedat în 1974, fie-i memoria binecuvântată. Până în urmă cu doi ani , n-am știut nimic despre atitudinea curajoasă pe care a avut-o la Arad, în septembrie 1944.

În 2015 am primit de la un prieten Istoria evreimii arădene (editura Minimum 1996) în care se pomenea, printre altele, şi despre episcopul Argay, care a” îndrăznit” să-şi ridice glasul împotriva deportării evreilor. Datoria noastră este să nu-i uităm pe acei foarte puţini oameni care, înfruntând riscul de-a fi suferi consecinţe drastice, au încercat să ne ajute în vremuri de urgie, prin fapte sau prin vorbe.

Monumentul tombal al episcopului György Argay, în parcela luterană a Cimitirului Central (Házsongárd) din Cluj

În urmă cu un an prietenul meu, Béla Kós, a recuperat discursul bunicului rostit la biserica luterană din Arad, în septembre 1944, însoţite de câteva rânduri de mulțumire ale președintelui Comunităţii Evreieşti din Arad.

Nu știu dacă fapta episcopului Argay a ajuns la cunoștința celor de la Yad Vashem şi mi-am propus să mă interesez. Pe dumneavoastră, stimaţi cititori, vă rog ca dacă drumurile vă duc prin Cimitirul Central din Cluj – un adevărat Pantheon al personalităţilor clujene – să vă opriţi lângă mormântul episcopului György Argay şi să depuneţi câteva flori.

Andrei Schwartz

 

5 Comments

  • Andrei Schwartz commented on February 4, 2018 Reply

    Domnule Ivan Klein, ma bucur ca v-am putut ajuta!

    Cu stima ,
    Andrei Schwartz

  • klein ivan commented on February 4, 2018 Reply

    O poveste frumoasă care te ajută să adormi seara și te ține treaz în timpul zilei .

  • Jossef Avni commented on February 3, 2018 Reply

    Un om curajos si inimos a fost pentru poporul evreu din Arad, in perioada Holocaustului.

  • Andrea Ghiţă commented on February 2, 2018 Reply

    Episcopul Argay a fost o pesoană impecabilă din punct de vedere moral. În timpul prigoanei şi arestărilor de după 1956, episcopul Argay s+a adresat procuraturii spunând: “Arestaţi-mă pe mine, dar daţi-le drumul studenţilor mei de la teologie!”.

  • Peter Dr. Singer commented on February 1, 2018 Reply

    Va multumesc pentru evocarea acestui fapt mai mult decat curajos in acele vremuri. Poate ar fi de adaugat ca primejdia cea mai mare pentru evreii din Arad erau bandele szalasiste care erau de o cruzime greu de imaginat. dar ei nu au avut decat cca 2 saptamani de a “actiona” fiindca armata rosie era deja foarte aproape.
    Daca voi vizita Clujul ma voi opri neaparat la mormantul episcopului Argay.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *