Eu nu sunt înscris în Facebook. Nici copiii mei care sunt de profesie analiști de programe nu sunt membri ai uriașei colectivități virtuale. Nici nepoții mei, care stau cu orele în fața tabletelor la chat-uri. Nu că am avea ceva cu Facebook, dar suntem precauți cu o rețea socială care vrea să știe totul despre noi. Dacă o persoană aparent  respectabilă v-ar cere cheile casei i le ați  da ? Dar Facebook.ne cere cheile sufletului!”

Rândurile acestea nu sunt scrise de membrul unui ONG care se dedică luptei contra rețelelor sociale sau de un ziarist interesat de subiecte de scandal. Salim Verani este un antreprenor, educator și scriitor. Este fondatorul Source Institute, care dezvoltă educația peer-to-peer, metode care ajută oamenii să învețe ceea ce este relevant în contexte foarte schimbătoare. Printre programele Source Institute se numără: Leancamp, Village Accelerator, The Africa Prize and The Sources, etc. Verani a creat programe educaționale start-up pentru organizații de top ale lumii, pentru Academia Regală de Inginerie din Marea Britanie și pentru trei universități aflate în top 10 mondial. Dar l-a preocupat mult problema Facebook-ului.

„Am fost un susținător înrăit al Facebook-ului – unul dintre primii utilizatori din grupul meu social, care în 2006 a susținut ce metodă bună era pentru a ține legătura”, mărturisește Verani, adăugând că i-a atras pe mama și pe frații lui și încă vreo 20 de oameni. A și predat despre introducerea pe piață a Facebook-ului într-unul din cele mai mari proiecte educaționale tehnologice din Marea Britanie, Digital Business Academy. Nu l-a interesat prea mult problema confidențialității până când, într-unul din concedii, s-a gândit să verifice  noua schimbare în politica de confidențialitate și și-a dat seama că există unele aspecte îngrijorătoare în privința informațiilor financiare și referitoare la locație. Aceste suspiciuni s-au adeverit în urmă cu doi ani. „Acele câteva minute s-au transformat în câteva zile de cercetare. O recentă schimbare de confidențialitate, valabilă din 30 ianuarie 2018  mă sperie”, constată autorul, care a ajuns la concluzia că ar trebui să renunțe la Facebook, ceea ce. „nu este necesar numai pentru a te proteja pe tine însuți, dar și pentru a-ți proteja prietenii și familia.  Nu este vorba doar despre ceea ce Facebook spune că va face cu informațiile tale, ci despre ceea ce nu spune, dar face oricum, din cauza acelor portițe pe care și le creează când vine vorba de `Termeni și condiții` și pur și simplu nu se ține de cuvânt. Nici nu mai este nevoie să apăsăm pe `Sunt de acord`. Politica de confidențialitate se schimbă, iar tu rămâi în continuare pe Facebook, deci o accepți. Ups!”

Verani afirmă că „Facebook nu îți păstrează datele în siguranță și nici anonime, oricât ai încerca să-ți limitezi setările de confidențialitate. Există numeroase încălcări ale confidențialității: trimite de pe Facebook acceptul tău pentru anumite produse către agenți publicitari, urmărește tot ceea ce citești pe internet, folosește informațiile prietenilor tăi pentru a afla lucruri personale despre tine – iar aceste lucruri nu au buton de oprire.

Facebook oferă datele tale și `terților` ori de câte ori folosești aplicații și pretinde că tu ești cel care acționează. Astfel îi permiți Facebook-ului să-și încalce politica de confidențialitate atât în privința ta cât și a prietenilor tăi.”

Facebook ne spionează

„Pe măsură ce m-am adâncit în miezul problemei,” afirmă Verani, „am descoperit cum ne spionează Facebook – ceea ce am și verificat de două ori

• Deține și continuă să creeze accepturi false despre produse, pe care le trimite prietenilor din partea ta – dar tu nu vei afla asta niciodată.
• Oriunde vezi butonul „like” pe o pagină web, Facebook vede ceea ce citești. Caută cuvintele cheie de pe pagină și ți le asociază. Știe cât timp petreci pe diverse site-uri și pe ce subiecte.
• Îți citește mesajele private și conținutul link-urilor pe care le trimiți în privat.
• A introdus mijloace care îți pornesc microfonul de la telefon și, luând în considerare schimbarea setărilor de confidențialitate privind înregistrările, se prea poate ca supravegherea audio să aibă loc fără ca noi să știm.
• Îți poate accesa fotografiile și prin recunoașterea feței îți vor găsi locația, chiar dacă fotografiile nu sunt pe Facebook (pozele făcute cu telefonul mobil conțin dată, oră și informații GPS).
• Folosește campanii înșelătoare pentru a-ți determina prietenii să dezvăluie informații pe care le doreau private.
• Folosește informațiile pe care le are despre tine, din like-urile tale, din ceea ce citești, ceea ce tastezi dar nu postezi, pentru a crea o imagine cât mai exactă despre cine ești – chiar dacă pretinzi că vrei să rămână un secret. Există tehnici statistice, care se folosesc pe piață de secole și care presupun corelarea între comportament și însușiri. Chiar dacă nu ai postat niciodată nimic, ei îți pot ghici vârsta, sexul, orientarea sexuală și viziunea politică. Atunci când postezi, află încă și mai multe. Apoi transmite aceste informații publice băncilor, societăților de asigurări, statului și, desigur, agenților publicitari”.

 

„Nu am nimic de ascuns”

Mulți oameni, arată autorul, nu sunt îngrijorați, pentru că simt că nu au nimic de ascuns. De ce să le pese lor de unul ca mine, mic și neînsemnat? De ce să îmi fac griji din moment ce nu fac nimic greșit?

Una dintre cele mai evidente probleme are legătură cu societățile de asigurări. Informațiile pe care le au despre tine îți pot prezice viitorul. Faimoasa poveste a adolescentei însărcinate, care a fost expusă de către magazinul Target, după ce i-a citit lista de cumpărături – și i-a trimis o felicitare cu un mesaj publicitar, dar care a ajuns pe mâna tatălui neștiutor. Ups.

Același lucru poate să i se întâmple oricui, informația poate fi dezvăluită unei societăți și nu poți controla acest lucru. „Ne dai permisiunea de a-ți utiliza numele, fotografia de profil și informațiile referitoare la conținutul comercial, sponsorizat (cum ar fi marca pe care o preferi), pe care ți-l oferim.”

Apoi: „Informații înseamnă fapte și date despre tine, inclusiv acțiunile utilizatorilor și neutilizatorilor care interacționează cu Facebook-ul.”

Deci se referă la toate informațiile pe care le colecționează despre tine fără să-ți spună. Tot ce citești online, tot ce postează alții despre tine, toate tranzacțiile tale financiare private. Iar datele tale se completează cu cele ale prietenilor tăi pentru a face imaginea și mai clară. Nu e vorba numai despre tine și datele tale, ci și ce se întâmplă când sunt toate puse laolaltă.

Nu se pune problema că avem ceva de ascuns, ci că trebuie să păstrăm un important drept individual – dreptul la confidențialitate, dreptul de a avea o părere despre modul în care este folosită informația despre noi înșine. Renunțăm la toate aceste drepturi pentru totdeauna prin faptul că folosim Facebook-ul.

Dacă ai fost vreodată de acord cu ceva ilegal într-o conversație privată pe Facebook sau ți-ai exprimat sprijinul pentru o cauză politică, acest lucru va putea fi folosit împotriva ta în viitor, mai ales de către un stat străin. S-ar putea să fii arestat pentru că te afli într-un loc nepotrivit la momentul nepotrivit, sau ai putea fi oprit la aeroport într-o zi, fiind nevoit să faci pușcărie pentru ceva considerat ilegal, ceva ce ai recunoscut că ai făcut cu cinci ani în urmă. În New York, o echipă SWAT a spart casa unui artist de comedie pentru o glumă pe care acesta a postat-o.

Nu este nevoie să vorbim ipotetic despre supravegherea statului. Unul dintre primii investitori în Facebook pe nume Greylock este în legătură directă cu o firmă de investiție în CIA numită In-Q-Tel. Potrivit paginii web a firmei, „identifică tehnologiile de ultimă oră pentru a ajuta CIA și Serviciul de Informații SUA în misiuni”. Și în caz că nu ați auzit – s-a descoperit că datele de pe Facebook sunt trimise direct programului de supraveghere PRISM.

 

Brokerii de date comerciale

Societățile care se ocupă cu piața de date te scot din anonimat și îți scot iar și iar datele la vânzare.  Există și o industrie. Există piețe de desfacere unde se cumpără și se vând datele consumatorilor, inițial create de agenții de credit și societăți de corespondență directă, apoi dezvoltate de industria de navigatori, atunci când Internet Explorer era în vogă, iar acum au mai multe informații ca niciodată. Un exemplu recent este RapLeaf, care a colecționat și a dezvăluit informații de indentificare personală, inclusiv ID-uri de Facebook și MySpace. Au încetat în urma unor controverse grave, dar răul era deja făcut și mai erau și alte societăți care au scăpat de presă și au continuat să practice același lucru. Nu este vorba despre anunțurile pe care ți le direcționează agenții, ci despre datele tale, pe care le cumpără și mai apoi încearcă să le vândă.

Unde ai putea călători în viitor? Ai încredere să-ți lași datele personale în baza sistemului lor de aplicare a legii? Ei ți le cumpără.

Update 2017: Facebook a anunțat că se aliază cu patru dintre cei mai mari brokeri de date corporative din lume.

 

Interceptarea convorbirilor tale

Nu ai nevoie de o teorie a conspirației pentru a fi îngrijorat. Mark Zuckerberg însuși și-a dezvăluit intențiile în mod public: să fie intermediar în comunicarea personală.

De aceea Facebook a creat Messenger și a cumpărat WhatsApp, dar să nu uităm că a mai încercat și altele. Când a creat email-ul Facebook, a profitat de utilizatorii care își sincronizau contactele. A făcut în așa fel încât adresa @facebook.com să fie implicită. De ce? Pentru ca prietenii tăi să îți trimită email-uri pe adresa @facebook.com în locul adresei obișnuite de email, astfel încât să poată și Facebook-ul să-ți citească email-urile.

De aceea a schimbat încet – încet setările de confidențialitate implicite, astfel încât să fie publice, le-a făcut mai greu de accesat, iar acum pretinde că opțiunea „ajutor” va rezolva ceva.

În realitate există o mulțime de încălcări ale confidențialității care nu pot fi dezactivate, cum ar fi permiterea agenților publicitari să trimită acceptul tău prietenilor tăi, urmărirea paginilor pe care le citești pe internet sau colecționarea informațiilor despre tine. Nu le poți opri!

 

Facebook nu te lasă să distribui ce vrei tu

Chiar dacă nu ai nimic de ascuns, ar trebui să te îngrijorezi că, dimpotrivă, Facebook va ascunde ceea ce tu vrei să împărtășești. Te filtrează.

De obicei, după întrebarea „Nu mi-ai văzut postarea de săptămâna trecută?” urmează răspunsul „Chiar aveam de gând să te întreb de ce te lași”.

Dacă ai avut vreodată o astfel de conversație, ai observat că există o discrepanță între așteptările pe care le ai după ce comunici ceva pe Facebook și ceea ce se întâmplă de fapt. Practic, Facebook îți filtrează postările în funcție de cât îi vor determina ele pe ceilalți să îl folosească mai mult.

S-ar părea că Facebook-ul este singura cale de a păstra legătura, prin intermediul fotografiilor și al comentariilor. Ai senzația că toată lumea e acolo și afli cam tot ce se întâmplă cu viețile lor.

În realitate, multe dintre postările tale nu sunt văzute de nimeni! Și tu ratezi din postările lor. Doar pentru că tu primești tot ce trebuie de la prietenii tăi, nu înseamnă că orice pleacă de la tine ajunge la ei.

Nici mesajele private nu sunt extraordinare. Câte mesaje trimiți și nu primești răspuns? Câte mesaje poți uita? Și câte poți rata? Așa vrei să-ți tratezi prietenii? Nu este o metodă de încredere pentru a ține legătura.

„În ultima lună,” scrie Verani, „am încetat pur și simplu să mai folosesc Facebook-ul. S-a întâmplat ceva uimitor. Oamenii mi-au dat telefoane. Am vorbit mai mult cu familia mea. Fratele meu mi-a trimis email-uri. Prietenii au apărut la ușa mea să mă salute.

Să-i spunem… viață socială.”

 

Cenzură politică

Autorul consideră că Facebook blochează postările a căror conținut politic îi displace.  Când Zuckerberg a luat-o, chipurile, puțin razna și a interzis cuvântul „intimitate” la întâlnirile Facebook-ului, a fost blocat și nu a mai putut fi postat pe Facebook. Primeai doar un mesaj de eroare: „conținut inadecvat”. Mda… inadecvat pentru cine?

Totuși nu ar trebui să fim surprinși. Facebook nu este o platformă neutră – trebuie să fim conștienți de planurile oamenilor din spate. Zuckerberg și-a făcut intențiile publice. La fel a făcut și primul membru al administrației Facebook, conservatorul Peter Thiel. În tinerețe a scris o carte în care a promovat multi-culturalismul la Stanford, iar acum promovează o teorie (Memetic Desire) care, printre alte lucruri pozitive, poate utiliza grupurile sociale ale oamenilor pentru a le manipula dorințele și intențiile.

Facebook le permite și organizațiilor politice să blocheze comunicarea. Este nevoie doar de câțiva oameni care să declare același articol ca fiind „agresiv” și dispare din noutăți. Se abuzează des de această metodă. Pot bloca orice articol de pe Facebook dacă îmi conving câțiva prieteni să-l declare agresiv. Cenzură ieftină și ușoară. Vreau să spun că nu este bine să te lași în baza Facebook-ului pentru a comunica cu oamenii importanți. Obiceiul tău de a apela la Facebook îi influențează și pe alții să facă același lucru.

E un cerc vicios. Îți strică relațiile cu mulți oameni, pentru că ai impresia că țineți legătura, când de fapt nu o faceți. În cel mai bun caz, ții legătura cu o versiune filtrată a prietenilor tăi. Relațiile interumane dispar și sunt înlocuite cu unele bazate pe postări prietenoase pe Facebook.

Facebook nu vrea numai să-ți citească conversațiile, ci și să le controleze.

 

Trădarea prietenilor

Chiar dacă pe tine nu te deranjează să folosești Facebook-ul, totuși îți forțezi prietenii și familia să facă același lucru. Chiar și pe aceia care nu au Facebook sau îl folosesc sub un nume fals.

Dacă ai folosit vreodată sincronizarea contactelor pe Facebook, sau ai folosit Facebook pe telefon, atunci a intrat în posesia listei tale complete de contacte. Nume adevărate, numere de telefon, adrese, email-uri, orice. Apoi se folosește de asta pentru a crea „profiluri fantomă” ale cunoscuților tăi care nu sunt pe Facebook. Non-utilizatorii au ocazia să vadă acest lucru atunci când primesc email-uri de la Facebook, ce conțin datele lor personale.

Utilizatorii Facebook pot vedea acest lucru atunci când încarcă o fotografie a unui non-utilizator, care este imediat etichetată. Prietenul meu nu este pe Facebook, dar din moment ce eu și cu alți prieteni folosim aplicația Facebook pe telefon, Facebook i-a obținut numele și informațiile de contact, plus află cine îi sunt prietenii, deoarece l-a găsit în contactele și apelurile acestora. Doar câteva fotografii cu fața lui și gata – îl pot identifica în poze – la care se mai adaugă și locația din fotografii pentru profilul fantomă. Deci practic, i-am trădat pe prietenii noștri care doreau să rămână confidențiali. Facebook ne-a păcălit. Dar mai sunt și alte trucuri.

 

„Confidențialitatea” nu este aplicată așa cum spune Facebook

Precum profilul fantomă, Facebook poate să și „deducă un like” în funcție de restul informațiilor despre tine, cum ar fi ceea ce citești pe internet sau cum folosești aplicațiile atunci când te loghezi la Facebook sau ce apare pe factura cardului tău de credit. I-am putea spune „like fantomă”. Asta le permite să te expună și mai multor agenți comerciali.

Se știe deja că Facebook colecționează aceste informații. Tehnica „like-ului fantomă” este pur și simplu utilizarea standard a tehnicilor statistice pe piața bazelor de date. Dacă citești mult pe un anumit subiect, probabil că îți și place. Cam asta e ideea. Aceste tehnici au fost folosite încă din anii 80 și uneori pot fi aleși chiar studenți de la statistică pentru a se ocupa de asta. Dar bineînțeles că Facebook angajează pe cei mai buni oameni din domeniu și caută să deschidă drumuri pentru inteligența artificială artistică. În Europa, Facebook este obligat de lege să afișeze informațiile pe care le are despre tine – dar refuză. Deci iată o altă clasă de acțiune împotriva lor.

 

Acceptul tău este vândut fără consimțământul tău

Poate că ați văzut anunțurile publicitare de pe Facebook, care susțin că au acceptul prietenilor voștri. De fapt Facebook le oferă agenților dreptul de a te folosi ca și girant și nu poți controla acest lucru. Nu se limitează nici la un buton de „like”. Au fost cazuri de vegetarieni care acceptă McDonalds, o femeie căsătorită și fericită era de acord cu site-uri de întâlniri, ba chiar un băiețel îi recomanda mamei sale un club pentru adulți!

Acele cazuri au fost atât de penibile încât s-a aflat despre ele. I-au sunat oamenii. Dar în cele mai multe cazuri nu sunt descoperite, deoarece oamenii le cred adevărate. Asta este și mai înfricoșător, deoarece Facebook este utilizat mai ales pentru anunțuri publicitare și pentru avizarea produselor. Oamenii știu că am mai strâns bani pentru copii care suferă de cancer, deci poate nu ar fi surprinși dacă văd un anunț conform căruia sprijin o acțiune creștină pentru copiii din Africa. Dar categoric susțin numai programele care nu au conținut religios, deoarece se știe că acestea oferă sprijin celor care se convertesc. Și astfel, mulți oameni ar putea face presupuneri referitoare la convingerile mele religioase din cauza acestor false anunțuri. Sunt lucruri pe care nu le pot trece cu vederea!

 

Abuzezi de încrederea prietenilor tăi

Nu putem să știm dacă a fost sau nu folosit acordul nostru pentru vânzare de porcării. Nu aș vrea să îmi imaginez că mama ar da bani pe ceva ce crede că mă interesează, sau că vreun client fondator ar vedea fața mea lângă niște produse inutile.

Dacă folosești Facebook-ul, astfel de lucruri se întâmplă tot timpul. Agenții publicitari pot cumpăra acceptul tău pe Facebook, precum și informațiile de la brokerii de date. Nu vei afla niciodată și nici nu îi poți opri.

 

Cea mai nouă schimbare de confidențialitate

În cele din urmă vreau să explic de ce ultima schimbare de confidențialitate înrăutățește și mai mult Facebook-ul, care îți scapă de sub control.

Facebook vrea să urmărească ceea ce cumperi, precum și informațiile tale financiare (cont bancar și card de credit). Deja ai fost de acord cu noile condiții. Și deja a început distribuirea datelor Mastercard. Vor folosi faptul că ai rămas pe Facebook, ca și „permisiunea” ca să facă afaceri cu băncile și instituțiile financiare pentru a obține informații despre tine. Datele vor fi „anonime”, dar vor exista lacune, asemănătoare celor care ți-au păcălit prietenii să-ți dezvăluie datele tale aplicațiilor.

Facebook insistă și să îți urmărească locația prin GPS-ul telefonului, oricând și pretutindeni. Va ști exact cu cine îți petreci timpul. Îți va cunoaște obiceiurile, va ști când îți iei concediu medical de la muncă, dar de fapt te duci la bowling. Va ști dacă te alături unei secte, sau dacă mergi la un psihiatru, la un medium, sau la o amantă. Va ști de câte ori ai fost la doctor sau la spital și va putea împărtăși acest lucru agenților de asigurări și patronilor. Va ști când ești în căutarea unui loc de muncă, îți va vinde acceptul pentru site-uri de locuri de muncă prietenilor și colegilor și vei fi descoperit.

Va ști tot ce poate fi descoperit în legătură cu locația ta și se va folosi de acest lucru în orice mod, numai să facă un ban.

Și totul va fi realizat retrospectiv. Dacă mai ești pe Facebook după 30 ianuarie, nimic nu-l va împiedica să îți folosească locațiile și datele financiare. Îți va aduna locațiile din check-in-urile date de prietenii tăi și din datele GPS ale fotografiilor. Vechile înregistrări financiare (acel medicament pe care l-ai cumpărat cu jenă în urmă cu cinci ani cu cardul de credit) vor fi adăugate profilului tău și Facebook le va folosi așa cum dorește. Vor fi vândute iar și iar și probabil vor fi folosite împotriva ta. Vor fi disponibile pentru stat și pentru societățile terțe care nu fac nimic altceva decât să vândă date personale, iar confidențialitatea ta va dispărea în mod ireversibil.

 

Acum este ireversibil

Locația și datele financiare nu sunt numai sensibile, dar terții au permisiunea să le și scoată din anonimat. Terții pot colecționa toate informațiile disponibile, inclusiv cele pe care nu le-ai dezvăluit vreodată. Nici Facebook nu ar putea să le mențină confidențiale (nu că i-ar păsa cuiva).

Este o situație fără precedent – așa cum nu credeai că îți vor vinde accepturile atunci când te-ai înscris pe Facebook în 2009, este greu de spus ce vor face Facebook-ul și vânzătorii de date cu această nouă putere.

Este numai o consecință a modului lor de a face afaceri. Facebook-ul te vinde pentru că așa se fac bani. Și presiunea vine din partea investitorilor ca să facă și mai mulți bani.

Potrivit reglementării FTC de acum câțiva ani, după ce statul american a dat Facebook-ul în judecată pentru practica de confidențialitate, Facebook trebuie acum să interzică oricui să acceseze materialul utilizatorului mai mult de 30 de zile după ce acesta și-a șters contul.

Pregătirea (opțională)

• Folosește instrumentul Facebook „download my archive” (descarcă arhiva)
• Dacă vrei să iei toate măsurile, șterge-ți fiecare postare în parte. Este necesar din cauza interpretărilor cu privire la datele pe care Facebook are dreptul să le păstreze.
• Mai rămân toate aplicațiile pe care le-ai folosit. Unul dintre avantajele Facebook-ului este că pretinde că nu poate controla aplicațiile odată ce intră în posesia datelor tale. Așa că am salvat pagina cu setări care îmi arată ce aplicații am folosit și i-am restricționat accesul fiecăreia manual. Orice aplicație are propria politică de confidențialitate, iar multe dintre ele sunt o cauză pierdută, pretinzând că au drepturi depline asupra datelor mele. Așa că le închid pe toate și trec peste.

 

Ștergerea contului

„Delete your Facebook account” (Șterge contul). Nu-i lăsa să te păcălească să îl dezactivezi numai.

Facebook încă va încerca să te urmărească cu un „profil fantomă”, dar acesta poate fi blocat.

Pentru a opri Facebook-ul (și nu numai) din a mai urmări ce citesc pe internet, căci pot face asta chiar dacă nu ai cont de Facebook, folosesc Firefox având activată protecția împotriva urmăririi (Tracking Protection).

Dacă nu folosești Firefox, EFF are un plugin numit Privacy Badger (și că tot veni vorba, EFF a făcut un plugin care alege în mod automat cea mai sigură conexiune web, astfel fiind mai greu de urmărit de către societățile de pe internet).

Cât despre datele împrăștiate brokerilor, poți cere ca acestea să fie eliminate.

 

Cu ce poate fi înlocuit Facebook-ul?

Update 2017: La început m-am gândit să încerc alternativele Facebook-ului. Am simțit nevoia să îl înlocuiesc cu ceva similar, precum Diaspora, dar email-ul și telefonul s-au dovedit a fi mai bune. După o lună fără Facebook, nu am mai avut nevoie de un înlocuitor. Telefonul mi-a fost suficient. Gândește-te, toată lumea are unul și să nu uităm cât este de ușor și de convenabil de folosit. Văd mai puține fotografii, dar chiar stau să vorbesc cu oamenii. Recent ne-am adunat cu toții la o teleconferință. Recomand Signal pentru asta. Poți cripta apelurile, poți conversa și încărca fotografii, iar serverele stochează foarte puțin. Este chiar mai bun decât Facebook pentru că e mai rapid și mai personal.

Dacă mai aveți alte idei sau sfaturi, nu ezitați să mă contactați. Asta înseamnă pentru mine un pas mare în a proteja libertatea mea, a familiei și a prietenilor mei, a relațiilor personale care ar putea avea de suferit.

Să nu uităm că aici nu e vorba numai de partea tehnică. Este vorba despre permisiunea de a colecționa și de a folosi date personale, indiferent dacă folosim sau nu internetul. Iar aceste date sunt folosite pentru a crea modelele prietenilor și familiei, chiar și ale acelora care au renunțat deja.

Internetul este gratuit și deschis, dar asta nu înseamnă că trebuie să acceptăm să fim spionați

În cele din urmă, lumea este plină de oameni care spun că „n-o să se întâmple niciodată” și când se întâmplă, replica devine „nu putem face nimic”. Ba da. Internetul a fost decentralizat 50 de ani și este plin de opțiuni care ne permit să ne păstrăm intimitatea. Avem ceva de spus în lumea în care vrem să trăim, dacă luăm atitudine. În plus, îi putem ajuta și pe ceilalți să înțeleagă și să se informeze înainte de a-și lua propriile decizii.

În concluzia articolului, autorul scrie: „Această postare a fost citită de 1.000.000 de oameni. Este un semn bun că ne putem informa și educa”.

Împărtășiți acest lucru cu cei dragi vouă. Dar sincer să fiu, deși această postare este destul de populară, e clar că mulți pot presupune ce conține. A distribui un link nu este mai util decât a vorbi cu cineva.

Dacă ai ajuns până aici și vrei să mai împărtășești și altora, îți sugerez să faci ce am făcut și eu – pune mâna pe telefon.

Andrei Banc