Uneori, după împerechere, femela păianjenului “văduva neagră” îl ucide și îl mănâncă pe mascul. Aș dori să fac o analogie între comportamentul “văduvei negre” și influența smartphonului și a rețelei de socializare – la început toate trei reprezintă atracție și plăcere, dar uneori pot avea un sfârșit tragic. 

Smartphonul este o combinație de telefon mobil și computer mobil, comercializat pentru prima oară în 1992 de către compania IBM. Avantajele lui sunt evidente, ne este greu să ne închipuim o viață comodă fără facilitățile pe care ni le oferă: linie telefonică de calitate, plus computer sofisticat, internet cu acces în timp real la informații, e-mail, precum și posibilitatea efectuării de tranzacții bancare, cumpărarea și vânzarea de produse online, etc. Totuși smartphonul și tot ce este legat de el, în primul rând rețeaua de socializare, au și dezavantaje și pot avea uneori un sfârșit tragic. 

În primul rând oamenii în vârstă, născuți și crescuți în era pre-computerizată, sunt dezavantajați. Ei nu sunt familiari cu acest sistem și sunt nevoiți să recurgă la metode “clasice”, mai complicate, pentru cumpărături sau tranzacții bancare. Iar generația tânără, care se pricepe la această technologie, nu are întotdeauna timp sau răbdare să-i învețe cum să folosească smartphonul.

Rețelele de socializare ajută la crearea de legături între oameni cu interese, profesiuni și activități asemănătoare, indiferent de distanța dintre ei. Internetul și rețelele de socializare transmise prin smartphonuri facilitează comunicarea în timp real între un număr mare de persoane. Unele știri apar online chiar înainte de a fi publicate în media clasică.  

Aceste legături sunt ele oare solide și sigure? Sunt ele o alternativă la un dialog tête-à-tête între două persoane? În acest articol voi încerca să abordez mai ales dezavantajele și pericolele legate de folosirea exagerată, incorectă sau necontrolată a smartphonului și a rețelelor de socializare.

Unul din pericolele cele mai serioase este neatenția în circulație. Printre altele este vorba de folosirea smartphonului și a rețelelor de socializare la volan. Organizația Mondială a Sănătății a semnalat că aceasta este una din principalele cauze de accidente rutiere. Un raport al Uniunii Europene din anul 2015 arată că până la 11% din șoferii europeni folosesc telefoanele în timp ce conduc, iar acest procent se află în creștere continuă. Aceasta încetinește reflexele șoferului, predispunând la accidente. În anul 2009 în SUA folosirea telefonului celular la volan a cauzat 2600 de accidente mortale. Folosirea smartphonului de către pietoni, mai ales copii și adolescenți, în timpul traversării este și ea periculoasă.

O altă cauză frecventă de accidente este neatenția părinților, care se concentrează în mod prioritar asupra smartphonului. Unii părinți își uită copiii în mașină; sub soarele dogoritor al verii, aceste cazuri sunt de obicei fatale, dacă copilul nu este evacuat la timp. În ultimii ani au fost mai multe cazuri tragice de copii care s-au înecat din cauza lipsei de supraveghere a părinților “ocupați” cu smartphonul. Adesea se vede pe stradă o mamă care împinge cu coatele căruciorul și în timp ce ea este preocupată cu smartphonul, un al doilea copil mic rămâne total nesupravegheat.  

În Israel mai există și riscul unui atac terorist. În urmă cu câteva luni doi oameni au fost înjunghiați de un terorist într-o stație de autobuz. Nimeni dintre cei prezenți nu l-a observat pe teroristul care se apropia, fiind cu toții concentrați asupra telefonului. În ultimul timp călătoresc mult cu autobuzul și adesea observ acest fenomen îngrijorător, de completă deconectare a oamenilor de ceea ce se întâmplă în jur.

Smartphonul folosit în timpul spectacolelor și în locuri publice deranjează pe cei din jur. Chiar dacă el este pus în surdină, mesajele sunt acompaniate de semnale luminoase care deranjează spectatorii la cinematografe. Deși în fiecare tren israelian există un “vagon silențios”, rezervat călătorilor care nu vor să fie deranjați, se găsesc totuși unii obraznici care nu țin cont de cei din jur, iar controlorilor nu prea le pasă…

Tinerii instabili mental și teroriștii găsesc pe internet și pe rețelele de socializare o sursă nelimitată de inspirație pentru a comite crime și a fabrica explozive.

Efectul cognitiv al internetului asupra copiilor și adolescenților este subiectul unor cercetări științifice intense. Încă nu este clar care sunt consecințele folosirii exagerate a internetului asupra creierului nematurizat. Faptul că copiii primesc totul de-a gata ar putea contribui la scăderea unor capacități intelectuale, cum ar fi memoria. De exemplu nepoții mei nu știu să folosească ceasul analog.

Oare ce se va întâmpla în cazul unei “căderi” masive a rețelei de internet? Este demonstrat că adolescenții și copiii petrec prea mult timp în fața internetului și a jocurilor electronice, în dauna activităților sportive. Acest lucru, plus alimentația hipercalorică duc la obezitate, un fenomen frecvent în țările dezvoltate. Îmi amintesc că în anii 1960-70 filmele stiințifico-fantastice îl prezentau pe omul viitorului cu un cap (creier) mare și corp mic. După cum stau lucrurile, s-ar putea ca omul viitorului să fie tocmai invers, cu cap mic și corp mare…

Care a fost rolul rețelelor de socializare în inițierea și coordonarea “Primăverii Arabe” din 2010, mișcarea revoluționară care a inundat mai multe țări arabe, cu intenția de a răsturna dictaturile din țările respective? Contrar impresiei inițiale, rețelele de socializare au jucat un rol minor, deoarece în majoritatea acelor țări nu exista acces masiv la internet; informațiile ajungeau în special prin radio și televiziune. Aș dori să menționez că rezultatul acestei “Primăveri Arabe” a fost catastrofal. Poate că acele popoare nu erau destul de “coapte” pentru o adevărată democrație? Libia, Siria și Yemenul au fost și continuă să fie distruse, iar acea conjunctură a ajutat la crearea califatului islamic ISIS (Islamic State of Irak and Syria). O bună parte din membrii acestei organizații criminale au fost recrutați prin rețelele de socializare.

(“Naivul” Barak Hussein Obama a fost unul dintre “fanii” acestei revoluții nereușite. Obama l-a trădat pe președintele Egiptului, Mubarak, așa cum Carter l-a trădat pe șahul iranian Mohammad Reza Pahlavi, facilitând cucerirea puterii în Iran de către absolutismul islamic extremist.)

Smartphonul are și riscul lipsei de confidențialitate, datorită legăturii continue cu centralele celulare și cu GPS (Global Positioning System). Un cunoscut politician israelian a fost acuzat recent de neglijență, dat fiind că i s-au furat informațiile private păstrate în smartphone. În 2018 a izbucnit scandalul Facebook-Cambridge Analytica: compania britanică de servicii de consultanță politică a furat datele personale a milioane de utilizatori de Facebook.

Facebook este o poartă de intrare a informațiilor false (fake news), publicate de persoane cu identități false, în scopuri subversive. Aceste informații ajung instantaneu la milioane de membri ai rețelelor de socializare, care riscă să-și formeze o impresie falsă, sau chiar o poziție politică bazată pe informații eronate. Churchill spunea că “Minciuna înconjoară jumătatea globului, până când adevărul apucă să-și pună pantalonii”. În 2016, în timpul alegerilor prezidențiale din SUA, rușii au implantat pe Facebook zeci de mii de informații false care au ajuns la 126 de milioane de americani cu drept de vot.

Un comportament dezgustător al unor membri ai rețelelor de socializare este online shaming, adică a face de rușine și a umili o persoană online, adesea fără niciun motiv. Victimele cele mai frecvente sunt politicienii sau copiii și adolescenții. Repercusiunile pot fi serioase, mai ales la copii, care pot suferi de depresie sau pot ajunge chiar la tentative de sinucidere. Aceasta este o problemă socială serioasă. Anual se sinucid peste 30,000 de persoane în SUA și în jur de un milion global. Influența nefastă a rețelei de socializare se manifestă uneori prin cybersuicide: sinucideri provocate de internet și/sau înregistrate și publicate pe internet.

Pe rețelele de socializare se crează multe prietenii, dar poate că sunt prea multe… Este inacceptabil din punct de vedere psiho-social ca acesta sa fie unicul mod de comunicare între oameni. Cincizeci la sută dintre copiii între 12 și 17 ani folosesc zilnic internetul, față de mai puțin de 20% dintre adulți. Aceasta devine principala preocupare a tinerilor, în defavoarea activităților sportive, a relațiilor familiare, etc.

Prin internet copiii devin destul de frecvent victime ale unor pedofili. Recent s-a publicat în Israel știrea că un pedofil a intrat în contact cu peste 100 de copii folosind o identitate falsă.

Informațiile furnizate internetului rămân acolo pe vecie, așadar există riscul de a pierde controlul asupra informațiilor noastre private. Așa cum am mai precizat, absența conversațiilor tête-à-tête și conversațiile limitate la mesaje online, au transformat relațiile dintre oameni în ceva impersonal, abstract, chiar inuman. Această comunicare are uneori ceva prefăcut. Adeseori simt și eu nevoia să dau cuiva un “like” ca să se simtă bine, dar de fapt subiectul pe care îl abordează nu mă interesează deloc. La restaurante, la servici, pe stradă, în stațiile de autobuz sau tramvai și chiar acasă, lumea nu mai vorbește ci “freacă” smartphonul sau tableta.   

Minciuna online este frecventă. Unii își falsifică identitatea sau performanțele ca să câștige cât mai mulți “prieteni” pe Facebook sau cât mai mulți “like”.

Smartphonul și prin el legătura multiplă și complexă cu rețeaua de socializare a devenit un “rău necesar”. Accesul direct la un număr mare de oameni și informații are nu numai avantaje, ci și multe dezavantaje, uneori ne pune chiar viața în primejdie. De aceea smartphonul și mai ales rețeaua de socializare îmi amintește de “văduva neagră”, care își ucide partenerul după ce a fost fertilizată.

Am stat mult timp la îndoială până m-am decis să trec de la telefonul celular simplu la smartphone și să deschid un cont pe Facebook. Oare să renunț la ele? La smartphone e clar că nu pot renunța, cât despre Facebook, o să mă mai gândesc…

Fii smart când folosești smartphonul!

Tiberiu Ezri

Referințe:

https://en.wikipedia.org/wiki/Smartphone

https://en.wikipedia.org/wiki/Social_networking_service

https://makeawebsitehub.com/social-media-sites/

https://www.who.int/violence_injury_prevention/publications/road_traffic/distracted_driving_summary.pdf?ua=1

https://www.calcalistech.com/ctech/articles/0,7340,L-3728905,00.html

https://ec.europa.eu/transport/road_safety/sites/roadsafety/files/erso-synthesis-2015-cellphone_en.pdf

https://en.wikipedia.org/wiki/Social_media_and_the_Arab_Spring

https://smartphones.gadgethacks.com/how-to/5-best-phones-for-privacy-security-0176106/

https://en.wikipedia.org/wiki/Facebook%E2%80%93Cambridge_Analytica_data_scandal

https://www.bbc.com/news/blogs-trending-37846860

https://www.theguardian.com/technology/2017/oct/30/facebook-russia-fake-accounts-126-million

https://en.wikipedia.org/wiki/Online_shaming

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3477910/

file:///C:/Users/M800/Downloads/1202-1-4135-1-10-20150717.pdf

https://wsimag.com/economy-and-politics/12909-social-networking-and-human-relations