În momentul în care împlineşti vârsta de pensionare (potrivit Legii Pensiilor) contractul de muncă ţi se desface automat (Potrivit Codului Muncii). Şi pentru că în viaţa civilă, atunci când te retragi din activitate nu ţi se păstrează gradul cu adăugarea sintagmei „în retragere”, odată pensionat devii o entitate în masa indiscernabilă a pensionarilor, fiind frustrat brusc de calităţile care – până cu o zi în urmă – te calificau pentru munca pe care ai depus-o ani la rând, cu râvnă şi profesionalism. Devii unul dintre pensionarii care beneficiază de reduceri la biletele de tren, spectacole şi de odihnă, se bucură de abonament gratuit la transportul în comun, se pot plimba cât poftesc prin parc cu nepoţeii, pot sta la o partidă de table sau de şah şi urmări serialele TV cu reclamele pentru suplimentele alimentare, alifiile şi dispozitivele care le promit o bătrâneţe lipsită de probleme de sănătate. După o viaţă de muncă, după vicisitudinile sorţii sub diferite regimuri, pensionarii merită o bătrâneţe cât mai lungă şi mai tihnită şi ar fi excelent dacă toţi ar putea duce viaţa lipsită de griji zugrăvită mai sus. În acelaşi timp există şi pensionari care-şi continuă activitatea. Această situaţie e valabilă atunci când dorinţa lor de a-şi practica profesiunea şi de a-şi completa pensia (în 2018, pensia medie din România era de 1126 lei adică 235 de Eu, sub jumătate din câştigul mediu net http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pensii_2018r.pdf  ) se întâlneşte cu nevoia instituţiei (întreprinderii) de a-şi păstra specialiştii.

Potrivit guvernanţilor,  pensionarii care câştigă un venit pe baza muncii şi priceperii lor, nu sunt decât nişte devoratori ai bugetului de stat şi e nevoie de măsuri drastice împotriva lor…

În prag de sărbători Guvernul României şi-a angajat răspunderea pentru Proiectul Legii de Modificare a Ordonanţei de Urgenţă 114/2018. Articolul 41 al acestui proiect prevede interdicţia cumulului pensiei cu salariul, atunci când salariaţii sunt bugetari. [1] Este a doua oară când Guvernul României – aflat la ananghie din cauza cheltuielilor nesăbuite, incapacităţii de a face investiţii rentabile şi slabei colectări a impozitelor şi taxelor (rata de încasare a taxelor din România este de sub 30%) – caută să facă economii la buget pe seama pensionarilor care…muncesc.

Dintr-o trăsătură de condei (pardon, un paragraf de lege) spulberă posibilitatea ca hulpavii de pensionari să se înfrupte din bugetul de stat şi în calitate de salariaţi, impunându-le să opteze între pensie şi salariu. Mai exact, pensionarii cumularzi trebuie să renunţe la unul din drepturile garantate prin Constituţie: dreptul la muncă sau dreptul la pensie. De altfel, această situaţie a stat şi la baza deciziei Curţii Constituţionale din ianuarie 2009, prin care s-a declarat neconstituţională Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 ( https://lege5.ro/Gratuit/geytsnrrhe/ordonanta-de-urgenta-nr-230-2008-pentru-modificarea-unor-acte-normative-in-domeniul-pensiilor-din-sistemul-public-pensiilor-de-stat-si-al-celor-de-serviciu ) care interzicea cumulul pensiilor cu salariile de stat[2].

În calitate de pensionară care munceşte (actualmente sunt plătită cu drepturi de autor, dar într-o anumită perioadă am fost angajată cu carte de muncă) mă supără incompetenţa şi superficialitatea noilor guvernanţi (instalaţi în locul vechilor guvernanţi superficiali şi incompetenţi) care au reşapat o prevedere declarată neconstituţională, dar şi păguboasă, lucru dovedit de faptul că în secunda doi după elaborarea acestui text au fost acceptate amendamentele cu excepţii. În data de 23 decembrie 2019, cu prilejul angajării răspunderii pe acest proiect de lege, premierul Ludovic Orban a declarat în faţa Parlamentului:

„În cuprinsul legii, de asemenea, trebuie să vă prezint câteva măsuri care vizează îndreptarea unor chestiuni care nu sunt în regulă. Practic, am introdus în proiectul de lege o interdicție de a cumula salariul obținut într-o instituție publică, cu pensia care este acordată, evident, tot de sistemul public de pensii sau de alte forme de pensii. Sigur că aici am acceptat amendamente, ca să arătăm că nu suntem lipsiţi de realism şi cunoaştem şi noi situaţiile care există, deşi aceste situaţii ar trebui să înceteze. Am acceptat un amendament privitor la anumite excepţii pe care să le facem; în învăţământul preuniversitar, în special în şcolile din mediul rural sunt situaţii în care nu există cadre didactice, învăţători, profesori care, în cazul în care am interzice ca aceste cadre didactice care sunt pensionari să nu (sic!) mai predea copiilor, practic am putea lăsa clase din multe localități din mediul rural fără profesori. Ca atare, am acceptat pentru învățământul preuniversitar această excepție.

De asemenea, am acceptat o excepție, iarăși de foarte mult bun simț, privitor la excepția acordată asistenților personali ai persoanelor cu dizabilități. Sunt situații în care membri ai familiei, care sunt cu pensionare pentru limită de vârstă, chiar se ocupă de membri ai familiei și care (sic!), dacă am fi introdus această incompatibilitate, practic, am fi putut lăsa persoane cu dizabilități fără asistenți personali care să aibă grijă de ei .

De asemenea, am acceptat o excepție privitoare la anumite companii și societăți. Vă dau câteva exemple, ca să înțelegeți; la CFR SA, la CFR Călători și la CFR Marfă există foarte mulți mecanici de locomotivă și personal angajat în mișcare, să nu le zicem acari, personalul care se ocupă de dirijarea traficului, care sunt angajați prin cumul pentru că, din cauza modului în care a fost tratată calea ferată în ultimii ani de zile, mulți ani de zile, nu mă refer numai la guvernul care a fost, din cauza salariilor destul de mici care au fost acordate, nu a existat posibilitatea asigurării funcțiilor respective decât de către personal cumulard. Dacă aplicăm, de exemplu, în CFR SA, în CFR Călători și în CFR Marfă această prevedere ca, de asemenea, în industria de apărare, unde există multe persoane care cumulează pensia cu venitul, înseamnă că, practic, de exemplu, pe calea ferată am putea să nu asigurăm mersul trenurilor în conformitate cu programarea, din cauza absenței mecanicilor de locomotivă care sunt vitali; fără mecanic de locomotivă trenul nu merge (…)

De asemenea, am mai făcut o excepție privitor la cumulul pensiei cu salariul, mi-am adus aminte, la Şcoala Superioară de Aviație Civilă, unde, din 20 şi ceva de angajați, 18 sunt pensionari și la Academia Română cred că această minimă formă de respect față de acest înalt for al națiunii române am permis, dar și acolo pe o perioadă limitată” (text preluat de pe site-ul oficial al Guvernului României https://gov.ro/ro/stiri/angajarea-raspunderii-guvernului-in-fata-parlamentului-asupra-proiectelor-bugetului-de-stat-i-al-asigurarilor-sociale-de-stat-pe-anul-2020-i-corectarea-prevederilor-oug-114).

De aici se vede cât de nepregătită a fost introducerea în Proiectul Legii de Modificare a OUG 114/2018, a prevederii privitoare la interdicţia cumulului salariului cu pensia (în condiţiile în care acest topic nici nu a existat în forma iniţială a OUG 114/2018 (http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2019/01/ORDONAN%C5%A2%C4%82-DE-URGEN%C5%A2%C4%82-Nr.-114-2018-din-28-decembrie-2018.pdf ), ca să nu mai vorbim despre faptul că pe lista de excepţii ar putea figura, la fel de bine, şi alte sectoare bugetare (de pildă institute de cercetări, de proiectări care lucrează pe proiecte europene şi granturi finanţate din fonduri internaţionale) care au angajaţi pensionari, tot din cauza lipsei de personal.

România se confruntă cu o lipsă acută (ba chiar cronicizată) a forţei de muncă. Tinerii calificaţi şi înalt calificaţi au plecat şi pleacă din ţară, găsindu-şi locuri de muncă mult mai bine plătite şi condiţii de trai mult mai bune, în timp ce guvernanţii se încăpăţânează să-i împiedice pe specialiştii pensionari să-şi valideze expertiza şi capacitatea de muncă. Desigur, aceşti specialişti au dreptul să muncească în continuare dacă renunţă la pensie. Numai că ei şi-au câştigat dreptul la pensie prin anii de muncă prestaţi şi prin contribuţia la fondul de pensii. De ce să fie frustraţi de acest drept? În acelaşi timp de ce să interzici sau să condiţionezi unei întreprinderi (societăţi comerciale, instituţii) de stat să angajeze un specialist, un expert, un muncitor de înaltă calificare atunci când e penurie de personal competent activ?

Iar acum să vedem marea economie care s-ar face în urma acestei interdicţii.

În cazul în care pensionarul cumulard renunţă la post, bugetul de pensii nu suferă nici o modificare, iar statul va angaja o altă persoană pe postul ocupat anterior de către pensionar, deci va aloca aceiaşi bani de salarii. O anumită economie s-ar face atunci când pensionarul cumulard renunţă la pensie în favoarea salariului. Care ar fi cuantumul acestei economii? Potrivit site-ului Edupedu.ro (https://www.edupedu.ro/tag/cumul-pensie-cu-salariu/) la nivelul lunii octombrie 2019 se înregistra un număr de 13.474 posturi ocupate cu personal care cumulează pensia cu salariul. Adică din cei circa 5,1 milioane de pensionari din România, lucrează circa 14.000, reprezentând o pondere de 0,3 la sută. Socotind o pensie medie de 3500 lei pentru specialişti (probabil este mai mică), dacă toţi pensionarii cumularzi ar renunţa la pensie s-ar face o economie de circa 600 de milioane lei pe an, adică circa 0,5% din bugetul de pensii din 2020 (circa 97,4 miliarde de lei https://cursdeguvernare.ro/bugetul-asigurarilor-sociale-2020-cheltuielile-cu-pensiile-urca-la-75-din-pib-la-care-se-adauga-pensiile-speciale-subventie-de-20-de-miliarde-de-la-bugetul-de-stat.html ). La bugetul de salarii nu s-ar economisi nimic, întrucât posturile respective ar trebui ocupate oricum, în schimb pensionarii cumularzi ar contribui cu taxe şi impozite la asigurările sociale şi cele de sănătate.

În concluzie, măsura interdicţiei cumulării pensiei cu salariul este una populistă, menită să închidă gura celor care arată cu degetul către cei care „se îmbuibă” cu pensie şi salariu, fără a înţelege că pensia este un drept câştigat pe baza anilor anteriori de muncă, în timp ce salariul recompensează munca depusă în prezent.

S-ar putea face economii prin alte măsuri, precum impozitarea progresivă a veniturilor (a tuturor veniturilor care depăşesc un anumit prag stabilit prin lege) dar şi prin (horribile dictu) reintroducerea contribuţiei de sănătate din pensie (desfiinţată în mod populist de guvernul PSD https://www.economica.net/pensionarii-nu-vor-mai-plati-contributie-de-sanatate-indiferent-de-marimea-pensiei-senat_124979.html) dacă aceasta depăşeşte un anumit plafon. Consider că e incorect ca pensionarii cu pensii substanţiale să nu contribuie la fondul de sănătate, atâta timp cât şi ei beneficiază de serviciile gratuite (ba poate beneficiază mai mult decât salariaţii), iar persoanele active,  al căror venit depăşeşte salariul minim pe economie, au obligaţia de a plăti o cotă de 10 către fondul asigurărilor de sănătate.

În final, îmi exprim speranţa că Decizia CCR în speţa cumulului pensiei şi salariului la stat va fi în concordanţă cu cea emisă în ianuarie 2009 (de neconstituționalitate). Altfel, CCR s-ar încadra perfect în zicala: „Am şi eu o părere, dar nu sunt de acord cu ea”.

Andrea Ghiţă

---

[1] Se introduce Art. 41 care prevede că: Alineatul (1) Beneficiarii dreptului la pensie pentru limită de vârstă care aparţin sistemului public de pensii, cât şi beneficiarii pensiilor de serviciu, pensiilor militare de stat, indemnizaţiilor pentru limită de vârstă, anticipată sau anticipată parţială, reglementate prin acte normative cu caracter special, care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, realizate din exercitarea unei activităţi pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat, ori de o unitate administativ-teritorială, nu pot cumula pensia cu veniturile astfel realizate, se arată în forma finală a legii pentru modificarea OUG 114 din 2018. Alineatul (2) Aceste prevederi se aplică persoanelor care: a) la data intrării în vigoare a prezentului articol sunt pensionari cumularzi (cumulează pensie şi salariu la stat) b) după data intrării în vigoare a prezentului articol devin pensionari cumularzi. Prevederile alineatului (1) art. 41¹ nu se aplică persoanelor pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituţie, se mai arată în forma finală a Legii de modificare a OUG 114 din 2018. Oamenii au 15 zile să aleagă între pensie şi salariu la stat. Persoanele care la data intrării în vigoare a art. 41¹ cumulează pensia şi salariul la stat, au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a art. 41¹ să îşi exprime în scris opţiunea între suspendarea plăţii pensiei pe durata exercitării activităţii şi încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcţie, se arată în forma finală a legii de modificare a OUG 114 din 2018. (https://www.economica.net/cumulul-pensiei-militare-cu-salariu-la-stat–interzisa-din-2020—forma-finala-a-legii-de-modificare-a-oug-114_177933.html)

[2] “Curtea a admis excepția, constatând că Ordonanța de urgenţă a Guvernului este neconstituționala întrucât afectează drepturile fundamentale prevăzute de Constituție, privind dreptul la muncă şi dreptul la pensie, contravine art.115 alin.(6) din Legea fundamentala” (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/101426) .