Săptămâna trecută, potrivit unor informații neoficiale, premierul Ungariei Viktor Orbán ar fi convenit cu premierul israelian Benjamin Netanyahu să mute luna viitoare Ambasada Ungariei de la Tel Aviv la Ierusalim. Oficialități de la Ministerul israelian de Externe au declarat cotidianului Zman Yisrael, varianta ebraică a ziarului Times of Israel, că decizia a fost luată după tratative diplomatice intense dintre Eli Cohen, ministrul israelian de externe, și omologul său maghiar Péter Szijjártó.

Intențiile Budapestei nu ar trebui să ne surprindă, deoarece încă în urmă cu doi ani a fost deschisă la Ierusalim o reprezentanță comercială a Ungariei și în cuvântările ținute la inaugurare se vorbea despre eventualitatea mutării ambasadei, fără să se fixeze vreun termen. După ce Donald Trump, în calitate de președinte al SUA, a luat măsura mutării Ambasadei SUA, s-a crezut că exemplul va fi urmat și de alte state, dar rezultatele au fost mult sub așteptări, abia câteva țări, cu un rol nesemnificativ în ceea ce privește relațiile bilaterale, au decis să facă acest pas. Au existat promisiuni, dar alegerile din statele în cauză, care au adus la conducere partide și personalități cu alte orientări, au determinat abandonarea ideii.

Mutarea unor ambasade la Ierusalim este o problemă deosebit de sensibilă, deoarece ar contraveni unor înțelegeri sau acorduri internaționale legate de procesul de pace din Orientul Mijlociu, de soluționarea problemei palestiniene prin crearea a două state și de clarificarea situației Ierusalimului, consecință a unor negocieri, mai ales ținând cont de faptul că Autoritatea Palestiniană ar dori ca viitorul ei stat să aibă capitala în Ierusalimul de Est. Curând după Războiul de Șase Zile, Israelul a decis să unifice Ierusalimul și să-l declare capitala eternă a statului evreu. Dar această decizie nu a fost recunoscută decât de câteva state care și-au mutat ambasadele la Ierusalim. Desigur, decizia Statelor Unite atârna greu în balanța echilibrului strategic din Orientul Mijlociu, dar nu într-atât încât să fi provocat un tsunami de schimbări de poziție, mai ales după ce Trump a pierdut alegerile și președintele Biden, respectiv administrația americană, sunt mai reținute în relațiile cu Israelul.

Ce se ascunde în spatele deciziei lui Orbán? Este interesant de aflat, mai ales că până acum niciun stat membru al Uniunii Europene nu s-a gândit (sau dacă s-a gândit, nu a acționat) la un astfel de demers. Mai mult, politica UE cu privire la relațiile israeliano-palestiniene și soluționarea problemelor lor este clară: statutul Ierusalimului se va negocia în cadrul general al negocierilor de pace.

Se știe că relațiile dintre Viktor Orbán și Benjamin Netanyahu sunt foarte bune, există o apropiere ideologică între cei doi, dovadă tocmai actuala problemă conflictuală din Israel privind reforma justiției care pare inspirată de cea realizată de guvernul Orbán în ultimii ani și datorită căreia, atenție, Ungaria se află în conflict cu Uniunea Europeană care i-a reproșat încălcarea principiilor statului de drept. Prietenia dintre cei doi premieri s-a manifestat și prin sprijinul acordat de Ungaria în cadrul eventualității unor decizii nefavorabile ale UE împotriva statului evreu și care au fost invalidate, deoarece Budapesta nu le-a votat. Acum, în situația complexă din Israel, se pare că Orbán vrea să-și ajute prietenul, mutând ambasada la Ierusalim și oferindu-i astfel lui Netanyahu un succes diplomatic.

Este desigur un gest frumos în favoarea Israelului, dar el se înscrie în contextul poziției adoptate de Ungaria față de Uniunea Europeană, pe care Orbán o prezintă alegătorilor săi ca pe un dușman al Ungariei. Se cunoaște campania dusă înaintea de alegerile legislative din Ungaria împotriva Bruxelles-ului, iar acum situația s-a acutizat, Budapesta fiind afectată de sancțiuni ale UE, de reținerea unor fonduri din Planul de redresare, condiționate de corecturi legislative. Ungaria nu este bine privită de Occident și din cauza poziției sale față de războiul din Ucraina și față de sancțiunile impuse Rusiei. În urmă cu câteva zile ministrul ungar de externe a vorbit din nou despre necesitatea încetării focului, a negocierilor de pace, or poziția europeană dă drept de inițiativă în acest domeniu Ucrainei. O altă formă de protest împotriva Bruxelles-ului este și amânarea voltului Parlamentului de la Budapesta legat de aderarea Suediei și Finlandei la NATO.

În concluzie, în afara gestului incontestabil de prietenie față de Israel și Benjamin Netanyahu, mutarea Ambasadei Ungariei la Ierusalim trebuie plasată într-un context politic mai complex, cu consecințe ce depășesc cadrul strict al acestui demers.

Eva Galambos