Dacă Purim este o sărbătoare evreiască, unde este citită Cartea Esterei care face parte din Biblia Ebraică, din secțiunea Ktuvim, ea i-a fascinat și pe ne-evrei, dovadă fiind numărul destul de mare de tablouri pe care le-a inspirat, mai ales în Țările de Jos. Aici i-aș aminti pe Rembrandt van Rjin, Jan Victors, Johannes Spilberg cel Tânăr, Jan Lievens și lista ar putea continua. Eu mă voi opri la lucrarea lui Rembrandt și nu doar pentru că poate fi văzută în secția de Arta Europeană a Muzeului Național de Artă al României. Acest tablou, aflat de mult timp în muzeu, a devenit mai cunoscut publicului în timpul Revoluției din Decembrie 1989, fiind deteriorat de gloanțele trase în timpul evenimentelor de atunci.

Rembrandt a pictat Haman cerând iertare Estherei în jurul anului 1660, când era deja un artist consacrat, dar se confrunta cu unele dificultăți financiare. Ca artist era deja cunoscut pentru stilul său pe care îl regăsim în această lucrare, considerată una dintre cele mai importante din creația pictorului olandez. Prin folosirea clarobscurului, el reușește să creeze o atmosferă tensionată, iar expresiile personajelor redau emoții puternice de frică, hotărâre, disperare. Compoziția tabloului este dinamică, concentrându-se pe interacțiunea dintre Haman și Estera, în vreme ce regele Ahașveroș observă scena cu autoritate.

Tabloul a fost apreciat de-a lungul timpului pentru puterea lui narativă care surprinde un moment crucial din istoria biblică, dar și pentru modul în care Rembrandt a folosit această temă din istoria evreilor pentru a explora condiția umană și complexitatea emoțiilor.

Ar fi fost interesant de știut cine a comandat acest tablou, dar, din păcate, la fel ca în multe alte cazuri, informațiile despre comanda operelor de artă din secolul al XVII-lea sunt incomplete sau pierdute. Dată fiind mărimea tabloului, trebuie să fi fost o persoană cu o situație materială foarte bună – dar este posibil ca Rembrandt să nu-l fi pictat la comandă, ci pentru a-l vinde ulterior.

În timpul vieții lui Rembrandt, între anii 1606-1669, Amsterdam a fost un centru de relativă toleranță religioasă, atrăgând evrei din diverse părți ale Europei, în special pe cei din Peninsula Iberică, refugiați în fața persecuțiilor religioase. Evreii sefarzi au adus cu ei cunoștințe științifice avansate pentru acea vreme, profesii noi și necesare, precum și capital. La Amsterdam s-a dezvoltat o comunitate evreiască cu sinagogi, școli și instituții proprii, evreii contribuind din plin la viața economică și culturală a orașului, angajându-se în comerț, finanțe și arte. Existau, însă, și limitări. Evreii nu aveau drepturi egale cu ceilalți cetățeni; existau restricții privind anumite profesii și drepturi civile. Cu toate acestea, evreii din Amsterdam se bucurau de o libertate mult mai mare ca a fraților lor din alte zone ale Europei.

Rembrandt a fost foarte apropiat de comunitatea evreiască din Amsterdam. A pictat numeroase portrete ale evreilor și pe alții i-a folosit ca modele pentru personajele din tablourile care reprezentau scene biblice. De altfel, Rembrandt avea un interes special pentru Vechiul Testament. Relația artistului cu comunitatea evreiască era însă mult mai complexă. În primul rând, casa lui se afla în plin cartier evreiesc, astfel încât interacțiunea cu evreii era zilnică. El a cercetat îndeaproape tradițiile evreiești și chiar s-a interesat de unele texte evreiești, pentru că dorea să redea cu autenticitate nu doar scenele biblice, ci și emoțiile trăite de protagoniștii acestora.

Unii cercetători ai vieții și operei lui Rembrandt au sugerat că reprezentarea pozitivă a evreilor s-ar datora unei simpatii speciale pentru ei. Alții consideră că interesul său a fost pur artistic. Oricare ar fi fost motivele, este clar că Rembrandt a avut o relație specială cu comunitatea evreiască, dovadă fiind operele sale. Mulți chiar se întreabă dacă Rembrandt a avut prieteni apropiați printre evrei. Nu e ușor să identificăm pe „cel mai bun prieten al lui Rembrandt” din cadrul comunității evreiești, dar există o figură proeminentă cu care Rembrandt a avut o relație specială: Menasseh ben Israel. Evreu de origine portugheză, acesta a fost un mare învățat, rabin, scriitor, tipograf și diplomat. Dovadă a relației lor este un portret pe care Rembrandt i l-a făcut, ceea ce indică cel puțin o relație profesională. Se poate ca Rembrandt să fi fost inspirat de cunoștințele vaste și de ideile lui Menasseh ben Israel.

Menasseh ben Israel a fost o personalitate marcantă a epocii sale și un apărător al comunității din Amsterdam, dar și a întregii lumi evreiești europene. A purtat tratative cu Oliver Cromwell pentru ca evreii să fie readmiși în Anglia, de unde fuseseră izgoniți în 1290, la porunca regelui Eduard I.

Avea o vastă erudiție în domeniul teologiei și al studiilor ebraice și a scris numeroase cărți, printre care Nishmat Hayim (Sufletul vieții), o lucrare despre reîncarnarea sufletelor, publicată postum de către fiul său Samuel. O altă scriere importantă este El Conciliador (Conciliatorul) care încearcă să rezolve aparentele contradicții din Sfânta Sciptură. Lucrarea demonstrează erudiția și cunoașterea profundă a textelor biblice. Remarcabilă este și lucrarea Vindiciae Judaeorum (Apărarea evreilor) scrisă ca răspuns la diversele atacuri împotriva evreilor. O lucrare de natură diplomatică este Esperança de Israel (Speranța lui Israel) care a fost esențială în eforturile de a convinge guvernul englez să anuleze interdicția pe care o aveau evreii de a intra în Anglia. Iar înainte de plecarea sa în Anglia a publicat un tratat mesianic intitulat  Piedra Gloriosa o de la Estatua de Nabuchadnesar (Piatra glorioasă sau despre statuia lui Nabucodonosor).

Tot el a fost și cel care a înființat prima tipografie evreiască din Amsterdam unde a publicat lucrări în ebraică, latină, spaniolă și portugheză.

Menasseh ben Israel a fost cunoscut nu doar pentru dedicarea sa față de comunitatea evreiască din Amsterdam, ci și pentru interesul său de a căuta punți între culturi. Iar printre dovezile că oamenii se pot înțelege între ei și pot învăța unii de la alții sunt și frumoasele tablouri pe teme biblice ale lui Rembrandt.

Bibliografie:

https://en.wikipedia.org/wiki/Rembrandt

About Gary Schwartz

https://en.wikipedia.org/wiki/Menasseh_Ben_Israel

Sursa ilustrațiilor:

1. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Rembrandt_-_Haman_Begging_the_Mercy_of_Esther.jpg Rembrandt and workshop, Public domain, via Wikimedia Commons

2. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Menasseh_ben_Israel.jpg Rembrandt, Public domain, via Wikimedia Commons