Număr vizualizări 746 ori
Medicina este destinată vindecării bolnavilor cu cel mai înalt standard de tratament. Ea cere compasiune față de suferințele pacienţilor, perseverență și condiții prielnice consultaţiilor și tratamentelor medicale. Dar toate acestea necesită medici, cadre medii și personal paramedical auxiliar.
Problema lipsei de medici
Cererea de personal medical și mai ales de medici este în continuă creștere. Întreaga lume duce lipsă de medici, însă cu diferențe semnificative între diferite țări.
În 2023, în Israel numărul medicilor la 1000 de locuitori era mai mic decât media din țările OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development) – 3,5 față de 3,7. (1) România are mai mulți medici decât Israel relativ la numărul locuitorilor (3,7 la 1000), dar mai puțini decât media în EU de 4,3 la 1000. (2)
Chiar și în EU se vorbește despre o lipsă de 1,2 milioane de medici, asistente și moașe. Lipsa de medici este simțită în special în Italia. (3) Deși în statistica OECD din 2023, Italia avea printre cei mai mulți medici (5 la 1000 de locuitori), numărul lor scade continuu, pe de o parte datorită îmbătrânirii lor și pe de altă parte pentru că mulți emigrează în țări care le oferă condiții mai bune și salarii mai mari. 131.000 de medici au părăsit Italia între 2000 și 2022. Un fenomen asemănător are loc și în America Latină: 75% dintre medicii licențiați local practică medicina în Spania.
Europa, Israel, Australia, SUA, Canada, Noua Zeelandă, țările din Golf și alte câteva țări sunt privilegiate în ceea ce priveşte numărul de medici generaliști: media globală este de 16,7 medici generaliști la 10.000 de locuitori, față de 35,1 în Marea Britanie (4) – și chiar şi acolo sunt probleme. În 2023, sute de mii de oameni au fost nevoiți să aștepte mai mult de un an, pentru o programare la un tratament de rutină, la spital. (5) Unele spitale sunt învechite, medicina de calitate fiind rezervată celor care pot plăti. (Din păcate, acesta este un fenomen aproape universal, deși în Israel el este mai puțin evident.) Odată cu îmbătrânirea populației, investițiile insuficiente în sistemul medical și în asistența socială și, în special, lipsa de personal medical, problemele sistemului de sănătate din Marea Britanie amenință să se transforme în curând într-o criză națională.
În multe țări, ponderea medicilor raportat la populație este sub nivelul mediu. Unele țări africane și Papua Noua Guinee au mai puțin de un medic la 10.000 de locuitori (6).Țara cu cei mai mulți medici este Cuba, cu 94 la 10.000 de locuitori. Îngrijirea medicală în Cuba este gratuită, dar nici ea nu este lipsită de probleme: ca rezultat al situației economice, medicii sunt prost plătiți, spitalele sunt prost echipate și lipsesc medicamente esențiale.(7) Medicii cubanezi sunt foarte bine pregătiți profesional, dar foarte mulți pleacă în străinătate. În SUA am avut și noi câțiva colegi cubanezi, medici foarte buni.
Exodul medicilor este motivat de speranța unui salariu mai mare, a unor condiții de lucru convenabile și a unei calități mai bune a vieții.(8) Alții fac diferite specializări în străinătate, mai ales în SUA, și nu se mai întorc. Mulți se îndreaptă spre țările din Golf, unde pot câștiga până la 20.000 de euro pe lună! Alții pleacă în țări europene precum Franța, Germania, Elveția sau în Australia sau SUA. Specializările cele mai implicate în acest exod mondial sunt medicii de familie, interniștii și anesteziștii.
Cauze ale lipsei de medici
Nevoia de medici este în continuă creștere datorită sporului natural al populației și datorită creșterii proporției de oameni în vârstă care au nevoi mai mari decât tinerii în ce privește îngrijirile medicale. Evident că fiecare ar vrea să primească un tratament adecvat. Și problema este că oferta nu poate ține pas cu cererea.
Și astfel se ajunge la un cerc vicios: fiind prea puțini medici, li se cere să depună eforturi supraomenești. Uneori ei sunt nevoiți să lucreze câte 36 de ore la rând sau chiar mai mult, ceea ce compromite calitatea muncii și a vieții lor.
Aceasta a fost situația și în Israel, până când IMA (Israel Medical Association) împreună cu Ministerul Sănătății au limitat ziua de lucru, inclusiv garda, la 24 de ore.
Recordul meu (T. Ezri) a fost de 72 de ore de muncă consecutive, după care m-am internat la spital cu o sinuzită acută, fiindcă lipsa de odihnă scade imunitatea organismului.
În aceste condiții, unii refuză să practice medicina după terminarea studiilor. Țin minte că dintr-un grup de stagiari pe care i-am avut, 30% se gândeau să abandoneze medicina clinică și să devină consultanți pentru diverse firme farmaceutice. Astfel erau scutiți de gărzi, chiar dacă câștigau mai puțin.
În Israel, chiar dacă, aparent, salariile sunt bune, în specialitățile unde se înregistrează cea mai mare lipsă de medici (interne, chirurgie, urgențe, anestezie și terapie intensivă) cca 50% din salariu este plata pentru gărzi, adică fără gărzi, salariul e mic. Și cum cea mai mare parte a plăților pentru gărzi nu intră în calculul pensiilor, și acestea sunt mici. (În Statele Unite salariile sunt globale și nu depind de numărul gărzilor.) Nemulțumirile create de acest sistem favorizează și ele exodul medicilor.
Alt motiv de emigrare pentru medici evrei este întețirea antisemitismului, mai ales în Occident, inclusiv SUA și Canada.(9) Unii preferă să vină în Israel chiar în ciuda conflictelor.(10) Astfel, după recentul masacru de la Sydney, s-a anunțat că 100 de medici evrei australieni s-au decis să imigreze în Israel.
Propuneri pentru rezolvarea lipsei de medici
Problema lipsei de medici este foarte greu, poate chiar imposibil de rezolvat. Filmul atașat prezintă câteva din soluțiile propuse de EU:
Evident, soluția cea mai simplă este mărirea simțitoare a salariilor (și a pensiilor). Această măsură a fost adoptată în România, pentru a stăvili exodul medicilor după revoluție.
La fel, se pot crea condiții financiare care să stimuleze munca medicilor în anumite domenii sau în regiuni geografice defavorizate. (Pe vremea comunismului, problema lipsei de medici în mediul rural a fost rezolvată obligându-i pe tinerii absolvenți să facă un stagiu de trei ani la țară – dar aceste metode sunt de neconceput într-o democrație.)
Foarte importantă este îmbunătățirea condițiilor de lucru, reducerea numărului de ore petrecute în spital, respectarea zilelor de concediu și a timpului liber. Dar acestea pot crea probleme noi, fiindcă, totuși, cineva trebuie să lucreze.
Medicul lucrează cu mai multă plăcere într-un spital nou, curat și bine dotat. În 1993 am vizitat spitalele St Mary’s și Cromwell din Londra. Primul, un spital public, avea un echipament de anestezie învechit, cam la fel ca în Israel la începutul anilor 1980. Al doilea, un spital particular, avea un echipament ultramodern. Orice medic preferă să lucreze într-un spital nou și bine echipat.
În ultimii ani, în Israel sunt angajați tot mai mulți medici pensionari, mai ales în clinicile private, ceea ce poate fi riscant atât pentru ei, cât și pentru pacienții lor, mai ales în specialități stresante, cum ar fi chirurgia, medicina de urgență, anestezia sau terapia intensivă.
O soluție foarte populară în țările dezvoltate este importul de medici. Israel importă medici din America Centrală, Georgia și, mai ales, din Iudeea și Samaria, iar România îi importă din Republica Moldova. Dar această metodă pune probleme etice, pentru că ea nu face decât să agraveze lipsa de medici în țările mai sărace.
Adevărata soluție este creșterea absolută a numărului de medici. Israelul are prea puține facultăți de medicină. Mulți tineri capabili studiază în străinătate și unii nu se întorc. Dacă ar fi mai multe facultăți, numărul studenților la medicină ar crește. Dar aceasta necesită investiții mari. Politicienii trebuie să înțeleagă că o țară democratică dezvoltată se caracterizează prin calitatea tratamentului medical, a ajutorului social și învățământului. Să nu uităm însă că o bună parte a bugetului Israelului merge pe cheltuielile de apărare.
Și pentru medicii imigranți e nevoie de un sistem bine organizat care să-i ajute să se aclimatizeze cât mai repede și să-și găsească un post convenabil în specialitatea lor.
Cu toate cele scrise, medicina israeliană este printre cele mai avansate din lume, oferind acces gratuit la aproape toate specialitățile medicale, într-un timp relativ scurt.
Lipsa globală de medici va duce inevitabil la înlocuirea medicilor și a asistentelor cu IA, cel puțin în unele specialități, cum ar fi laboratoare, examenele patologice, poate și radiologia. Dar niciun robot, oricât ar fi el de bun, nu va avea sentimente umane și compasiune față de suferințele bolnavilor.
Tiberiu Ezri și Peter Szmuk
Bibliografie:
1. https://www.jpost.com/health-and-wellness/article-847882
3. https://www.medscape.com/viewarticle/worlds-doctors-are-move-italy-hit-hardest-2025a1000x8a
4. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9799366/
6. https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_number_of_physicians
7. https://en.wikipedia.org/wiki/Healthcare_in_Cuba
10. https://main.knesset.gov.il/en/news/pressreleases/pages/press161224w.aspx
Sursa ilustrațiilor:
1. Tiberiu Ezri și Peter Szmuk.
2. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:St_Mary%27s_Hospital.jpg Enric likes Funk ;), CC BY-SA 2.0 <https://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0>, via Wikimedia Commons
3.https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Cromwell_Hospital,_Cromwell_Road_SW5_-_geograph.org.uk_-_1290800.jpg R Sones, CC BY-SA 2.0 <https://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0>, via Wikimedia Commons
45 Comments
Articol reușit si convingător. Complimente T+P!
A nu se uita: lipsa de medici e universală, si a muta un medic dintr-o parte a globului in alta, nu rezolvă problema.
Soluțiile sunt două:
1.Intrucât numarul studenților e limitat de penuria bazelor clinice (nu poți plase 20 studenți în aceeași secție de interne în același timp) soluția constă în serii de studenți după amiază-seară in facultățile de medicina. In acele ore spitalele au de toate: medici, pacienți, săli de operații, laboratoare, etc. Tot ce trebuie e plata medicilor asistenți!
2.Intârzierea termenului de ieșire la pensie a medicilor, atrăgându-i prin condiții de lucru favorabile (salariu, ore de lucru fără gărzi si weekenduri, etc).
Dar intrucât nimeni nu se gândește serios sa rezolve problema, va propun (și vă doresc) să rămâneți sănătoși!!
GbM
În Ro. medicii ies la pensie la 70 de ani, dar unii mai profesează întrucât e nevoie de medici. Totuşi, cred că această prelungire nu poate fi uniformă, pentru că nu e totuna dacă eşti chirurg sau balneolog. Ţin minte că cel mai faimos chirurg ortoped din Cluj, prof. János Fazakas (amintit într-un articol de către Johanan Vass https://baabel.ro/2017/08/case-oameni-amintiri-strada-sincai-din-cluj/) a pus jos bisturiul la 60 de ani, spunând că a simţit că-i tremura mâna în timpul unei operaţii.
Ideea ta Gabi este bună și la fel și completarea Andreei cu limita de vârstă și de domeniu de activitate.
Acum câțiva ani am citit despre un sondaj făcut printre anesteziștii canadieni. Răspunsul majoritar a fost că după 60 de ani este preferabil ca anesteziștii să nu participe în operații cpmplicate și traume mari, iar după 70 de ani să abandoneze activitatea clinică și să se dedice cercetărilor și educației noilor generații de medici, bine-nteles contra plată. Oricum, asta nu va rezolva problema lipsei de medici.
Din pacate, orice solutie a crizei mondiale de medici depinde in mare masura de investitii monetare si repartitia lor judicioasa. Bani si iar bani!
Pana si organizatia Médecins Sans Frontières solicita contributii si primesc aproape zilnic de la ei
scrisori cerand donatii.
Un var de-al sotului me din Paris, medic, a activat in tinerete in Africa in cadrul acestei asociatii..
Adevarat!
Aspecte din realitate care trebuie avute în vedere….Cînd mă supără ceva e foarte posibil ca soția mea ( nu e cadru medical ) să-mi dea soluția. Nici vorbă să ascult de vre-un sfat preventiv pentru viață sănătoasă ( alimentație, tratamente naturiste simple știute de unele străbunici, unele tehnici de ajutorare a corpului … ). Altfel pentru orice nimic poate aș fugi la medicul de familie căruia să-i prezint problema cu mare aproximație iar el n-are nici-o problemă – “te trimit la specialist, o să-ți găsească el ceva” – acesta ar recomanda testul cel mai sofisticat mai ales dacă dispune de aparat în camera vecină. Deci e vorba de un individ ( prepacient ) și de un sistem care, mai mult sau mai puțin, tinde să te declare sănătos ( în cazul cel bun ) abia după ce a presupus că ești bolnav….N-am pretenția să fiu cel mai clar în abordarea subiectului , cît despre soluții nici atît.
Și eu prefer să nu apelez la medici, dar uneori nu ai încotro.
Pare să fie nerezolvabil la ora actuală .
Deși ăn primul viedoclip explicat de Isaac Lau [ nume interesant] acesta dă o soluție O comunitate de “medici fără hotare” Ideea mi se pare foarte bună.
Oare nu a existat în istoria medicinei așa ceva?
Comunitatea de “medici fara hotare” exista deja de multa vreme, Médecins Sans Frontières
copiat de la AI:
“Doctors Without Borders (MSF) was founded by a group of French doctors and journalists in 1971, led by figures like Bernard Kouchner, after witnessing atrocities in Biafra; the U.S. branch (MSF-USA) was established later, in 1990, with key founding members including Dr. Richard Rockefeller, who helped with fundraising and advocacy”.
Nu am stiut aceste informatii, dar am auzit despre organizatie inca din anii 2000 de la o persoana carte traia in Franta, era de origine romana si facea parte din MSF.
adevarat
Exista tot timpul organizatia de “Medici fara hotare” dar ei sunt putini si mobilizati numai in caz de catastrofe,cum a fost foametea din Somalia. Eu nu-mi pot inchipui ca prea multi s-ar inrola, cand numarul absolut al medicilor este mai scazut decat cresterea continua a populatiei. Ar creea fenomenul “cearsafului scurt”.
De ce nu se măresc numărul de locuri la Facultățile de Medicină?
Pentru ca actualii medici să nu aibă „concurență”.
Plătim un „impozit medical” care ajunge la Ministerul finanțelor și ei îl „repartizează după dorință” nu după ce am plătit.
Așa că Domnule Ezri – medicina cu gărzi de peste 12 ore nu este eficientă.
“Pentru ca actualii medici să nu aibă „concurență”.
Ce conceptie fara sens, numai concurenta mai poate sa aduca oameni de valoare in lumea medicala, si nu numai. Si asa o buna parte din doctori in diferite locuri si discipline ar trebui eliminati, pentru lipsa de profesionalism, dar mai rau indiferenta.
In primul rand, s-au infiintat trei facultati de medicina in Israel in ultimii ani: la Ariel, Tzfat si facultatea de medicina militara din Ierusalim.
In al doilea rand nu inteleg ultima dumneavoastra fraza domnule Himelbrand – dupa 12 ore inchidem sala de operatii sau sectiile de interne sau terapia intensiva?
Cat despre repartizarea logica a fondurilor sunt de acord cu dumeavoastra si acest lucru l-am scris in articol, ca atata timp cat politicienii “mici” vor conduce aceste ministere importante, dreptate nu va fi si nu numai in domeniul medicinei.
O noua fac de medicina s-a infiintat cred din 2025-2026 afiliata Universitatii din Haifa.
Sunt si facultăți de medicină private?
Cum este în Hertzlia?
Da, d- na Eva Grosz, la Hertzlia s-a deschis o facultate de medicina privata.
In afara ca este extrem de scumpa, am impresia ca in Israel situatia e invera ca cea din US: universitatile, colegiile particulare in orice domeniu nu sunt apreciate, spre deosebire de cele de stat, bine cotate si pe plan international.
Muțumesc Marica, este exact ce am vrut să știu.
D- na Eva, la Fac de medicina din Hertzlia, se accepta ca stidentii sa urmeze 2- 3 ani intr- o universitate de stat: biologie, stiinte medicale, chimie, si alte domenii, Apoi sa se transfere pe urmatorii 4 ani la Hertzlia.
O facultate de medicina pentru genii va intra in vigoare in 2026 la Institutul Waitzman.. Se absolva cu diploma M.D- PhD
Unul din nepoții mei e în primul an la Facultatea de medicina din Herzlia, după ce a făcut toar rishon la
educatie și sport. Probabil se intră mai ușor decât la facultățile de stat. El este mulțumit, are tot timpul examene și învață cu plăcere. La facultățile de stat e foarte greu de intrat. Genii nu avem în familie…
Mulțumesc Marica !
Felicitari! Atunci ii considera primii 3 ani de studii. Cel mai important este ca tînărul este multumit. Exigentele tot sunt mari, peste 700 la Psihometric.
Si se preda in limba engleza.
Pe Google este scris ca la Hertzlia predau cei mai mari specialisti din domeniu si activitatea clinica are loc la spitalele din Tel Aviv si imprejurimi.
Sunt sigura ca toti din familia dvs sunt f dotati.
La Institutul Weitzman, programul inca nu a inceput, si nu cred ca merita efortul.
Intrarea la facultățile de stat de medicină este îngreunată . De ce nu poate intra în primul an orice candidat, care dorește să fie medic, ca apoi să fie triați după capacitate? Mi se pare că acesta era sistemul între cele două războaie mondiale.
De asemenea de ce se crează așa de puține locuri pentru specializare ,mai ales pentru anumite specializări, când nevoia este așa de mare?
Uneori o programare la un specialist în rețeaua de stat durează luni de zile.
Când munca de medic este una din cele mai grele, de ce nu sunt condiții echivalente cu țările dezvoltate atât în împărțirea orelor de muncă, cât și în ce privește salariul ? Pentrucă ,dacă ar fi așa, medicii nu ar fugi la munci particulare . O serie de întrebări la care nu este răspuns.
Da, Eva, ai dreptate.
Acesta era sistemul in Franta, acum vreo 10 ani. Cred ca si acum, dar nu mai am contact cu ce de intimpla in Franta.
La medicina si farmacie, ca si la celelalte specialitati, sunt primiti toti candidatii care au obtinut Baccalaureatul, fara nici o conditie preliminara.
Dar dupa un an de studii, functie dr notele obtinute, se fsce trierea, severa. Ai voie da mai incrrci.
Cred că, pe de o parte, baza materială nu permite înscrierea tuturor celor care doresc să facă medicina (în perioada interbelică erau mult mai puţini studenţi), pe de alta statul nu are resurse materiale pentru a susţine personalul necesar unor ani întâi de dimensiuni atât de mari. În al treilea rând – o spun din experienţa de cadru didactic care a pregătit mulţi candidaţi pentru examenul de admitere la facultatea de medicină – e nevoie de o pregătire liceală solidă ca să rezişti la Medicină. Şi în România, unde la majoritatea facultăţilor admiterea se face pe baza mediei din liceu sau de la Bacalaureat, la Medicină se dă examen de admitere.
Eu nu cred ca medicii fug la “munci” particulare, acelea oricum nu sunt munci, ci le-as numi consultatii. Sistemele publice in Israel lasa de dorit, desi din cate am auzit salariile medicilor de astazi au crescut semnificativ fata de trecut, cand erau in batjocura, fata de cerintele locului de munca. As zice mai curand ca uneori bolnavii fug la medici particulari. Intr-adevar tentatia banilor este mare, iar la medici se poate face mult mai usor. Exista si medici modesti, specialisti care nu solicita sume exorbitante.
Ce ar fi insa ca sa fim limitati in sistemul public? Personal cred ca ar fi foarte rau, caci nu orice medic are aceleasi capacitati profesionale si de sigur nici aceeasi constiinta, sau referinta fata de Juramantul lui Hipocrate. Oare la ce faza este obligat un medic sa faca acest juramant?
Mi se pare de-a dreptul caraghios ca sa se deschida o facultate pentru GENII, si inca una de medicina.
Motivele sunt multiple:
1. Definita de geniu poate avea mai multe aspecte
2. Geniile, care sa zicem ca ar fi identificate dupa IQ, tind sa fie destul de putin sensibili la problemele altora, ceea ce nu cred ca i-ar face medici “geniali”
3. S-ar crea o situtie sociologic nepotrivita, ca unii sa fie absolventi ai facultatii de genii si altii ai facultatilor de medicina pentru cei care fac parte dintre oamenii obisnuiti.
Pe scurt o mare prostie !!
Aici sunt cu totul de acord.
Veronica, m- am exprimat eu gresit, Cum poti sa- ti imaginezi ca o facultate se poate crea ” pentru genii”?
M- am referit la conditiile dificile de a fi acceptat si eforturile de a te incadra.
Sigur, nu merita.
Durata studiilor este de 7.5 ani, si candidatul este primit dupa ce a urmat 1- 2 ani de facultate la o alta Universitate. Cu note mari.
Se obtine titlul MD- PhD..
Adica medici pentru cercetare.
Revin. Fac de medicina din Hertzlia este f importanta, pentru ca da posibilitatea si tinerilor din strainatate, care nu stiu yvrit, sa studieze in Israel
Eu nu mi-am imaginat nimic, eu m-am referit la cele scrise de tine. Nu exista facultati pentru varfuri, dar exista clase pentru elevi deosebiti, care pentru a fi primiti in acele clase sunt nevoiti sa treaca anumite examene la varsta la care adera la acele clase (in Haifa exista o triere de acest gen in clasa a III-a , de asemenea inaintea clasei a VIII). Nici la asa ceva fundamental, nu exista, pe vremuri cel putin, o solutie unica pentru toate zonele din Israel.
Nu trebuie închisă asistența medicală după 12 ore ci înlocuite echpele deja obosite.
Se mărește numărul de cadre medicale.
Revenim la problema bugetului folosit necorespunzător…
O zi bună!
Foarte de acord cu tot ce scrii.
Un subiect de interes, tratat în stilul documentat al cuplului Ezri-Szmuk. În România lipsa de medici se acutizează în funcţie de starea socială a pacienţilor. Cei cu posibilităţi materiale nu resimt lipsa de medici, în timp ce oamenii săraci au acces doar la serviciile medicale gratuite, iar dacă locuiesc în zona rurală sau oraşele mici, nici nu au medici specialişti la majoritatea specialităţilor, din cauza dotării slabe. Provincialii sunt obligaţi să meargă să se trateze în oraşele mari şi acest fapt costă. Medicii se concentrează în oraşele mari unde au posibilitatea de a lucra în paralel în reţeaua publică şi cea privată. Acest lucru grevează adesea asupra calităţii muncii prestate. Pe de altă parte se constată o scădere a calităţii medicilor tineri, din cauza unor facultăţi de medicină mai noi care nu ating nivelul celor consacrate. Dar una peste alta, speranţa de viaţă creşte şi starea generală de sănătate – cred eu – e mai bună, mai ales datorită tratamentelor inovative.
Inceputul e trist dar sfarsitul este mai incurajator. Si eu cred ca datoram mult longevitatii care creste industriei farmaceutice si tehnologiei medicale. Nu stiu in Romania, dar in Israel se mai adauga si calitatea alimentatiei si vointa oamenilor de a face miscare, sport, etc.
Cred ca si In israel, in general, calitatea medicilor este in scadere asta tot datorita faptului ca ei se bazeaza pe medicamente eficiente, tehnologie avansata (RMN, CT, ECHOcardiografie, Robotica) si telemedicina, mai mult decat pe o anamneza serioasa si examenul fizical medical al bolnavilor. De exemplu, noi apartinem de o circumscriptie de vreo 20 de ani, timp in care ne-am intalnit cu doctorita poate de doua ori. Restul “se rezolva” prin telefon. In ultimul timp, consultatiile prin telefon sunt la moda si la dispensarele afiliate de spitale, in cazuri care nu sunt urgente.
In plus, toata consultatia telefonica tine cam un minut si se limiteaza la cererea de retete si cateoadata de analize.
Articol interesant si documentat, prin precizia si statistica voastra. Mi se pare ciudat ca in Israel sunt mai putini medici pe mia de locuitori, decat in Romania, unde pe oricine intrebi, aproape, se plange de medici (e adevarat nu de lipsa lor, ci de faptul ca pentru servicii e necesar a fi oferite sume mari).
Mentionezi in articol .” Aceasta a fost situația și în Israel, până când IMA (Israel Medical Association) împreună cu Ministerul Sănătății au limitat ziua de lucru, inclusiv garda, la 24 de ore.”
Asta pare de-a dreptul ridicol, desi sunt constienta de aceasta tara a sistemului medical, acela de a folosi doctorii, in spitale exclusiv, pentru ore inumane de lucru.Eu sunt convinsa ca eficienta profesionala scade daca timpul de lucru este exagerat, desi probabil cu timpul oamenii, ca si cu orice altceva se obisnuiesc.
Este interesanta si situatia oarecum conflictuala din Cuba, medici foare buni, infrastructura foarte slaba.
Este totusi ceva pe care il cunosc – desi poate nu e actualizat la ultimii cativa ani – este vorba de medicina canadiana.
In Canada nu exista medicina particulara, si posibil ca din acest motiv, randurile pentru a capatat un test, pot dura luni de zile (mamografie, US), e posibil ca in cazuri grave – desi cum ar putea fi constatate daca astepti luni pentru o analiza ? – medicina locala reactioneaza asa cum te-ai gandi. Informatiile mele sunt unele individuale, altele provin chiar de la medici.
Cred ca una dintre dilemele legate de medicina este daca statul TREBUIE, sa acopere toate necesitatile populatiei, sau doar pe cele esentiale. In Israel, din experienta proprie, a mea, dar si al altora medicina particulara este o solutie binevenita, pentru multe probleme, a caror rezolvare in sistemul asigurarilor (si ele particulare, dar cu o alta proportie financiara).
Este clar ce genereaza medicina particulara, dar oare este aceasta bransa singura care demonstreaza ca egalitatea – din pacate – nu prea poate exista?
Am avut un prieten din tinerețe, emigrat în Canada, și când s-a îmbolnăvit de cancer, a venit să se trateze în Israel! Se pare că sistemul nostru este cu adevărat mai bun decât cel din Canada.
Evident că nu toată lumea poate primi tratamentul „cel mai bun”, pentru asta nu ajung nici medicii, nici infrastructura. Totuși, în Israel, medicina particulară, bazată pe asigurări particulare, este relativ accesibilă.
Intaresti cele spuse de mine, Voiam sa completez, pt ca mesaju a plecat prea devreme ca medicina in sistemul de asigurare existent in Israel, echivalent cumva cu casele de asigurare americane, nu este suficient de bun, sunt acceptati si doctori superficiali (asta nu e o minune, caci exista in orice profesie), dar doctori care mananca in timp ce consulta, sau nici macar nu mai ating pacientul, asteptand rezultatele unui test (in ultima vreme si in Israel, pentru un US sau CT, fie astepti luni de zile, fie, daca esti mobi te poti duce la o alta unitate la zeci de km distanta) ar trebui PENALIZATI. In Israel personalul administrativ, din diferitele unitati medicale, in special policlinici este nepasator, neinteresat sa ajute si adeseori lipsit si de amabilitate.
Deci in medicina, pe langa problema discutata in articol, exista si problema daca Statul participa la orice cheltuiala medicala, sau bazandu-se deja de cateva decenii de existenta caselor particulare de asigurarea, si-a luat de o grja.
De acord!
Așa cum scrie și Hava și tu, problemă este foarte complexă și grea de rezolvat. Peste tot în lume rezidenții lucrează cel puțîn 24 de ore continuu. În schimb, cel puțin la ATI în Israel, un specialist de gardă schimbă pentru câteva ore pe rezidentul care lucrează cel mai greu, de obicei cel de la sala de naștere, iar la ora 22.00 acel specialist merge să doarmă acasă și revine la lucru a doua zi la 8.00. Rezidenții rămân cu un alt specialist care lucrează ca și ei 24 de ore. Toți rezidenții și specialiștii au o zi liberă după 24 de ore de lucru care include garda. După câte știu, în unele țări rezidentul pleacă acasă după gardă după încă opt ore de lucru. În SUA ziua de lucru + garda (1-2 pe săptămână) este la fel ca la rezidenții din Israel, Însă specialiștii încep garda la 3 sau la 5 pm și a doua zi dimineața pleacă acasă.
Din câte știu, medicina publică, în afară de mici excepții, dar și cea privată sunt mai accesibile in Israel decât în Canada și chiar în SUA.
În Israel orice om are acces la orice operație pe gratis, în afară de transplant unde problema nu sunt banii, ci lipsa de donori.
Avantajul (nu întotdeauna este un avantaj fiindcă spitalele particulare nu au terapii intensive la nivelul spitaleor publice) medicinei particulare este că tu poți să-ți alegi chirurgul. Dar și la spitalele publice, rezidenții sunt întotdeauna supraveghiati de specialișți..
Creșterea învestiţiilor financiare în medicina din Israel este problematică fiindcă cei mai mulți bani se duc către apărarea tării, dar să recunoaștem și la unele ministere fantomă: și bineînţeles la ultra-religioși care nu fac armată și mulți dintre ei nu lucrează.
Multumesc, Tibi. E adevarat ca operatiile sunt gratuite in cadrul asigurarii medicale personale. Insa, poate sa dureze luni de zile si nu intotdeauna lucrul acesta e posibi. Cine poate apeleaza la medicina privata, dar atunci intr-adevar se folosesc asa zisele spitale private, si in al doilea rand, doctorii, unii preocupati de bani, opereaza la ore care sunt dupa orele obisnuite de lucru in spital, ceea ce poate periclita rezultatul unor operatii complicate.
În România a avut loc un adevărat exod al medicilor, tinerii urmau facultatea de medicină cu scopul declarat de a pleca sa practice in țări dezvoltate. În acest moment, fenomenul s-a diminuat considerabil din cauza aducerii salarizării la standarde cât de cât apropiate de ale UE. Condițiile în unitățile sanitare sunt încă în urma celor comunitare dar în medicina particulară nu cea de stat standardele sunt bune.
Articolul este excelent, atrage o binevenită atenție asupra unei problematici reale, actuală, răspândită în lume și extrem de importantă.
Iată ce se întâmplă dacă se investește disproporționat de mult în educație: medicii studiază și pleacă – o pierdere netă. Nici nu cred că e etic ca un stat bogat să profite de pe urma investițiilor făcute de unul mai sărac.
Bineînțeles dar vezi tu cum etica e cam in umbră…
Multumesc pentru comentatiu.
Până la urmă lipsa de medici e o chestiune de priorități: ce buget să se aloce sănătății (infrastructură, studii și specializări, salarii) Și dacă alții plătesc mai bine, într-o lume liberă, medicii vor pleca. Ajustările fine, de exemplu de a cheltui mai mult pe studii și mai puțin pe alte aspecte, nu cred că au mare efect. Cel mai bun exemplu e Cuba: medicii sunt bine pregătiți, dar pleacă.
Din păcate medicina modernă este foarte scumpă și multe țări nu și-o pot permite. M-am întrebat dacă este etic să se plătească milioane pentru ca un număr mic de pacienți să primească tratamente foarte scumpe, experimentale. Poate că nu, dar dacă nu le-am finanța, medicina nu ar putea progresa..