Lipsa mondială de medici

Număr vizualizări 15 ori

Medicina este destinată vindecării bolnavilor cu cel mai înalt standard de tratament. Ea cere compasiune față de suferințele pacienţilor, perseverență și condiții prielnice consultaţiilor și tratamentelor medicale. Dar toate acestea necesită medici, cadre medii și personal paramedical auxiliar.

Problema lipsei de medici

Cererea de personal medical și mai ales de medici este în continuă creștere. Întreaga lume duce lipsă de medici, însă cu diferențe semnificative între diferite țări.

În 2023, în Israel numărul medicilor la 1000 de locuitori era mai mic decât media din țările OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development) – 3,5 față de 3,7. (1) România are mai mulți medici decât Israel relativ la numărul locuitorilor (3,7 la 1000), dar mai puțini decât media în EU de 4,3 la 1000. (2)

Chiar și în EU se vorbește despre o lipsă de 1,2 milioane de medici, asistente și moașe. Lipsa de medici este simțită în special în Italia. (3) Deși în statistica OECD din 2023, Italia avea printre cei mai mulți medici (5 la 1000 de locuitori), numărul lor scade continuu, pe de o parte datorită îmbătrânirii lor și pe de altă parte pentru că mulți emigrează în țări care le oferă condiții mai bune și salarii mai mari. 131.000 de medici au părăsit Italia între 2000 și 2022. Un fenomen asemănător are loc și în America Latină: 75% dintre medicii licențiați local practică medicina în Spania.

Europa, Israel, Australia, SUA, Canada, Noua Zeelandă, țările din Golf și alte câteva țări sunt privilegiate în ceea ce priveşte numărul de medici generaliști: media globală este de 16,7 medici generaliști la 10.000 de locuitori, față de 35,1 în Marea Britanie (4) – și chiar şi acolo sunt probleme. În 2023, sute de mii de oameni au fost nevoiți să aștepte mai mult de un an, pentru o programare la un tratament de rutină, la spital. (5) Unele spitale sunt învechite, medicina de calitate fiind rezervată celor care pot plăti. (Din păcate, acesta este un fenomen aproape universal, deși în Israel el este mai puțin evident.) Odată cu îmbătrânirea populației, investițiile insuficiente în sistemul medical și în asistența socială și, în special, lipsa de personal medical, problemele sistemului de sănătate din Marea Britanie amenință să se transforme în curând într-o criză națională.

În multe țări, ponderea medicilor raportat la populație este sub nivelul mediu. Unele țări africane și Papua Noua Guinee au mai puțin de un medic la 10.000 de locuitori (6).Țara cu cei mai mulți medici este Cuba, cu 94 la 10.000 de locuitori. Îngrijirea medicală în Cuba este gratuită, dar nici ea nu este lipsită de probleme: ca rezultat al situației economice, medicii sunt prost plătiți, spitalele sunt prost echipate și lipsesc medicamente esențiale.(7) Medicii cubanezi sunt foarte bine pregătiți profesional, dar foarte mulți pleacă în străinătate. În SUA am avut și noi câțiva colegi cubanezi, medici foarte buni.

Exodul medicilor este motivat de speranța unui salariu mai mare, a unor condiții de lucru convenabile și a unei calități mai bune a vieții.(8) Alții fac diferite specializări în străinătate, mai ales în SUA, și nu se mai întorc. Mulți se îndreaptă spre țările din Golf, unde pot câștiga până la 20.000 de euro pe lună! Alții pleacă în țări europene precum Franța, Germania, Elveția sau în Australia sau SUA. Specializările cele mai implicate în acest exod mondial sunt medicii de familie, interniștii și anesteziștii.

Cauze ale lipsei de medici

Nevoia de medici este în continuă creștere datorită sporului natural al populației și datorită creșterii proporției de oameni în vârstă care au nevoi mai mari decât tinerii în ce privește îngrijirile medicale. Evident că fiecare ar vrea să primească un tratament adecvat. Și problema este că oferta nu poate ține pas cu cererea.

Și astfel se ajunge la un cerc vicios: fiind prea puțini medici, li se cere să depună eforturi supraomenești. Uneori ei sunt nevoiți să lucreze câte 36 de ore la rând sau chiar mai mult, ceea ce compromite calitatea muncii și a vieții lor.

Aceasta a fost situația și în Israel, până când IMA (Israel Medical Association) împreună cu Ministerul Sănătății au limitat ziua de lucru, inclusiv garda, la 24 de ore.

Recordul meu (T. Ezri) a fost de 72 de ore de muncă consecutive, după care m-am internat la spital cu o sinuzită acută, fiindcă lipsa de odihnă scade imunitatea organismului.

În aceste condiții, unii refuză să practice medicina după terminarea studiilor. Țin minte că dintr-un grup de stagiari pe care i-am avut, 30% se gândeau să abandoneze medicina clinică și să devină consultanți pentru diverse firme farmaceutice. Astfel erau scutiți de gărzi, chiar dacă câștigau mai puțin.

În Israel, chiar dacă, aparent, salariile sunt bune, în specialitățile unde se înregistrează cea mai mare lipsă de medici (interne, chirurgie, urgențe, anestezie și terapie intensivă) cca 50% din salariu este plata pentru gărzi, adică fără gărzi, salariul e mic. Și cum cea mai mare parte a plăților pentru gărzi nu intră în calculul pensiilor, și acestea sunt mici. (În Statele Unite salariile sunt globale și nu depind de numărul gărzilor.) Nemulțumirile create de acest sistem favorizează și ele exodul medicilor.

Alt motiv de emigrare pentru medici evrei este întețirea antisemitismului, mai ales în Occident, inclusiv SUA și Canada.(9) Unii preferă să vină în Israel chiar în ciuda conflictelor.(10) Astfel, după recentul masacru de la Sydney, s-a anunțat că 100 de medici evrei australieni s-au decis să imigreze în Israel.

Propuneri pentru rezolvarea lipsei de medici

Problema lipsei de medici este foarte greu, poate chiar imposibil de rezolvat. Filmul atașat prezintă câteva din soluțiile propuse de EU:

Evident, soluția cea mai simplă este mărirea simțitoare a salariilor (și a pensiilor). Această măsură a fost adoptată în România, pentru a stăvili exodul medicilor după revoluție.

La fel, se pot crea condiții financiare care să stimuleze munca medicilor în anumite domenii sau în regiuni geografice defavorizate.  (Pe vremea comunismului, problema lipsei de medici în mediul rural a fost rezolvată obligându-i pe tinerii absolvenți să facă un stagiu de trei ani la țară – dar aceste metode sunt de neconceput într-o democrație.)

Foarte importantă este îmbunătățirea condițiilor de lucru, reducerea numărului de ore petrecute în spital, respectarea zilelor de concediu și a timpului liber. Dar acestea pot crea probleme noi, fiindcă, totuși, cineva trebuie să lucreze.

Medicul lucrează cu mai multă plăcere într-un spital nou, curat și bine dotat. În 1993 am vizitat spitalele St Mary’s și Cromwell din Londra. Primul, un spital public, avea un echipament de anestezie învechit, cam la fel ca în Israel la începutul anilor 1980. Al doilea, un spital particular, avea un echipament ultramodern. Orice medic preferă să lucreze într-un spital nou și bine echipat.

Spitalul St Mary’s

Spitalul Cromwell

În ultimii ani, în Israel sunt angajați tot mai mulți medici pensionari, mai ales în clinicile private, ceea ce poate fi riscant atât pentru ei, cât și pentru pacienții lor, mai ales în specialități stresante, cum ar fi chirurgia, medicina de urgență, anestezia sau terapia intensivă.

O soluție foarte populară în țările dezvoltate este importul de medici. Israel importă medici din America Centrală, Georgia și, mai ales, din Iudeea și Samaria, iar România îi importă din Republica Moldova. Dar această metodă pune probleme etice, pentru că ea nu face decât să agraveze lipsa de medici în țările mai sărace.

Adevărata soluție este creșterea absolută a numărului de medici. Israelul are prea puține facultăți de medicină. Mulți tineri capabili studiază în străinătate și unii nu se întorc. Dacă ar fi mai multe facultăți, numărul studenților la medicină ar crește. Dar aceasta necesită investiții mari. Politicienii trebuie să înțeleagă că o țară democratică dezvoltată se caracterizează prin calitatea tratamentului medical, a ajutorului social și învățământului. Să nu uităm însă că o bună parte a bugetului Israelului merge pe cheltuielile de apărare.

Și pentru medicii imigranți e nevoie de un sistem bine organizat care să-i ajute să se aclimatizeze cât mai repede și să-și găsească un post convenabil în specialitatea lor.

Cu toate cele scrise, medicina israeliană este printre cele mai avansate din lume, oferind acces gratuit la aproape toate specialitățile medicale, într-un timp relativ scurt.

Lipsa globală de medici va duce inevitabil la înlocuirea medicilor și a asistentelor cu IA, cel puțin în unele specialități, cum ar fi laboratoare, examenele patologice, poate și radiologia. Dar niciun robot, oricât ar fi el de bun, nu va avea sentimente umane și compasiune față de suferințele bolnavilor.

Tiberiu Ezri și Peter Szmuk

Bibliografie:

1. https://www.jpost.com/health-and-wellness/article-847882

2. https://health.ec.europa.eu/document/download/affaf991-adcd-4ff6-a3d8-01f9b988139d_en?filename=2025_chp_ro_english.pdf

3. https://www.medscape.com/viewarticle/worlds-doctors-are-move-italy-hit-hardest-2025a1000x8a

4. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9799366/

5. https://www.health.org.uk/reports-and-analysis/briefings/nine-major-challenges-facing-health-and-care-in-england

6. https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_number_of_physicians

7. https://en.wikipedia.org/wiki/Healthcare_in_Cuba

8. https://www.sanctuarypersonnel.com/blog/2023/11/why-are-so-many-healthcare-professionals-going-overseas/

9. https://www.timesofisrael.com/north-american-jewish-doctors-consider-leaving-amid-surge-in-post-oct-7-antisemitism/

10. https://main.knesset.gov.il/en/news/pressreleases/pages/press161224w.aspx 

Sursa ilustrațiilor:

1. Tiberiu Ezri și Peter Szmuk.

2. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:St_Mary%27s_Hospital.jpg  Enric likes Funk ;), CC BY-SA 2.0 <https://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0>, via Wikimedia Commons

3.https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Cromwell_Hospital,_Cromwell_Road_SW5_-_geograph.org.uk_-_1290800.jpg  R Sones, CC BY-SA 2.0 <https://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0>, via Wikimedia Commons

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *