Număr vizualizări 551 ori
În 22 decembrie 2025 – exact la 36 de ani după alungarea lui Nicolae Ceauşescu – un grup de parlamentari USR (Uniunea Salvaţi România) a depus la Senatul României documentul B733/2025[1] întitulat: „Propunere legislativă privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter comunist și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra umanității sau de încălcarea drepturilor fundamentale ale omului”.
Motivaţia declarată a proiectului este citez: „După mai mult de trei decenii de la Revoluţia din 1989, evenimente recente din viaţa noastră politică şi fapte de o gravitate extremă impun constatarea că statul român democrat continuă să fie vulnerabil la propaganda care promovează principiile şi doctrinele pe care s-a întemeiat dictatura comunistă din România. Proiectul de lege are ca scop eliminarea acestei stări de lucruri, inacceptabilă şi incompatibilă cu nomele etice şi juridice definitorii pentru un stat de drept”.
Citind iniţiativa legislativă mi-am amintit că în aprilie 2019, aflându-mă la Weimar pentru a participa la festivităţile legate de aniversarea eliberării lagărului nazist de la Buchenwald, am fost uimită când am văzut tinerii purtând drapele roşii, adunaţi în jurul statuii lui Ernst Thälmann[2], pentru a-l omagia pe acest erou comunist.
Uimirea mea se datora faptului că acasă, în România, de 30 de ani nu văzusem niciun steag roşu afişat sau purtat la vreun miting. Văzusem steagul Rusiei ţariste, steagul ucrainean, steagul legionar, dar nu cel roşu, comunist, care nu mai era deloc o opţiune politică. Dispăruse de la sine, fără să fi fost nevoie de vreo interdicţie, deşi existase o astfel de măsură.
Ţin minte memorabilul miting în 12 ianuarie 1990, din Piaţa Palatului, când membrii cei mai importanţi ai conducerii Frontului Salvării Naţionale au fost supuşi unui adevărat asediu şi a fost emis un decret privind interzicerea Partidului Comunist Român[3]. După doar câteva zile, în 17 ianuarie 1990, Consiliul de Conducere al FSN a revenit asupra deciziei, motivând că ea nu a fost luată pe baze democratice şi contravine principiilor pluralismului politic şi libertăţii de asociere care ar trebui să caracterizeze un stat de drept.
Constituţia din 1991 consacra principiile de mai sus care figurează şi la Articolul 8 al Constituţiei în vigoare.[4] Acest articol precizează că partidele trebuie să respecte: „suveranitatea naţională, integritatea teritorială, ordinea de drept şi principiile democraţiei” fără a se menţiona în mod explicit vreo ideologie.
În anii următori au mai fost tentative de reînființare a unor partide comuniste, dar au fost respinse de instanțele de judecată româneşti care au considerat că acestea nu se distanțau de ideologia totalitară. Aceste decizii au fost ulterior validate și la nivel european, fiind considerate compatibile cu protejarea democrației. De altfel, Legea 14 / 2003 conţine toate prevederile legate de constituirea şi funcţionarea partidelor politice care exclud înfiinţarea unor formaţiuni care nu împărtăşesc valorile democraţiei[5].
După cum am văzut, Proiectul de lege propus de USR interzice înfiinţarea tuturor organizaţiilor cu caracter comunist. Într-adevăr, actul normativ care reglementează asociaţiile şi fundaţiile din România[6] stabilește doar cadrul general al libertății de asociere și condițiile de dobândire a personalității juridice, fără a impune vreo restricţie ideologică sau doctrinară.
Pe de altă parte, Legea Vexler[7] conţine o prevedere care sună astfel „Este interzisă constituirea și funcționarea organizațiilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob”. După cum observăm, legea propusă de USR conţine prevederi „simetrice” în ceea ce priveşte ideologia comunistă.
Pericolul revenirii comunismului, la care se face referire în expunerea de motive, poate fi explicat atât prin rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale (anulate) unde un candidat cu un discurs cu elemente naţional-comuniste[8] a obţinut un număr foarte mare de voturi, cât şi prin rezultatele unui sondaj de opinie privind modul în care percep românii regimul comunist (iulie 2025).
Concluzia generală a acestui sondaj relevă faptul că: „55.8% dintre români cred că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România (s-au întâmplat mai multe lucruri bune, decât lucruri rele); 34.5% sunt de părere că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru rău pentru România (s-au întâmplat mai multe lucruri rele, decât lucruri bune); 9.6% nu știu / nu pot aprecia, iar 0.1% nu răspund”, detaliile pe domenii le găsiţi pe site-ul INSCOP.[9] Din sondajul de opinie mai reiese că 66,2% dintre cei intervievaţi cred că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, dar şi faptul că 45% dintre tineri (mulţi născuţi după căderea comunismului) cred că acest regim „a fost unul bun”.
Dar să revin la propunerea legislativă a USR.
Înainte de a o citi, am fost curioasă dacă pe plan internaţional există legislaţii similare. Consultând Internetul, dar şi AI[10] am aflat următoarele:
Ucraina. Legea adoptată în mai 2015 (Art 436-1 din Codul Penal) interzice propaganda regimului comunist și a simbolurilor sale (ex. steagul sovietic, secera și ciocanul, etc.) și negarea caracterului criminal al regimului totalitar comunist, publicarea, utilizarea şi răspândirea simbolurilor comuniste şi propaganda comunistă în scop politic.
Polonia. În 2023 autoritățile poloneze au introdus în Codul Penal amendamente care sancționează, cu pedepse de până la trei ani de închisoare, promovarea, publicarea, afișarea și deținerea de simboluri comuniste, precum şi propaganda comunistă. Totodată, Partidul Comunist al Poloniei (KPP) a fost dizolvat de către Tribunalul Constituțional, pe motiv că promovează un sistem totalitar care încalcă Constituția.
Republica Cehă. În 2025, parlamentul a adoptat modificări ale codului penal prin care promovarea comunismului (organizare, publicare, simboluri etc.) este penalizată cu pedepse de până la cinci ani de închisoare. Legea a fost promulgată de către președinte în 2025 și urmează să intre în vigoare.
Alte ţări foste comuniste: Georgia, Letonia, Lituania şi Ungaria au introdus, încă din anii 1990-2000, interdicţii privind utilizarea simbolurilor comuniste (secera şi ciocanul, steaua roşie, etc.), dar nu interzic ideologia şi partidele respective.
De-a lungul timpului, şi alte ţări, precum Indonezia, Taiwan şi Africa de Sud au adoptat, temporar, legi care interziceau partidele, simbolurile şi propaganda comunistă.
În acelaşi timp, în Moldova şi Ungaria, aceste legi sau părţi din ele au fost anulate de curţile lor constituţionale şi nu au mai fost aplicate. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Danemarca şi Australia.
Menţionez că nu am găsit nicio ţară a cărei legislaţie să interzică: “orice grup format din trei sau mai multe persoane, care îşi desfăşoară activitatea temporar sau permanent, în spaţiul public, în scopul promovării ideilor, principiilor sau doctrinelor comuniste” aşa cum stipulează proiectul de lege B733/2025.
Forma actuală a propunerii legislative a USR, publicată pe site-ul Senatului[11], a fost întâmpinată cu reticenţă. Criticii au vizat lipsa de claritate în definirea unor termeni, precum: propagandă comunistă, idei, concepţii sau doctrine comuniste”, şi şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la sancţionarea penală a oricărei forme de asociere sau discurs legat de comunism, sugerându-se că legea ar putea merge prea departe, inclusiv în domenii inofensive sau pur teoretice[12].
Într-un comentariu mai amplu, pe Facebook, Sorin Gog, conferenţiar universitar la departamentul de Sociologie a Universităţii Babeş-Bolyai[13], este de părere că „Dezideratul unei societăți lipsite de clase poate să aducă între 3 și 10 ani de închisoare? Pe bune? Deţinerea în comun a mijloacelor de producţie? Adică să spui că statul ar trebui să păstreze în proprietate publică resursele și infrastructura de utilități poate fi o problemă de natură penală? Nu se mai pot critica formele de privatizare din România și nu se mai poate afirma susținerea unei proprietăți publice asupra mijloacelor de producție pentru că poate fi catalogată ca idee comunistă? Încurajarea politicilor publice în vederea repartiţiei bunurilor în funcţie de nevoi, care este un ideal al social-democrației, larg impărtășit de societatea românească, devine o faptă penală? Legea audiovizualului este un exemplu concret de control si reglementare statală asupra presei. Rar găsești proiecte de lege mai imprecise și neclar formulate”[14].
Deocamdată parcursul acestui proiect de lege este la început. Bănuiesc că va suferi modificări şi, după ce va fi trecut prin toate stadiile preliminare, urmează să fie supus votului parlamentar, în cele două camere. Nu-mi pot da seama ce sorţi de izbândă va avea acest proiect care şi mie (o profană în domeniu) mi s-a părut insuficient de clar, stufos şi ambiguu. De pildă, unele simboluri considerate comuniste, precum steagul roşu, secera şi ciocanul şi steaua roşie se regăsesc şi printre simbolurile socialiste[15]. E posibil ca proiectul de lege să vizeze şi doctrina socialistă?!
Nu pot încheia acest articol fără a atrage atenţia asupra unui paragraf din Expunerea de motive: „În prezent, OUG nr. 31 din 13.03.2002 interzice organizaţiile, simbolurile şi acţiunile cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum şi promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra umanităţii sau de crime de război, însă acest act normativ nu conţine nicio referire la faptele similare, săvârşite în timpul regimului comunist.”
Consider că fraza citată denotă tendinţa de amestecare şi echivalare a celor două totalitarisme, cel fascist şi cel comunist, ceea ce mi se pare total nepotrivit.
Nazismul, construit pe o ideologie rasială şi exterminare sistematică, a fost condamnat de către Tribunalul Internaţional de la Nürnberg. Comunismul a produs crime în masă prin dictaturi de partid şi represiune politică, dar nu a fost judecat printr-un tribunal internaţional comparabil şi nu are o definiţie juridică unitară la nivel global. Legile antinaziste se bazează pe un consens internaţional solid şi pe obligaţii asumate prin tratate, în timp ce legislaţia anticomunistă este naţională şi adesea considerată neconstituţională. Asocierea automată a comunismului cu nazismul, fără nuanțare, poate transforma legislația mai degrabă într-un instrument de luptă politică internă decât într-un mecanism de protecție a democrației și a memoriei victimelor.
Interzicerea simbolurilor naziste și a propagandei rasiste se sprijină pe protejarea unor grupuri direct vizate de ură și violență, extinderea automată a acelorași restricții asupra simbolurilor şi propagandei comuniste, fără distincții, poate duce la limitarea excesivă a discursului politic, academic sau memorialistic, în special în societăți care au trăit sub regimuri comuniste și încearcă să-și înțeleagă trecutul.
Nu în ultimul rând, se creează un risc de relativizare a răului. Punerea celor două ideologii într-o simetrie juridică rigidă poate dilua specificitatea Holocaustului, pe de o parte, și poate banaliza suferințele victimelor comunismului, pe de altă parte, printr-o abordare juridică grăbită și insuficient diferențiată. Justiția memoriei are nevoie de claritate, nu de confuzii.
Foto: Andrea Ghiţă
Bibliografie:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Interzicerea_simbolurilor_comuniste
https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/cehia-incrimineaza-propaganda-comunista-ce-2458636.html
https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/H-6-2009-0246_EN.html
https://www.investopedia.com/ask/answers/100214/what-difference-between-communism-and-socialism.asp
Andrea Ghiţă
[1] https://www.senat.ro/Legis/Lista.aspx?cod=27386&pos=0&NR=b733&AN=2025
[2] https://en.wikipedia.org/wiki/Ernst_Th%C3%A4lmann
[3] https://moldova.europalibera.org/a/2274464.html
[4] https://www.constitutiaromaniei.ro/art-8-pluralismul-si-partidele-politice/
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/41241
[5] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/41241
[6] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/231450
[7] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/305792
[8] Călin Georgescu a amestecat cu succes elementele naţional-comuniste, ceauşiste, cu cele de extremă dreapta, legionare. http://www.tvr.ro/discursul-lui-calin-georgescu-deconstruit_49258.html, https://romania.europalibera.org/a/interviu-lingvist-academia-romana/33229187.html
[9] https://www.inscop.ro/iulie-2025-sondaj-de-opinie-inscop-research-perceptia-populatiei-cu-privire-la-regimul-comunist-reperele-nostalgiei/
[10] Informațiile privind legislația anticomunistă și jurisprudența constituțională au fost furnizate de un sistem de inteligență artificială, pe baza surselor publice oficiale și enciclopedice (Wikipedia, site-uri guvernamentale, Curți Constituționale, Parlamentul European)
[11] https://www.senat.ro/legis/PDF/2025/25b733FG.PDF?nocache=true
[12] https://actiunesocialista.org/2025/12/24/legea-usr-impotriva-propagandei-comuniste/
[13] https://socasis.ubbcluj.ro/staff/sorin-gog/
[15] https://en.wikipedia.org/wiki/Category:Socialist_symbols
12 Comments
La Festivalul Tineretului Comunist, la Bucuresti din 1953, parintii mei au intrat in vorba cu cativa israelieni, in idish bineinteles. Erau toti membri ai Partidului Comunist. Nu i-a incantat prea mult pe parinti afland ca si in Israel exista un partid comunist…
Reactia e fireasca si indreptatita dar, la urma urmei, a interzice un partid sau o miscare ideologica (fie ea si comunista), nu e tocmai democratic.
Imi amintesc ca in Israel prin anii 1960 exista un partid comunist (MAKI) care avea reprezentanti in Parlament (Knesset Israel) si anumite Kibuzim in Israel erau de orientare comunista (Kibutz Yad Hanna, de exemplu). Era clar ca acest partid era dirijat si coodonat de Moscova. Sefii acestui partid isi petreceau vacantele la Soci, unde raportau si primeau indicatii si directive.
Niciodata nu s-a pus problema interzicerii sau dizolvarii acestui partid prin lege.
Banuiesc ca erau urmariti pas cu pas…
Foarte bine venit , documentat, excepțional scris . M-a pus pe gânduri. Mi-au plăcut comentariile care au adus în discuție alte aspecte. De fapt subiectul este atât de complex și plin de nuanțe. Doar în România se vrea totul alb sau negru. Se sare de la o extremă la alta. Toate hotărârile privesc la suprafață , exacerbând un moment sau altul. Mi se pare atât de imatur. Dar asta este. Totul are o explicație legată de condiții, istorie, situația geo politică…
Desigur punctul meu de vedere este profan dar totuși reflectă un adevăr
Incitant la superlativ articolul tău, Andrea! Excelent documentat, elegantă prezentarea interogativă. S-ar spune că ai mușcat tigrul. Într-adevăr subiectul este un ”tigru” ”multilateral dezvoltat” și de largă circulație.
Numai că…tema e atât de vastă încât se pierde din vedere, iar de o cauți se preschimbă în ”fata morgana”. De ce? Fiindcă nu mai există comunism. Premisele și temeiul ideologiei din secolul al XIX-lea au pierit. Au pierit deja la început de veac XX odată cu Revoluția bolșevică ce-a arborat în fals drapelul roșu al Manifestului luptei de clasă și egalitarismului. Doar a răsturnat ierarhiile. Punct.
Avem, în schimb un pârjol al intoleranței fascistoide de la Atlantic până în Urali cu riscul răstălmăcirii și al răsturnării bazelor ființării umane traduse în dreptul al viață, la educație, sănătate, cultură, demnitate individului, autodeterminare, identitate, etc.
Explicația? A uitat cineva Holocaustul? Nu tocmai. Simplu și grotesc: s-au inversat din nou termenii: de la egalitate s-a trecut la hiper-egalitate, la corectitudinea politică cu a sa discriminare pozitivă.
Frumos, poate chiar necesar sub unele aspecte. Însă derapajele n-au întârziat în producerea aberațiilor, astfel, ocolindu-se echilibrul căii de mijloc, a pornit uraganul altei extreme, cea de dreapta (?) Adio, social-democrația! Mai gâfâie ea prin Europa tradițională, nu se știe până când.
Legislația propusă acum României privind anti comunismul e aidoma trezirii bețivului încă mahmur, care pierde din nou trenul de întârziată gândire și vigilență. S-a propus o lege împotriva extremismului din neguri legionare? Pac și noi o lege de alungat fantome. Căci noi, tovarășii de altă dată, stâlpii partidului unic, suntem deja milionari sau miliardari! Fir de bani nu cedăm în favoarea bunăstării publice! Iată niște neica-nimeni vor comunism! Habar n-au.
Așa e, habar n-au în suspinul lor după siguranța zilei de mâine, învățământ și sănătate (chipurile) gratuită și egalitatea șanselor indiferent de zona provenienței.
Țăranii proletarizați au găsit loc de muncă, simbrie mizeră dar fixă, au primit locuințe la bloc unde mai curgea pa prin pereți, nu prea stăteau la cozile aprovizionării ca funcționarii și intelectualii, primeau adeseori coșul subzistenței de la familia rămasă în sat. La urmă n-a mai fost deloc bine. Progeniturile acestora n-au idee fiindcă nu comunism a fost ci totalitarism, terorism de stat cu un imbecil drept căpetenie.
Restul țărilor, Andrea, au avut mișcări de stânga de la finele secolului XIX!! România profundă de-a lungul celor 45-50 ani de ”comunism” n-a avut aderență la idealuri de stânga. Vedem azi ce aur a răsărit de aici.
Nu comunismul e dorit ci siguranța existenței și egalitatea șanselor. Cine să le ofere?
P.S. Subscriu întru totul la comentariul dlui Tiberiu Ezri.
Comentariul Monicăi Ghetz completează foarte bine cele scrise de mine. Mulţumesc.
Sunt curioasă ce cred cititorii. Cât de realistă este adoptarea unei legi care să interzică toate organizaţiile, asociaţiile şi simbolurile considerate “comuniste”? Va vota Parlamentul României o astfel de lege? De asemenea, aş dori să aflu opinia cititorilor despre faptul că acest proiect de lege “anticomunistă” a apărut în oglindă cu legea antinazistă.
Am trăit 27 de ani sub regim comunist și de aceea nu înțeleg deloc rezultatele sondajului care reflectă respectarea și dorul după regimul comunist și după dictatura lui Ceuseșcu. Da, la început el a făcut câteva lucruri pozitive: îngrijirea medicală și educația gratuite. Religiile au cunoscut represalii, dar evreii nu au avut de suferit prea mult doar că au fost dați afară din funcțiile înalte pe care unii din ei le dețineau. Ceaușescu știa că evreii însemnau “valută” și de aceea nu au fost persecutați ca pe vremea legionarilor. Dar cetățenii, poate în afară de cei din București și Scornicești nu aveau alimente și nici drepturi elementare. Aproape zilnic la ora 4 în zorii zilei, tata și mama se puneau la coadă la alimentare, deși nu se știa ce vor putea cumpără: lapte cu 0.5% grăsime de culoare albăstruie, parizer care până ajungeai acasă devenea verde la culoare, oase cu puțină carne pe ele, cafea “năut” sau pâine uscată ca oamenii să nu consume prea mult. Iarna nu se încălzea, prematurii nu primeau încălzire, femei mureau de avort ilegal infectat, iar numărul copiilor orfani era enorm. Seara străzile erau întunecoase, era lipsă de apă. Nu puțini dispăreau s-au au fost “sinuciși”. La televiziune îi vedeai numai pe Nicolae și pe Elena. Salariile erau mizerabile. Cu greu (cu protecție) se aproba o excursie în străinătate, chiar în țări comuniste. Excursiile organizate erau însoțite de securiști. Noi am vrut să facem o vizită familiei din Ungaria vecină. Nu numai că nu ni s-a aprobat, dar nici nu au catadicsit să ne anunțe refuzul.
Oamenii mergeau pe stradă cu capetele plecate și priviri care sugerau disperarea. Oamenii șușoteau, nu aveau curajul să critice mizeria. Ceaușescu s-a auto proclamat președinte pe viață!
Ceea m-a convis definitiv că sistemul actual este mult mai bun pentru poporul român decât cel ceușist a fost că la repetatele mele vizite în România după revoluție, oamenii zâmbeau sau râdeau pe străzi, magazinele erau pline de alimente, nu mai vedeai cozi interminabile pentru alimente de baza, testaurantele sunt pline, Străzile sunt luminate. Oamenii de pe străzi sunt îmbracați cu gust, cine vrea poate să facă excursii oriunde în lume sau chiar să lucreze peste hotare.
Este clar că situația este departe de perfecțiune, la fel ca aici în Israel, doar din alte motive.
Deși teoretic promitea egalitate, comunismul s-a dovedit istoric o altă formă de dictatură.
O analiza profunda, matura si foarte bine documentata, cu o relevanta totala atat istorica cat si pentru perioada contemporana. Un “eye opener”.
Bravo, Julika.
George Kun – În comentariul de mai sus ( January 22 ) dna Ghiță își exprimă o dorință legată de articol. Ar fi interesant dacă i-ai da un răspuns. Eu sînt interesat de răspunsul tău și cred că nu sînt singurul.
Întrebarea e adresată tuturor cititorilor nu numai d-lui G. Kun. Mi-ar plăcea să aflu opinia Dvs. d-le Klein. Din câte ştiu,în prezent în SUA nu există legi care să interzică organizaţiile şi simbolurile comuniste, deşi în perioada Războiului Rece au existat (Communist Control Act), dar mai târziu au fost eliminate de Curtea Supremă.
Dna Ghiță – Acum cînd vă scriu eu, există două comentarii deosebit de apreciative referitoare la articolul dvs – al dnei Monica Ghet ( domiciliată probabil S.U.A. ) & d. George Kun ( 6 luni domiciliu în Romania ). De la care din cei doi ar fi de așteptat detalii suplimentare? Nu așteptați opinia mea căci eu o prezint numai cînd cunosc subiectul, ceeace acum nu e cazul.
Să dăm Cezarului ce e al Cezarului. Articol clar, informativ binevenit pentru cei neresidenți în Romania care însă nu sînt cei în măsură să răspundă la întrebările puse de dna Ghiță în comentariul din January 22. Aceștia nu au de unde să știe la ce lege va da prioritate Parlamentul sau ce șanse de aprobare are o lege.