Număr vizualizări 195 ori

În centrul Bucureștiului, în zona fostului cartier evreiesc, se află Templul Coral, unul dintre cele mai importante și mai impresionante edificii evreiești din România.

Scurtă istorie a construirii

Revoluțiile din 1848, care au răspândit în Europa ideile de libertate și egalitate civică, au dat un nou impuls și luptei evreilor pentru emancipare și pentru dobândirea unor drepturi cetățenești depline. În acest context, ideea construirii unei sinagogi moderne și reprezentative la București a apărut în 1857, la inițiativa lui Isaac Leib Weinberg. Noul lăcaș urma să exprime integrarea evreilor în societatea modernă și să devină un simbol al procesului de emancipare a comunității.

Construcția a început în 1864, după ce Iacob Löbel a reușit să strângă fondurile necesare. În iunie 1866, chiar înainte de inaugurare, edificiul a fost atacat și avariat în timpul unor tulburări antisemite. După restaurare, Templul Coral a fost inaugurat în 6 iulie 1867, devenind unul dintre principalele centre ale vieții evreiești din capitală.

Clădirea

Templul a fost construit în stil neo-maur, un stil istoricist al secolului al XIX-lea, inspirat din arhitectura islamică a Spaniei și Africii de Nord și caracterizat prin arce în formă de potcoavă, ornamente geometrice și o policromie bogată. Stilul a fost adoptat în numeroase sinagogi europene ale epocii, fiind perceput ca o expresie arhitecturală distinctă de tradiția creștină.

Fațada simetrică este placată cu cărămidă în două nuanțe, dispusă în benzi orizontale decorative. Intrarea principală este accentuată printr-un arc în formă de potcoavă, iar partea superioară este animată de ferestre circulare, motive geometrice și mici turnulețe care conferă clădirii o siluetă orientală.

Interiorul este și mai spectaculos. Sala de rugăciune este alcătuită dintr-o navă centrală și două nave laterale, deasupra cărora se află galerii pentru femei, dispuse pe două niveluri. Arcele în formă de potcoavă, decorația geometrică și vegetală, vitraliile și marile candelabre creează un spațiu bogat și colorat. La capătul sălii, chivotul sfânt este integrat într-un ansamblu de arcade bogat ornamentate și constituie principalul punct de atracție vizuală.

ֿDupă cum sugerează și numele său, Templul Coral s-a remarcat încă de la început prin acompanierea serviciului religios de către un cor, element caracteristic tendințelor de modernizare a cultului mozaic din secolul al XIX-lea.

Arhitecții

Templul a fost proiectat de arhitecții vienezi Carol Enderle și Gustav Freywald. Proiectul lor a fost influențat în mod evident de Leopoldstädter Tempel din Viena, proiectat de arhitectul Ludwig Förster și inaugurat în 1858. Alegerea modelului vienez exprima aspirația comunității evreiești din București de a se integra în lumea culturală modernă a Europei Centrale. În mod ironic, sinagoga vieneză care a servit drept sursă de inspirație a fost distrusă în timpul Nopții de Cristal, în 1938, în timp ce Templul Coral din București a supraviețuit până în zilele noastre.

Frământările secolului XX

Secolul XX a supus atât clădirea, cât și comunitatea evreiască din București unor încercări repetate.

În timpul marelui cutremur din noiembrie 1940, Templul Coral a fost avariat. Câteva luni mai târziu, în ianuarie 1941, legionarii Gărzii de Fier au declanșat pogromul împotriva evreilor din București. Ei au pătruns în sinagogă, au jefuit-o și i-au devastat interiorul. Clădirea a supraviețuit și a fost ulterior restaurată.

După instaurarea regimului comunist, Templul Coral a continuat să funcționeze ca principală sinagogă a comunității evreiești din București. O figură esențială a acestei perioade a fost rabinul-șef Moses Rosen, care a ocupat această funcție între 1948 și 1994. Rosen a întreținut o relație complexă cu autoritățile comuniste și a folosit atât poziția sa oficială, cât și legăturile internaționale pentru a proteja, pe cât posibil, instituțiile comunității, viața religioasă și legăturile cu Israelul și cu lumea evreiască.

Cutremurul din 1977 a provocat noi pagube edificiului, dar și de această dată clădirea a fost restaurată şi a continuat să funcţioneze

În ultimii ani ai regimului lui Nicolae Ceaușescu, centrul Bucureștiului a fost supus unor demolări masive pentru construirea noului Centru Civic. Mari părți ale vechiului cartier evreiesc au dispărut, iar mai multe sinagogi și instituții comunitare au fost distruse sau amenințate. Și Templul Coral s-a aflat în pericol. Intervențiile lui Moses Rosen, împreună cu presiuni internaționale, au contribuit la salvarea edificiului.

După căderea regimului comunist, clădirea a trecut printr-un amplu proces de consolidare și restaurare. Lucrările au inclus refacerea unor elemente arhitecturale și decorative, iar în decembrie 2014 Templul Coral a fost reinaugurat.

Comunitatea astăzi

Potrivit recensământului populației din 2021, în București erau înregistrați 906 locuitori de origine evreiască.

Templul Coral este până astăzi unul dintre principalele centre ale vieții evreiești din București și ale Federației Comunităților Evreiești din România – FCER. Aici au loc servicii religioase cu prilejul sărbătorilor, precum și ceremonii comemorative și evenimente publice.

Rolul său depășește funcția de simplu lăcaș de cult: Templul Coral este și un important loc de întâlnire, memorie și reprezentare a comunității evreiești din România.

La mai bine de un secol și jumătate de la inaugurare, după ce a fost în repetate rânduri lovit, restaurat și readus la viață, Templul Coral, asemenea păsării Phoenix, este din nou un centru al rugăciunii, identității și vieții evreiești în inima Bucureștiului.

Notă: Articolul se bazează pe surse istorice și materiale disponibile publicului.

Sursa ilustrațiilor:

1, 2 Ilustrațiile au fost realizate de autor pe baza unor fotografii publicate online.

3. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Leopoldst%C3%A4dter_Tempel_1858.jpg  private collection/scan, Public domain, via Wikimedia Commons

David Bar On