Adevărul despre doctorul Lazowski

Număr vizualizări 12 ori

Când eram medic activ și cadru universitar, trebuia să fiu la curent cu ultimele descoperiri în branșa mea și le găseam în presa de specialitate. Eram sigur că, în măsura posibilului, articolele din presa medicală sunt corecte și „spun adevărul” – altfel ar fi vai de noi! Înainte de publicare, fiecare articol este întâi verificat de cel puțin doi experți în domeniu, iar dacă aceștia nu sunt de acord între ei, se cere părerea unui al treilea. Și totuși, chiar și în presa medicală au apărut unele „adevăruri” care mai târziu s-au dovedit false, ca de exemplu primele medicamente propuse pentru a trata corona, care s-au dovedit nu numai ineficiente, ci chiar periculoase. În schimb, în presa generală, pe internet și, mai ales, pe rețelele de socializare, fiecare poate să publice cam tot ce îl taie capul și așa se propagă fake news. Așa că, de când scriu pentru Baabel și folosesc materiale de pe internet, am învățat să caut cu mare atenție sursa informațiilor. Acest obicei sănătos mi-a fost de folos și acum.

Recent am citit pe Facebook un articol (1) despre doctorul polonez Lazowski care a salvat viețile a 8.000 de evrei în timpul Holocaustului. Subiectul mi s-a părut foarte interesant, atât ca evreu cât și ca medic, am început să caut informații suplimentare și rezultatul a fost… surprinzător.

Dr. Eugeniusz Lazowski (2) a crescut într-o familie poloneză catolică din Varșovia. El a studiat medicina la Varșovia și și-a început cariera ca medic militar. Odată cu capitularea Poloniei, a căzut prizonier de război. A reușit să evadeze, s-a ascuns o vreme la Varșovia, la părinți, și apoi s-a stabilit în orășelul Rozwadów (astăzi o suburbie a orașului Stalowa Wola) din sud-estul țării, unde și-a deschis un cabinet.

Primăria orășelului Rozwadóv, vedere din 1910.

Articolul de pe Facebook relatează că Lazowski, împreună cu fostul său coleg de facultate, doctorul Stanislaw Matulewich, au găsit o cale originală de a-i proteja pe locuitorii orășelului și ai satelor din jur de urgia ocupației naziste. Cei doi au descoperit că injectând unei persoane un microb total inofensiv (Proteus OX19), se producea un rezultat fals pozitiv la analiza de tifos. Știind că germanii suferiseră crunt de tifos în Primul Război Mondial și că se temeau de această boală „ca dracul de tămâie”, în 1941 cei doi au înscenat o epidemie. Au trimis și probe de sânge de la acești „bolnavi” și rezultatele au ieșit, bineînțeles, pozitive. Întreaga zonă a fost pusă în carantină și naziștii s-au ferit să intre. Când au trimis totuși câțiva medici să verifice, aceștia au fost întâi ospătați, serviți cu votcă din belșug și apoi au fost păcăliți, li s-au arătat oameni care sufereau de alte boli. Riscul era enorm, dar șiretlicul nu a fost descoperit nici până în 1944, când a intrat armata sovietică. Se presupune că cca 8.000 de oameni, evrei și neevrei deopotrivă, au fost astfel salvați de la moarte.

Despre o acțiune asemănătoare petrecută în Italia, de simulare a unei boli contagioase (Sindromul K), pentru a salva evrei de la deportare, am mai scris https://baabel.ro/2022/05/sindromul-k/ .

În 1958 Dr. Lazowski a emigrat împreună cu familia în SUA. A lucrat ca medic la Chicago și când s-a pensionat, s-a mutat în statul Oregon, unde a trăit până în 2006.

Prima publicație despre falsa epidemie a fost un articol științific scris de Lazowski și Matulewich în 1977.(3) La bătrânețe, Lazowski și-a scris memoriile (în poloneză), fiica lui le-a tradus în engleză și în 1991 au fost publicate sub titlul Private War: Memoirs of a Doctor Soldier, 1933-1944 (Război personal: Amintirile unui medic militar, 1933-1944). Dar… în carte el nu spune nicăieri că ar fi salvat 8000 de evrei, ci doar 8000 de oameni – de fapt, dă foarte puține amănunte despre oamenii pe care i-a salvat, spune mai ales că îi ajuta în taină pe partizani. Atunci de unde a apărut povestea cu evreii?! Mai ales că ea s-a răspândit, a ajuns în multe ziare, în diverse țări, inclusiv în Franța, și peste tot a stârnit mult interes.

Articolul din Le Figaro „Un village polonais sauvé des nazis par une fausse épidémie” (Un sat polonez salvat de naziști printr-o epidemie falsă) (3) a căzut în mâinile unei ziariste franceze de origine poloneză, Barbara Necek, și de la început povestea i s-a părut dubioasă. 8000 de evrei salvați? Numărul e enorm, nici măcar Schindler nu a salvat decât 1200, cum de nimeni nu a auzit de el până acum?! A fost atât de intrigată, încât s-a hotărât să încerce să afle ce se ascunde în spatele acestei povești, a cercetat prin cărți, prin muzee, a intervievat istorici și, mai ales, a plecat la fața locului. Rezultatul investigațiilor ei a fost filmul documentar Hero of WWII or Liar? The Polish Schindler? (Erou al celui de al Doilea Război Mondial sau mincinos? Un Schindler polonez?), apărut în 2019.

În discuțiile pe care le-a avut cu diverși localnici au apărut noi și noi semne de întrebare. 8000 de evrei? De unde 8000? Nici înainte de război în orășel nu trăiau decât vreo 400 și apoi în 1941-1942, când a început acțiunea, nu mai erau evrei deloc, toți fuseseră uciși sau deportați. Și chiar dacă ar fi fost, o epidemie de tifos, fie ea reală sau imaginară, tot nu i-ar fi putut salva, pentru că după legile din Polonia ocupată, un evreu gădit bolnav de tifos era împușcat pe loc.

Până la urmă, soluția problemei a fost găsită în Statele Unite. În 2001, un jurnalist de la Chicago Sun Times a aflat povestea lui Lazowski și a falsei epidemii de tifos și a scris articolul A Polish Schindler, apărut în 19 august 2001. Când Barbara Necek l-a întrebat de unde știa că cei salvați fuseseră evrei, ziaristul a mărturisit că… nu știa. Editorul i-a modificat titlul căutând să facă senzație și să mărească tirajul ziarului; adevărul istoric era ultimul lucru care îl interesa!

Cum era și de așteptat, articolul a făcut senzație, peste noapte doctorul Lazowski a devenit o celebritate și acest lucru i-a făcut atât de multă plăcere, încât nu a mai dezmințit știrea. Povestea a fost preluată și de alte publicații, a crescut ca un bulgăre de zăpadă și pentru cititorul neavizat, ea a devenit „adevăr”.

În Polonia, această versiune a fost chiar acceptată oficial. Barbara Necek, autoarea filmului, a vizitat un liceu din Stalowa Wola. Elevii tocmai pregăteau un filmuleț care să ilustreze cum doctorul Lazowski a salvat 8000 de evrei. Toți, inclusiv profesoara de istorie care conducea proiectul, păreau convinși de autenticitatea poveștii. Polonezii au preferat să o accepte și să se mândrească de eroul lor, poate și pentru a distrage atenția de la faptul că printre ei au fost și destui care au colaborat cu naziștii.

Noroc că instituții serioase, precum Yad Vașem din Ierusalim sau Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington DC, nu se iau după articole din ziare și, cu atât mai puțin, după postări pe Facebook. Martori evrei care să declare că au fost salvați de falsa epidemie a lui Lazowski evident că nu s-au găsit, așa încât amintirea lui nu este onorată de acestea. (5)

Dar până la urmă nu trebuie să uităm că Lazowski și Matulewicz au salvat totuși 8000 de vieți, riscându-și propria piele și aceasta este o faptă nu mai puțin eroică! Iar numele Lazowski apare chiar printre cei care au primit distincția „Drept între popoare”, doar că nu a fost Eugeniusz, ci părinții lui, Kazimierz și Zofia, care au ascuns și au salvat două familii de evrei din Varșovia. O urmașă a lor, Ilana Heling, a ajuns profesor la Facultatea de Stomatologie din Ierusalim. (6)

Tiberiu Ezri, Hava Oren

Bibliografie:

1. https://www.facebook.com/61565848984123/posts/he-helped-create-an-epidemic-that-did-not-really-existand-that-deception-helped-/122212620764528299/

2. https://en.wikipedia.org/wiki/Eugene_Lazowski

3. Eugene S. Lazowski and Stanisław Matulewicz, “Serendipitous Discovery of Artificial Positive Weil-Felix Reaction Used in ‘Private Immunological War,’” ASM News, Vol. 43, pp. 300-302, (1977)

4. https://www.lefigaro.fr/culture/2015/09/27/03004-20150927ARTFIG00011-un-village-polonais-sauve-des-nazis-par-une-fausse-epidemie.php

5. https://www.jewishvirtuallibrary.org/dr-eugene-lazowski

6. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8632139/

Sursa imaginilor:

1. https://en.wikipedia.org/wiki/File:Eugene_(Eugeniusz)_Lazowski,_Poland.jpg It qualifies as fair use, it illustrates an educational article about this person.

2. https://pl.wikipedia.org/wiki/Plik:Rozwad%C3%B3w_-_Ratusz.jpg Public domain, via Wikimedia Commons

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *