De vreo două luni apăruse în parcarea imobiliarului în care locuiesc în Beer Sheva, o mașină mică marca Fiat, de culoare verde.
După atâta amar de vreme, n-am reușit să-l cunosc pe proprietar. Nici nu era de mirare. Pleca dis-de-dimineață, în jur de ora cinci, şi se întorcea seara pe la unsprezece şi ceva. Vineri şi sâmbătă mașina verde nu se mișca din parcare.
De multe ori mi- l închipuiam scund (altfel cum ar fi încăput într-o asemenea mașină?!), cu chelie , între două vârste, vorbitor de limba rusă, ursuz şi retras… Altfel l-aş fi cunoscut!
Într-o vineri dimineață, mașină mea nu voia să pornească. M-am uitat cu disperare în jur. Nici țipenie de vecini. Am deschis capota, dar mare lucru n-am priceput. Am ieșit în stradă să caut pe cineva ca să mă ajute… Nimeni! M-am întors în parcare şi, spre surpriza mea , am văzut un necunoscut aplecat asupra motorului mașinii mele
– Probabil că ţi s-a dus acumulatorul – mi-a spus – hai, că îți dau curent de la mașina mea, ca să poţi ajunge la garaj. Era un om înalt, blond şi tânăr. S-a urcat în Fiatul verde, mi-a dat curent şi motorul mașini mele a pornit.
– Nu te știu – mi-a spus – e drept că nu prea-mi cunosc vecinii. Cu timpul am să reușesc. Lucrez în high tech la o întreprindere din Tel Aviv așa că asta poate fi o explicație. Dacă după masa ești acasă, te invit la o cafea.
Şi cu asta a plecat omul cu mașină verde.
Andrei Schwartz, Beer Sheva, 25 decembrie 2017.
4 Comments
Plăcut , Greu de definit . K,I. / N.Y.
Interesanta abordare!
Simpatic!
Mi-a plăcut!