Mama mea Ilona-Lili Rosenfeld în câteva documente şi fotografii

Mama mea, Ilona-Lili Rosenfeld, s-a născut în 20 mai 1917, în satul Aruncuta (în ungurește Aranykut) din județul Cluj. Potrivit unei legende maghiare, satul ei natal a fost numit Fântâna de Aur de către Attila, conducătorul hunilor, pentru că el și soldații lui au găsit acolo un izvor de apă proaspătă și curată. Satul se află în apropierea comunei Suatu și a orășelului Mociu.

Tatăl ei, Avrum-Iosef, împreună cu mama, Frida-Laura, au avut 14 copii, între ei și Ilona. Avrum-Iosef avea o gospodărie cu o vacă sau două și o căruță cu cai. În fiecare săptămână el vindea produse lactate la târgul din Mociu și din banii câștigați își întreținea familia. Prin anii 1930 a auzit că într-un sat vecin a fost pogrom contra evreilor, și-a luat toata familia și într-o noapte au dispărut din sat și s-au dus în cartierul Hídvég [Podeni], peste podul Mureșului, în Târgu Mureș.

În acest oraș mare, Avrum-Iosef a lucrat ca măcelar de carne cașer pentru evreii din vecinătate. Fetele, în special cele trei surori, Szerén, Ilona-Lili și Feighi au devenit bune gospodine, au învățat să gătească, să coacă pâine, colaci și prăjituri.

În primăvara anului 1944 toate trei au împărtăşit soarta evreimii din Târgu Mureş, fiind deportate la Auschwitz.

Ilona-Lili era o tânără foarte curajoasă și împreună cu surorile ei Szeren și Feighi au supraviețuit celor două lagăre cumplite: Auschwitz și Stutthof în Polonia.

Document din Muzeul Lagărului de la Stutthof, unde se atestă că mama mea Ilona, împreună cu surorile ei Szeren și Feighi-Fanny au intrat în lagăr pe data de 16.08.1944 fiind venind de la Auschwitz și au fost eliberate în 25.01.1945

În 18 august 1945 Ilona-Lili și sora ei Szerén au depus mărturie la procesul celor care i-au târât pe evrei la ghetoul din Târgu Mureș în anul 1944[1].

Declaraţia mamei mele și a surorii ei Szerén, depusă în 18/08/1945, în cadrul Procesului ghetourilor din Transilvania de Nord

După sfârșitul războiului, în 1946, mama s-a căsătorit cu tatăl meu, Lazar Diamantstein, la Bistrița.

Fotografia de nuntă a părinților mei, Ilona-Lili și Lazar, Dumnezeu să-i odihnească

Eu, Iosif Diamantstein Avni, m-am născut în Prundul Bârgăului (Borgóprund), județul Bistrița-Năsăud, în 28/4/1947, iar sora mea Helen-Leontina s-a născut la Bistrița în 18/6/1949. Am locuit Bistrița până în aprilie 1964, când am plecat în Israel.

Iosif Diamantstein Avni


[1] Textul integral al Procesului Ghetourilor din Transilvania de Nord se poate consulta la acest link http://www.egyur.50webs.com/Procesulcrim.pdf

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

8 Comments

  • Robi Klein commented on November 6, 2022 Reply

    Felicitări prietenului nostru din grupul “Rădăcini Românești ” Domnul Iosif Avni pentru munca lui în privința Muzeului Virtual .În cadrul acesta a apărut și acest interesant și important articol .

    • Jossef Avni commented on November 7, 2022 Reply

      Robi Klein, acest articol despre mama mea ne aduce aminte Holocaustul groaznic contra evreilor in toată Europa între anii 1940 și 1944.

  • Jossef Avni commented on November 5, 2022 Reply

    Multumesc din inima Doamnelor Andrea si Veronica pentru cuvintele frumoase si pline de sentiment pozitiv, care le-ati scris.

  • Andrea Ghiţă commented on November 5, 2022 Reply

    Mărturia celor două surori Rosenfeld a fost foarte importantă, iar ele au avut curajul să povestească. Din păcate Procesul ghetourilor a dat sentinţe mai ales în contumacie, marii vinovaţi fugind la timp din ţară. Nu e o lectură uşoară, dar merită citit textul Rechizitoriului şi cel al Sentinţei.

  • Veronica Rozenberg commented on November 4, 2022 Reply

    Ati fost dintre primele generatii de emigrant in Israel, poate din viziune asupra viitorului parintilor dvs, poate din intamplare, sau din cauza evenimentelor triste prin care a trecut mama dvs.

    Frumos faptul ca aveti viu in minte cele intamplate cu familia dvs si pastrati pozele de familie intacte dupa atatia ani. Cu siguranta ca parintii dvs ar fi fost mandrii de fiul care le-a evocat amintirea dupa atata vreme !
    Shabat shalom !

  • Helen-Leontina Katz commented on November 3, 2022 Reply

    Va multumesc din suflet pentru aceasta publicatie, caci este un articol foarte important pentru mine, Helen-Leontina, cat si pentru viitoarele generatii, ca sa nu se uite istoria acelor vremuri negre prin care a trecut poporul evreu si la sfarsit a primit ajutor de la poporul roman, dupa ce au scapat din lagarele de ucidere a nazistilor.

    • Jossef Avni commented on November 3, 2022 Reply

      Helen draga mea sora, Multumesc!

  • Jossef Avni commented on November 3, 2022 Reply

    Doamnei Andrea Ghiță va mulțumesc din inima, pentru publicația acestui articol in Baabel.ro.
    Iosif Diamantstein Avni

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *