Nu am pregătirea și competența să comentez activitatea regretatului academician Solomon Marcus, trecut de curând în nefiinţă. Şi totuși…
Contextul.
În vara anului 2007 în cadrul manifestărilor prilejuite de Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007, s-a desfășurat suita de evenimente Zilele culturii evreiești. Euroiudaica. Alături de mulți alții, veniți din toată țara , am participat la câteva programe interesante. Punctul culminant și de mare interes al acestor manifestări au fost două dialoguri culturale purtate între academicienii Solomon Marcus și Ion Ianoși, respectiv dintre profesoriii Moshe Idel și Andrei Marga. Inițial acestea trebuiau să se desfășoare în două zile diferite, dar din cauza unor probleme organizatorice au fost comasate. Ambele dialoguri au fost moderate de regretatul Leon Volovici.
Dialogul.
În ziua și la ora anunțată, sala Senatului Universității Lucian Blaga din Sibiu s-a dovedit neîncăpătoare pentru numerosul public adunat să asiste la aceste dialoguri. Practic era prezentă toată intelighenția română și străină (foarte numeroasă) aflată în acel moment la Sibiu.
Primul dialog – despre care doresc să scriu mai pe larg – a fost purtat între academicienii Solomon Marcus și Ion Ianoși, și s-a referit exclusiv la perioada de tinerețe a celor doi.
filosoful Ion Ianoşi
Deși proveneau din medii oarecum diferite – Solomon Marcus din Moldova (Vechiul Regat) , dintr-o familie de condiție modestă cu mulți copii, iar Ion Ianoși dintr-o familie relativ înstărită, trăitoare în Transilvania (Brașov, Cluj), cu o oarecare ascendență la cultura maghiară – în a doua parte a anilor ` 30 , etnia și religia lor i-a pus în faţa unor probleme similare.
Este vorba de avalanșa legilor antievreiești, inclusiv în domeniul învățământului (dar nu numai) , un adevărat „proiect de țară” al tuturor guvernelor din acea perioadă. Aceste legi au îngrădit drastic accesul la învățătură al copiilor de etnie evreiască.
Academicianul Solomon Marcus
Dar ce am aflat despre tinerețea lui Solomon Marcus ?
În anii cât era elev la Bacău a avut probleme dificile la școală , atât cu colegii cât și cu unii profesori. Copiii erau îndoctrinați, în primul rând cu dogma uciderii lui Iisus de către evrei și cu alte sloganuri antisemite ale timpului. A suportat multe neajunsuri,restricții și umilințe.
Totuși ,până la urmă,a reușit să-și dea examenul de bacalaureat în anul 1944
(cu rezultate bune). În general a fost un elev mediocru, talentul său de matematician având să se manifeste mai târziu. Mai curând, la început, avea încinații artistice (literatură, teatru).
Tatăl său, un croitor foarte bun, cu clientelă considerabilă, ar fi dorit ca băieții lui să se pregătescă pentru cariera de medic sau inginer, considerate atunci bănoase . Acest vis al său s-a spulberat până la urmă, motiv de mare supărare în familie. Frații săi mari Marius Mircu (reporter,redactor, scriitor) și Marcel Marcian (prozator, eseist) au îmbrățișat cariere umaniste.
Încă de la vârsta de 16-17 ani, Solomon Marcus dădea meditații la matematică (uneori și cu plata în natură, alimente) pentru a contribui la bugetul șubrezit de război al familiei.
În tot timpul studenției (1944-1949) s-a întreținut singur la București, tot cu ajutorul meditațiilor.Nu a dus-o prea bine în această perioadă nici cu îmbrăcămintea nici cu hrana. Dar până la urmă a răzbit și la vârsta de 24 de ani era cu Facultatea de Matematică terminată.
Cum mi s-a părut omul Solomon Marcus ?
(văzându-l și la televizor sau ascultându-l la radio ).
În primul rând mi s-a părut o persoană modestă și onestă, cu un dezvoltat spirit al umorului, vorbind o limbă română impecabilă, rațional și lucid în tot ce spune și face.
Academicianul Ion Ianoși si-a depănat, deasemenea, povestea anilor tinereţii Aceste amintiri se regăsec detaliat în excepționalul volum memorialistic „Internaționala mea. Cronica unei vieți” apărut în anul 2012 la editura Polirom -digitalizat ! (capitolul despre perioada clujeană mi-a plăcut nespus de mult).
Dialogul a fost un regal, ambii academicieni au fost sclipitori.Nu au căutat să se victimizeze pentru anii de opresiune din motive rasiale, dar le-au punctat energic. Leon Volovici nu a intervenit prea mult, nu era cazul.
A urmat dialogul dintre profesorii Moshe Idel (Israel) și Andrei Marga cu tema “Iudaism și Creștinism” (axa Roma –Atena- Ierusalim) . A fost o dezbatere captivantă, aici moderatorul a intervenit mai mult.
Publicul a stat mai mult de cinci ore fără suflare, nimeni nu s-a mișcat.
Au fost dialoguri memorabile.
20 marie 2016
Andrei Zador
