„Two-gun”Cohen (Cohen „două pistoale”) este genul de biografie în care viaţa bate filmul, adică realitatea depăşeşte imaginaţia. Este povestea unui evreu sărac, din East End în Londra, care ajunge milionar canadian, apoi general în armata Republicii Chineze condusă de Sun Yat Sen şi factor decisiv în hotărârea luată de Consiliul de Securitate al ONU care a dus la crearea Israelului. O viaţă ca o aventură. Articolul din care am extras datele ce urmează a fost scris de rabinul american Marvin Tokayer şi publicat în periodicul sud-african „The Cape Jewish Chronicle.” O biografie sumară poate fi găsită şi pe Google.

Moritz  (Moişe, Morris) Cohen s-a născut în Polonia, la Radzanow, nu departe de Varşovia, într-o familie săracă  de evrei religioși care, curând după nașterea lui, pentru a scăpa de pogromuri a fugit în Anglia unde s-a stabilit în East End, cartierul londonez al evreilor săraci. Deşi înscris la „Jewish Free School”,  Moişe, devenit acum Morris, era un copil al străzii. Vagabonda prin pieţe şi parcuri, fura din buzunare, se ducea la arenele populare de box. Uneori mai trecea şi pe la şcoală. În aprilie 1900 a fost arestat pentru furt din buzunare. Judecătorul l-a trimis la Hayes Industrial School, o instituţie cu internat, înfiinţată de lordul Rotschild pentru educarea copiilor evrei săraci. A fost eliberat din această „şcoală” în 1905, iar  părinţii  l-au expediat în Canada în provinciile de Vest unde, credeau ei, aerul curat, întinderile nesfârșite îl vor ajuta să se reformeze, acolo nemaiexistând tentaţiile marii metropole londoneze.

Morris a ajuns la o fermă din Whitewood în provincia Saskatchewan, unde ara pământul, îngrijea vitele şi a învăţat să tragă cu pistolul şi să joace cărţi. Spiritul lui întreprinzător l-a făcut să se ocupe de afaceri imobiliare, domeniu în care a avut succes, dar succesele lui erau la marginea legii aşa că a ajuns din nou după gratii. Ca şi în Statele Unite unde la construcţia  căilor ferate lucrau mii de chinezi expatriaţi care căutau un loc de muncă şi aici mii de chinezi săraci munceau la construcţia  Canadian Pacific Railway. Cohen,  odată eliberat, s-a împrietenit cu unii dintre ei, îi plăcea spiritul lor de camaraderie şi măncarea chinezească. Martor la jefuirea unui negustor chinez de către o puşlama, Cohen  a intrat în magazin şi l-a făcut KO pe hoţ după care l-a aruncat în stradă ca pe o cârpă. Gestul nu a trecut neobservat de comunitatea locală chineză. Pe vremea aceea chinezii erau trataţi cu dispreţ de albi şi puţini albi ar fi sărit să ajute un asiatic.

Morris Cohen a plecat la Edmonton, în provincia Alberta. Acolo a devenit managerul unei afaceri imobiliare prospere. Dar legătura cu comunitatea chineză nu s-a intrerupt. Era în 1914, războiul bătea la uşă, iar Morris Cohen a început să recruteze chinezi si să-i instruiască militar în beneficiul armatei lui Sun Yat-Sen, care avea o agenţie reprezentativă  în Canada.

Morris Cohen a  fost înrolat în armata canadiană şi a participat  la teribila bătălie de la Ypres. După război  s-a întors în Canada, dar recesiunea economică i-a şters afacerile imobiliare înfloritoare din anii antebelici. Cohen avea o fire optimistă şi o mare  disponibilitate pentru afaceri. Aşa că a început o carieră nouă în China. A plecat acolo în 1922 şi curând a ajuns să lucreze pentru administraţia lui Sun Yat-Sen. Liderul chinez, soţia lui şi mulţi dintre membrii echipei lor făcuseră studii în Europa şi vorbeau engleza. Cohen îi învăţa pe soldaţii lui Sun Yat-Sen să…boxeze ! Şi să tragă cu arma. Curând a ajuns un fel de gardă de corp a liderului chinez, însoţindu-l  peste tot, ca o umbră. A învăţat să tragă cu ambele mâini. Purta un holster cu o diagonală peste umăr şi un Smith &Weston și încă un pistol la şold. De aici şi porecla dată de americanii care lucrau şi ei în China.Chinezii îl numeau  Mah Kun sau generalul Mah. Sun a murit de cancer în 1925 si Cohen a trecut să lucreze  pentru cei doi fii ai lui şi pentru Kuomintang. Deşi nimeni nu i-a acordat gradul de general, Cohen şi l-a acordat singur. Când japonezii au invadat China în 1937 Cohen a procurat arme pentru trupele lui Cean Kai Şeg şi nave militare de mic tonaj, gen vedete militare. Când japonezii au capturat Hong Kong, Cohen a fost arestat, închis în Stanley Prison Camp unde a fost bătut crunt. A stat acolo până în 1943 când a fost eliberat în cadrul unui schimb de prizonieri.

S-a întors în Canada, la Montreal, unde s-a însurat cu Judith Clark, care  avea un magazin de confecţii pentru femei, o afacere foarte profitabilă. Morris a făcut numeroase vizite în China, sperând să găsească parteneri de afaceri dar nu a avut succes. După venirea la putere a lui Mao Tze Dong el era unul din puţinii  occidentali care avea viză permanentă de intrare în noua republică şi, mai mult, putea călători liber între Taiwan si China comunistă.

Pentru Judith absenţele lui prelungite de acasă nu erau suportabile astfel că ea a divorţat în1956. După care Morris a revenit în Anglia unde s-a stabilit la Salford, cu sora sa Leah Cooper, divorţată de curând. Înconjurat de numeroase rude, nepoţi, nepoate  a devenit un patriarh al familiei. A rămas în bune relaţii atât cu Kuomintangul, cât şi cu comuniştii care îl angajaseră consultant  pentru afacerile lor cu Rolls Royce,Vickers şi Decca Radar. A avut un rol important în dezvoltarea economică, în recunoașterea internaţională a statusului regimului  comunist chinez, dar şi în organizarea serviciului de informaţii externe al comuniştilor care nu i-au uitat contribuţiile. Ultima sa vizită în China a avut loc la începutul Revoluţiei Culturale,ca invitat de onoare  al lui Zhou Enlai.

După cum scrie rabinul Tokayer, în această perioadă Cohen avut un rol important în înfiinţarea statului Israel. Când s-a discutat în Consiliul de Securitate al ONU problema împărțirii Palestinei într-un stat arab și evreiesc,Cohen l-a convins pe șeful delegației chineze, generalul Chang pe care-l cunoștea, să se abțină, nu să voteze contra, ceea ce ar fi însemnat imposibilitatea creării Statului Israel. Ce au discutat cei doi nu se ştie, dar China s-a abținut

Cohen a murit în 1970 la Salford şi a fost înmormântat în cimitirul evreiesc din Manchester. Interesant este că la ceremonia funerară au asistat atât delegaţii ale Chinei comuniste cât şi ale guvernului din Taiwan.

Andrei Banc