Andrea Ghiţă: IMPRESII LA ANIVERSARE

Am impresia că cel de al doilea an din Baabel a trecut pe nesimţite, Baabel intrând în viaţa mea (a noastră?) cotidiană. Mai exact răstimpul baabelian de două săptămâni se încheie miercuri noaptea – atunci când scot de pe site ediţia curentă – şi reîncepe joia următoare, când se lansează ediţia cea nouă care rămâne să înfrunte fluxul şi refluxul audienţei, timp de o săptămână şi şase zile, când pândesc contorul accesărilor şi comentariile.Read more…

Andrea Ghiţă: UN RESPIRO pentru BAABEL

A sosit vremea concediilor şi pentru făcătorii Baabelului. Un binevenit respiro în această vară bizară în care am stat mai mult cu ochii pironiţi pe ecranele televizoarelor, monitoarele computerelor şi coloanele ziarelor, cu urechile ţintuite de radio, urmărind veştile îngrijorătoare sosite din tot mai multe puncte ale planetei. Care pare s-o fi luat razna…Abia aştept dimineţile răcoroase când voi sta pe balconul hotelului şi, aţintindu-mi privirea spre orizontul pâclos al mării, voi urmări cu sufletul la gură ridicarea discului stacojiu al Soarelui, anunţat de stolurile gălăgioase de pescăruşi.Read more…

Andrea Ghiţă: A-i ierta pe nazişti

„Eu i-am iertat pe nazişti” declara – cu vreo două luni în urmă, în Templul Martirilor Deportaţi de la Cluj – Eva Mozes-Kor, supraviețuitoare a Holocaustului, una dintre gemenele care fuseseră supuse experienţelor lui Mengele, sinistrul medic, „îngerul morţii” de la Auschwitz. Declaraţia nu era o premieră; citisem despre atitudinea ei şi despre controversele stârnite de ea, deşi menţiona întotdeauna că este vorba de un act de iertare în nume personal, menit să-şi găsească echilibrul, liniştea sufletească…Read more…

Andrea Ghiţă: CLUJUL ÎN PRAG DE LUMINAŢIE

Sfârşit de octombrie. În oraşul poleit cu arama frunzelor de castan s-a insinuat parfumul crizantemelor. Cu ceva timp în urmă au apărut pe tarabele florăreselor buchete răzleţe de tufănele galbene şi mov, cărora li s-au alăturat ghivece cu ochiul boului şi steliţe liliachii, vişinii şi aurii şi, mai apoi, crizantemele cu corole nobile de culoare albă, pătrunse parcă de menirea lor. Tot mai mulţi clujeni cu braţele încărcate de flori se îndreaptă spre porţile cimitirelor, pentru a curăţa şi a amenaja mormintele în vederea sărbătorii de Luminaţie. La Cluj toată lumea, indiferent de confesiune, sărbătoreşte Ziua Morţilor pe 1 noiembrie, după tradiţia catolică. Read more…

Clujul, de Luminaţie

În oraşul poleit cu arama frunzelor de castan s-a insinuat parfumul crizantemelor. Cu ceva timp în urmă au apărut pe tarabele florăreselor buchete răzleţe de tufănele galbene şi mov, cărora li s-au alăturat ghivece cu ochiul boului şi steliţe liliachii, vişinii şi aurii şi, mai apoi, crizantemele cu corole nobile de culoare albă, pătrunse parcă de menirea lor. Tot mai mulţi clujeni cu braţele încărcate de flori se îndreaptă spre porţile cimitirelor, pentru a curăţa şi a amenaja mormintele în vederea sărbătorii de Luminaţie. La Cluj toată lumea, indiferent de confesiune, sărbătoreşte Ziua Morţilor pe 1 noiembrie, după tradiţia catolică. De mic copil aşteptam cu nerăbdare să vină 1 noiembrie şi să mă ducă bunica mea adoptivă (ne adoptaserăm reciproc; bunicii mei pieriseră în Holocaust, la fel ca unul dintre fiii ei. Cel de al doilea fiu al ei a murit, departe, în America de Sud, fără a lăsa urmaşi) la  Cimitirul Central. Nu aveam rude îngropate acolo, dar ne duceam să vizităm mormintele cunoştinţelor şi prietenilor, să ne întâlnim cunoştinţele şi prietenii care vizitau mormintele neamurilor lor.Read more…

“Antisemit” – responsabilitatea unei etichetări

Combaterea, stăvilirea şi eradicarea antisemitismului sunt obiectivele oricărei societăţi democratice, fiind consfinţite şi în legislaţia acestora. Orice cetăţean, orice Om responsabil este dator să semnaleze, să-şi ridice glasul împotriva manifestărilor antisemite – dar şi rasiste, xenofobe, ostile faţă de oamenii aparţinători unor grupări etnice, religioase – pe care le sesizează în spaţiul public, fie el real sau virtual. Pe de altă parte, aceste acţiuni implică responsabilitate şi discernământ în identificarea antisemitismului, a expresiilor sale şi a antisemiţilor care le dau glas, incitând la ură şi acţiuni duşmănoase îndreptate împotriva evreilor. Constat, din păcate, că eticheta de „antisemit” este aplicată cu uşurinţă în conflicte sau vendete politice şi personale, fiind o acuzaţie menită să stigmatizeze, să scoată din luptă un rival, un inamic. A acuza de antisemitism preşedintele statului – care se bucură de respectul şi aprecierea evreimii din România şi a celor mai importante organisme evreieşti internaţionale – pe motiv că nu-ţi ies pasienţele politice şi a argumenta acest fapt prin martiriul strămoşilor, mi se pare un comportament imatur şi iresponsabil care duce la demonetizarea, bagatelizarea unei primejdii reale, grave, care de-a lungul istorie s-a dovedit generatoare de moarte.Read more…