Odată ajuns în Israel am participat la toate războaiele care au izbucnit aici în ultimii 40 ani, am fost zile şi nopţi în şir sub foc duşman, şi am îngrijit răniţi şi am însoţit soldaţi ucişi, fiind perfect conştient deRead more…
Eva Galambos : DOI ANI de BAABEL
Da, pe nevăzute, copilul a crescut şi a împlinit doi ani. Ca orice părinte, îl admirăm, îl alintăm dar îl şi certăm. Îi găsim nenumărate calităţi (normal, are mulţi părinţi deştepţi), dar şi suficiente defecte. Uneori, suntem nemulţumiţi de elRead more…
Andrea Ghiţă: IMPRESII LA ANIVERSARE
Am impresia că cel de al doilea an din Baabel a trecut pe nesimţite, Baabel intrând în viaţa mea (a noastră?) cotidiană. Mai exact răstimpul baabelian de două săptămâni se încheie miercuri noaptea – atunci când scot de pe site ediţia curentă – şi reîncepe joia următoare, când se lansează ediţia cea nouă care rămâne să înfrunte fluxul şi refluxul audienţei, timp de o săptămână şi şase zile, când pândesc contorul accesărilor şi comentariile.Read more…
Andrea Ghiţă: UN RESPIRO pentru BAABEL
A sosit vremea concediilor şi pentru făcătorii Baabelului. Un binevenit respiro în această vară bizară în care am stat mai mult cu ochii pironiţi pe ecranele televizoarelor, monitoarele computerelor şi coloanele ziarelor, cu urechile ţintuite de radio, urmărind veştile îngrijorătoare sosite din tot mai multe puncte ale planetei. Care pare s-o fi luat razna…Abia aştept dimineţile răcoroase când voi sta pe balconul hotelului şi, aţintindu-mi privirea spre orizontul pâclos al mării, voi urmări cu sufletul la gură ridicarea discului stacojiu al Soarelui, anunţat de stolurile gălăgioase de pescăruşi.Read more…
Eva Galambos: UNGARIA ŞI ANTISEMITISMUL
Cu câteva seri în urmă, butonând telecomanda televizorului, am dat de un post maghiar de ştiri. Imaginea pe care am văzut-o era sala parlamentului, iar momentul – premierul Viktor Orbán, conferind de ziua naţională a Ungariei, ordinul Sfântului Ştefan, ceaRead more…
Andrea Ghiţă: A-i ierta pe nazişti
„Eu i-am iertat pe nazişti” declara – cu vreo două luni în urmă, în Templul Martirilor Deportaţi de la Cluj – Eva Mozes-Kor, supraviețuitoare a Holocaustului, una dintre gemenele care fuseseră supuse experienţelor lui Mengele, sinistrul medic, „îngerul morţii” de la Auschwitz. Declaraţia nu era o premieră; citisem despre atitudinea ei şi despre controversele stârnite de ea, deşi menţiona întotdeauna că este vorba de un act de iertare în nume personal, menit să-şi găsească echilibrul, liniştea sufletească…Read more…
Tiberiu Roth: IOM KIPUR 5775
Cuvântul ebraic Kipur înseamnă ispășire, dar mie (care nu vorbesc – din păcate și spre rușinea mea – limba reînviată a strămoșilor mei) mi se pare ispititor pentru un raționament cârcotaș. Să notăm că rădăcina KPR a discutatului cuvânt esteRead more…
Tiberiu Roth: IOM KIPUR 5775
Cuvântul ebraic Kipur înseamnă ispășire, dar mie (care nu vorbesc – din păcate și spre rușinea mea – limba reînviată a strămoșilor mei) mi se pare ispititor pentru un raționament cârcotaș. Să notăm că rădăcina KPR a discutatului cuvânt esteRead more…
Gabriel ben Meron: ANTISEMITISMUL EUROPEAN: NECESITATE sau LUX?
O întrebare de acest gen se obişnuieşte a fi pusă în literatura medicală, atunci când o nouă metodă de tratament sau diagnostic, sau un nou concept terapeutic, apare “pe piaţă” şi punerea sa în practică necesită resurse financiare, cel puţin,Read more…
Gabriel ben Meron: ANTISEMITISMUL EUROPEAN: NECESITATE sau LUX?
O întrebare de acest gen se obişnuieşte a fi pusă în literatura medicală, atunci când o nouă metodă de tratament sau diagnostic, sau un nou concept terapeutic, apare “pe piaţă” şi punerea sa în practică necesită resurse financiare, cel puţin,Read more…
Clujul, de Luminaţie
În oraşul poleit cu arama frunzelor de castan s-a insinuat parfumul crizantemelor. Cu ceva timp în urmă au apărut pe tarabele florăreselor buchete răzleţe de tufănele galbene şi mov, cărora li s-au alăturat ghivece cu ochiul boului şi steliţe liliachii, vişinii şi aurii şi, mai apoi, crizantemele cu corole nobile de culoare albă, pătrunse parcă de menirea lor. Tot mai mulţi clujeni cu braţele încărcate de flori se îndreaptă spre porţile cimitirelor, pentru a curăţa şi a amenaja mormintele în vederea sărbătorii de Luminaţie. La Cluj toată lumea, indiferent de confesiune, sărbătoreşte Ziua Morţilor pe 1 noiembrie, după tradiţia catolică. De mic copil aşteptam cu nerăbdare să vină 1 noiembrie şi să mă ducă bunica mea adoptivă (ne adoptaserăm reciproc; bunicii mei pieriseră în Holocaust, la fel ca unul dintre fiii ei. Cel de al doilea fiu al ei a murit, departe, în America de Sud, fără a lăsa urmaşi) la Cimitirul Central. Nu aveam rude îngropate acolo, dar ne duceam să vizităm mormintele cunoştinţelor şi prietenilor, să ne întâlnim cunoştinţele şi prietenii care vizitau mormintele neamurilor lor.Read more…
Andrea Ghiţă: CLUJUL ÎN PRAG DE LUMINAŢIE
Sfârşit de octombrie. În oraşul poleit cu arama frunzelor de castan s-a insinuat parfumul crizantemelor. Cu ceva timp în urmă au apărut pe tarabele florăreselor buchete răzleţe de tufănele galbene şi mov, cărora li s-au alăturat ghivece cu ochiul boului şi steliţe liliachii, vişinii şi aurii şi, mai apoi, crizantemele cu corole nobile de culoare albă, pătrunse parcă de menirea lor. Tot mai mulţi clujeni cu braţele încărcate de flori se îndreaptă spre porţile cimitirelor, pentru a curăţa şi a amenaja mormintele în vederea sărbătorii de Luminaţie. La Cluj toată lumea, indiferent de confesiune, sărbătoreşte Ziua Morţilor pe 1 noiembrie, după tradiţia catolică. Read more…
Andrea Ghiţă: LUNI, după ALEGERI
Suntem în campanie electorală la prezentul continuu…Trăim pe o scenă pavoazată cu bannere şi panouri, populată cu agenţi electorali care ne îndeamnă cu cine să votăm; vedem pretutindeni portretele indecent de mari şi insuportabil de aglomerate ale candidaţilor, iar cutiileRead more…
Andrea Ghiţă: LUNI, după ALEGERI
Suntem în campanie electorală la prezentul continuu…Trăim pe o scenă pavoazată cu bannere şi panouri, populată cu agenţi electorali care ne îndeamnă cu cine să votăm; vedem pretutindeni portretele indecent de mari şi insuportabil de aglomerate ale candidaţilor, iar cutiileRead more…
Gabriel ben Meron: URA e OARBĂ.
Ura e oarbă, oarbă şi ilogică. Ura e cel mai inutil sau chiar cel mai periculos sentiment uman. Inutil pentru că în imensa majoritate a cazurilor ea nu duce la nimic bun. Periculos, pentru că produce foarte des un efectRead more…
István Rostás-Péter: PLAGIATORII
Din capul locului doresc să risipesc orice bănuială: nu voi aborda arhi-redundanta temă a „prim-plagiatorului”, nici celelalte episoade din teritoriu ce ţin de fenomen. Privirea iscoditoare îşi propune un orizont infinit mai amplu, cel al sfertului de veac şi alRead more…
Eva Galambos: ATACUL de la CHARLIE HEBDO – UN NOU 11 SEPTEMBRIE?
Va schimba oare atacul împotriva publicației ”Charlie Hebdo” atitudinea și strategia lumii occidentale față de lumea musulmană, respectiv față de terorism, așa cum s-a întâmplat după 11 septembrie? Va fi din nou afectată democrația, reduse drepturile omului, sporit amestecul serviciilorRead more…
Eva Galambos: “UCIŞI PENTRU VINA DE A FI EVREI”
Această propozițiune sub forma: «aveau o singură vină aceea de a fi evreu» o folosim adesea când ne referim la victimele Holocaustului. O regăsim în paginile cărților de istorie, în paginile unor ziare, în evocări ale supraviețuitorilor. Nu m-am gânditRead more…
Andrea Ghiţă: DESCULŢĂ pe BOCNA NEPĂSĂRII
O bătrână a murit pe câmp. Îngheţată. Căzuse răpusă de epuizare şi de frig. Era îmbrăcată în pijama şi în tălpile goale. Nu o alungaseră rudele vitrege, ci un medic – crezând-o pe cuvânt că „se simte mai bine şiRead more…
OJINA
În fiecare seară, de luni până vineri, ca într-un ritual, aleg patru felii consecutive de franzelă, le ung cu unt, cu pateu sau pastă de peşte, aşez peste ele felii de caşcaval sau şuncă, le suprapun două câte două şiRead more…