Mihai Eisikovits: MEŞTERUL POLACK din GHERLA

În apropierea gării din Gherla era un atelier în care se confecţionau perii de tot felul: de păr, de mustaţă. de haine, de pălării,  dar şi perii ovale  pentru vite şi cai. Toate erau frumoase şi de bună calitate, pentru că familia Polack era recunoscută pentru pricepere şi destoinicie, nu numai în munca de perier ci şi în finisajul părţilor de lemn ale acestor obiecte. 

În apropierea gării din Gherla era un atelier în care se confecţionau perii de tot felul: de păr, de mustaţă. de haine, de pălării,  dar şi perii ovale  pentru vite şi cai. Toate erau frumoase şi de bună calitate, pentru că familia Polack era recunoscută pentru pricepere şi destoinicie, nu numai în munca de perier ci şi în finisajul părţilor de lemn ale acestor obiecte.  

Ţăranii şi crescătorii  de pe valea Someşului ţineau la animalele lor pentru că se ştia în popor că o vacă îngrijită şi curată dă mai mult lapte iar un cal bine hrănit şi ţesălat dădea randament mai bun. De aceea peria şi ţesala nu lipseau din grajdurile lor.  Şi toate le cumpărau de la Polack, care astfel ăşi asigura un trai îndestulat. Eu şi astăzi mai am  o perie de cap şi una de haine de la meşterul Polack. Cum au ajuns în posesia mea…asta e o altă întâmplare…

Capul familiei Polack era un bărbat de statură mijlocie. cu faţa alungită şi barbă curtă şi, pentru că toată ziua muncea în atelier, îl ţin minte purtând mereu un şorţ lung, până la nivelul ghetelor. Altfel umbla cu costum negru, specific hasizilor, adică era un evreu evlavios. Meseria o moştenise  de la înaintaşii lui şi avea două fete frumoase, măritată tot cu bărbaţi din breaslă. Polack mai avea şi doi fii, unul mi-a şi fost coleg la heider – şcoala primară  evreiască.

desen de Mihai Eisikovits

După 1940, odată cu instalarea spiritului antisemit şi aplicarea legilor antievreieşti maghiare, a fost închis şi atelierul lui Polack. Se şi simţea lipsa periilor făcute de familia Polack.

În trista primăvară a lui 1944 şi familia perierului s-a numărat printre cei 1600 de evrei gherleni şi din împrejurimi, închişi în ghetoul de de la fabrica de cărămizi din Gherla, duşi apoi la ghetoul din Cluj, pentru a sfârşi la Auschwitz. După război puţinii supravieţuitori reveniţi în oraş au adus ceva veşti despre soarta unora sau a altora din Gherla, dar despre familia Polack nu s-a mai auyit nimic…

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *