În pragul unui an nou, se obişnuieşte a se face o trecere în revistă a celor petrecute şi trăite în anul care se sfârşeşte. Noi avem privilegiul de a începe anul de două ori : o dată toamna, conform calendarului iudaic şi încă o dată, iarna, când lumea întreagă – urmând mişcarea Soarelui – mai creşte cu unu numărul anilor. În pragul anului 5775 de la facerea lumii, conform calendarului iudaic, când trecerea dintre ani se marchează şi printr-o autoevaluare a celor bune şi rele din viaţa fiecăruia, m-am gândit că ar fi potrivit un scurt bilanţ al activităţii desfăşurate de formaţia klezmer MAZEL TOV, mai precis, o trecere în revistă a ieşirilor la rampă ale formaţiei
În pragul unui an nou, se obişnuieşte a se face o trecere în revistă a celor petrecute şi trăite în anul care se sfârşeşte .
Noi avem privilegiul de a începe anul de două ori : o dată toamna, conform calendarului iudaic şi încă o dată, iarna când lumea întreagă – urmând mişcarea Soarelui – mai creşte cu unu numărul anilor .
În pragul anului 5775 de la facerea lumii, conform calendarului iudaic, când trecerea dintre ani se marchează şi printr-o autoevaluare a celor bune şi rele din viaţa fiecăruia, m-am gândit că ar fi potrivit un scurt bilanţ al activităţii desfăşurate de formaţia klezmer MAZEL TOV, mai precis, o trecere în revistă a ieşirilor la rampă ale formaţiei, deoarece activitate ar însemna şi culegerea de material, prelucrarea lui, aranjarea, conceperea programelor, promovarea lor şi, bineînţeles, repetiţiile în vederea acestora .
Pentru că m-am referit la anul iudaic, voi începe cu programul de rugăciuni şi psalmi pe care l-am prezentat pe scena Operei Române din Cluj, în 30 septembrie 2013, în cadrul festivalului de muzică sacră „Anima Mundi Trans Silva”.
A urmat o întâlnire a membrilor comunităţii armenilor din Gherla cu membrii comunităţii evreilor din Cluj, în 3 noiembrie 2013, la Gherla, unde „Între prieteni”, a susţinut şi formaţia MAZEL TOV un program foarte bine primit, în care a inserat şi muzică armenească, în cinstea gazdelor .
La Sibiu, în 10 noiembrie 2013, pe scena teatrului „Gong”, la cea de a VII-a ediţie a festivalului „World Music”, programul de o oră susţinut de formaţia MAZEL TOV a fost răsplătit cu vii aplauze, de publicul prezent în sală .
Spectacol al formaţiei Mazel Tov la sinagoga din Bistriţa
Au urmat trei concerte dedicate sărbătorii de Hanuca : în 2 decembrie 2013 la splendida sinagogă din Bistriţa, în prezenţa rabinului Rafael Shafer şi a reprezentanţilor autorităţilor locale, în 3 decembrie 2013 la sinagoga din Cluj, plină ochi şi, în 4 decembrie 2013, la Filarmonica din Arad, în faţa a peste 500 de arădeni, evrei şi neevrei, ce s-au lăsat antrenaţi, plini de entuziasm, în ritmul cântecelor noastre. Menţionez că toate aceste concerte, cuprinzând – pe lângă cântece tradiţionale de Hanuca – o serie de alte cântece ebraice şi idiş şi piese instrumentale klezmer, de fiecare dată altele, din vasta listă a repertoriului nostru, au fost tot atâtea prilejuri de a rezona cu publicul .
Spectacol al formaţiei Mazel Tov la Arad
Schimbând anul calendaristic, intrând în anul 2014, aş spune că am intrat sub semnul lui „70”, anul fiind marcat de manifestările legate de împlinirea a 70 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de nord, în lagărele de exterminare .
După un moment muzical prezentat, în 18 ianuarie 2014, cu prilejul sărbătorii de Tubişvat, în cadrul Comunităţii evreilor din Cluj, când formaţiei MAZEL TOV i s-au alăturat şi vocile tinere ale surorilor Sabetay, (Ariela şi Coral ), venite în vizită la bunicii lor, Sulamita şi Vasile Socea, a urmat un şirag de programe legate de comemorarea victimelor Holocaustului, la Şimleu Silvaniei, Huedin şi Sighetu Marmaţiei.
La 26 ianuarie 2014, la Şimleu Silvaniei, unde se află Muzeul Holocaustului evreilor din Transilvania de Nord, s-a desfăşurat – în prezenţa ambasadorilor Israelului şi Poloniei şi a numeroşi reprezentanţi ai oficialităţilor locale şi centrale – cea de a IV-a ediţie a „Zilei Internaţionale a Comemorării Victimelor Holocaustului”, organizată de conducerea muzeului în colaborare cu autorităţile locale. Evenimentul s-a încheiat cu concertul comemorativ prezentat de MAZEL TOV. Chiar dacă cântecele născute şi cântate în ghetouri şi lagăre, interpretate de formaţie, nu au smuls aplauzele publicului, ca de obicei, concertul desfăşurându-se, la cererea organizatorilor, într-o tăcere solemnă, lacrimile din ochii celor din sală au spus mai mult decât era nevoie despre prestaţia noastră .
Spectacol al formaţiei Mazel Tov la Casa de cultură din Şimleu Silvaniei
La Huedin, unde nu mai există evrei, Fundaţia „Anima Templi”, dorind să omagieze şi să păstreze vie amintirea celor care au fost deportaţi de acolo, a organizat în 7 mai 2014, un eveniment similar celui amintit mai sus , la care, de asemenea, formaţia MAZEL TOV s-a prezentat cu un program, de această dată, cuprinzând, la cererea organizatorilor, piese muzicale şi cântece pline de optimism, pentru a demonstra că viaţa merge înainte .
Concertele comemorative ale formaţiei MAZEL TOV au culminat cu cel din 18 mai, de la Sighetu Marmaţiei, încheind programul de trei zile dedicat memoriei celor deportaţi, organizat de oraş. În faţa unei săli arhipline, cu un public deosebit de cald şi entuziast, au răsunaT – în cadrul programului de o oră şi jumătate al formaţiei – atât cântece de Holocaust (acele cântece născute în ghetouri ), cât şi multe altele, pline de vioiciune şi optimism. Atmosfera din sală a fost de-a-dreptul electrizantă, publicul, venit din multe părţi ale lumii, cântând (şi cele triste, şi cele vesele ) împreună cu noi , ba chiar dansând, atunci când ritmul melodiilor îndemna la joc.
Spectacol al formaţiei Mazel Tov la Muzeul Etnografic al Transilvaniei
Şiragul concertelor comemorative prezentate de MAZEL TOV a fost întrerupt de două apariţii la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, cu câte un program de muzică klezmer şi cîntece idiş, în 16 februarie 2014, la vernisajul expoziţiei cu obiectele confecţionate din lemn de intarsierul Ernest Klein şi, în 6 aprilie 2014, la lansarea cărţii lui Andrei Klein, „Lea – povestea familiei mele”
La 25 mai 2014, când în oraşul nostru s-au desfăşurat „Zilele Clujului”, a fost prezentă şi formaţia „MAZEL TOV”, ca făcând parte din formaţiile cu care oraşul se mândreşte şi, după o vacanţă bine meritată, în 18 septembrie 2014, am fost din nou prezenţi pe scenă, de această dată, ca parte a spectacolului „Uniţi prin tradiţii”, organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Tradiţiilor Cluj .
În acest context, nu pot să nu îmi exprim nedumerirea şi dezamăgirea pe care am simţit-o cu prilejul prezenţei formaţiei klezmer „HAKESHET” din Oradea, la „Zilele culturii maghiare din Cluj”. Am urmărit cu încântare programul (pe care, de altfel, îl cunosc ) al acestei formaţii, ai cărei membri îi cunoaştem şi ne sunt chiar prieteni, dar m-a şocat să aflu că au fost invitaţi ei, întrucât organizatorii nu aveau cunoştinţă că există şi în Cluj o astfel de formaţie a Comunităţii evreilor. Acest lucru este cu atât mai de mirare, cu cât, doar cu două zile mai devreme, în Sinagoga Deportaţilor au răsunat cântece idiş interpretate în maghiară (unul dintre interpreţi fiind, se pare, printre organizatorii evenimentului) şi cărora conducerea comunităţii care le-a pus la dispoziţie locaţia, a omis să le spună, măcar în treacăt, că are o astfel de formaţie, capabilă să o reprezinte cu cinste .
În final, toate acestea fiind spuse, închei cu dorinţa şi speranţa că anul 5775, la fel ca în 2015, va fi unul la fel de bogat în evenimente artistice pentru formaţie, asupra căreia, dorim şi sperăm, de asemenea, ca cei în drept să se aplece cu mai mult interes .
De Noul An Iudaic de dorim tuturor sănătate, un an prosper, bogat în realizări, plin de bucurii şi succese pe toate planurile şi, mai presus de toate, PACE ! SHANA TOVA !
