În Ierusalimul frământat din nou de amenințarea unor neliniști, stârnite premeditat sau conjunctural, a murit în” liniște  și pace” , între Iom Kipur și Sucot, Ralph Goldman care tocmai împlinise vârsta de 100 de ani. A trăit un secol, supraviețuind două războaie mondiale, sute de războaie locale, revoluții, pogromuri, exterminări, genociduri, dispariția si apariția de zeci, poate chiar sute de state și imperii. Ralph Goldman a fost una din figurile legendare ale renașterii evreiești.  În anul naşterii lui Ralph Goldman s-a născut și o organizație evreiască care avea să fie cunoscută sub numele de JDC (acronimul Joint Distribution Committee) sau mai pe scurt JOINT. Destinele lor s-au împletit.

 

Un secol de viaţă

 

În Ierusalimul frământat din nou de amenințarea unor neliniști, stârnite premeditat sau conjunctural, a murit în” liniște  și pace” , între Iom Kipur și Sucot, Ralph Goldman  care tocmai împlinise vârsta de 100 de ani. A trăit un secol, supraviețuind două războaie mondiale, sute de războaie locale, revoluții, pogromuri, exterminări, genociduri, dispariția si apariția de zeci, poate chiar sute de state și imperii. Ralph Goldman, una din figurile legendare ale renașterii evreiești, s-a născut în Lehoviț, Ucraina odată cu izbucnirea primului război mondial.

 

A părăsit de mic copil imperiul sovietic abia născut, care a creat întâi haos, iar apoi cea mai cruntă și inumană asuprire. Părinții lui au emigrat în Statele Unite, s-au stabilit la Boston, de unde tânărul Ralph și-a început cariera de ”activist” în slujba poporului evreu, pe care avea s-o ” țină” cu devotament pe tot parcursul lungii sale vieţi. A fost un înflăcărat lider sionist, unul dintre ”aghiotanții” lui Ben Gurion, în dificila perioadă a întemeierii Statului Israel. Apoi s-a întors în America și s-a dedicat imensei opere de salvare a rămășițelor poporului evreu, după Holocaust.

Ralph Goldman

 

În anul în care s-a născut Ralph Goldman s-a născut și o organizație evreiască care avea să fie cunoscută sub numele de JDC (acronimul Joint Distribution Committee) sau mai pe scurt JOINT. Când a izbucnit primul război mondial, în Palestina aflată sub stăpânire otomană, cei 59.000 de evrei, în majoritate ”haluțimi” – tineri sioniști animați de idealul reîntoarcerii poporului evreu în Ereț Israel, patria sa milenară – se luptau din răsputeri să supraviețuiască în clima dificilă și natura neprielnică. Să întemeiezi o țară cu mâinile goale era o misiune care părea imposibilă. Era o nevoie disperată de susținerea financiară și logistică a celor rămași ”acasă” . Majoritatea zdrobitoare a ”pionierilor” erau  veniți din țările Europei de Est, mai ales Rusia, Ucraina, Polonia, România. Odată cu războiul,a încetat și posibilitatea trimiterii ajutoarelor din aceste țări care luptau împotriva Turciei. ”Ișuvul ” evreiesc din Palestina risca dispariția . În disperare de cauză ”haluțimii” au cerut ajutorul lui Henry Morgenthau, ambasadorul Statelor Unite la Istanbul, care a reușit să convingă un grup de evrei americani bogați, în frunte cu marele filantrop  Jacob Fisch din New-York,  să contribuie cu suma de 50.000  $, pe atunci o sumă respectabilă care a salvat ”Ișuvul” de la pieire. Contributorii americani au vrut să fie convinși că banii trimiși vor ajunge la cei în nevoie și vor fi utilizați în mod judicios. În acest scop au constituit un Comitet Unit pentru Distribuire (a ajutorului). Următoarea acțiune a JDC a fost ajutorarea  și apoi salvarea vieții evreilor prinși în cleștele războiului, care se desfășura cu furie chiar pe teritoriul ”zonei de rezidență” (Ucraina, Bielorusia, Polonia, Lituania, Basarabia) unde trăiau pe atunci în jur de 5 milioane de evrei, cei mai mulți în cumplită sărăcie.

 

JOINT

 

Destinele băiatului și organizației – născute în același an nefast 1914 – s-au  intersectat  împletindu-se apoi irevocabil. Ralph Goldman a fost CEO (Președinte, director general) al marii și puternicei organizații JDC (Joint) timp de peste un deceniu. Până la moartea lui survenită  în această lună, a rămas vicepreședinte de onoare.

fotografie din arhiva JOINT

 

Organizația care s-a născut odată cu el,a devenit un fel de ”minister” al problemelor evreiești din afara SUA. Cei 6 milioane de evrei, provenind aproape în totalitate din Europa, care au emigrat în valuri mai cu seamă din Europa de Est în a doua jumătate a secolului XIX, au creat o inedită și complexă realitate evreiască fundamental diferită de orice altă experiență socială anterioară. Forme noi de organizare comunitară,un nou tip de angajament civic, au schimbat atitudinea individuală dar și cea colectivă a evreilor americani. Numeroasele organizații politice, civice, culturale, religioase, de binefacere ale evreimii americane exprimă originalitatea, dar și febrilitatea căutării propriei lor identități. În diversitatea năucitoare a evreimii americane, există câteva adeziuni de neclintit din care cele mai importante sunt : solidaritatea cu soarta și suferințele evreilor de pretutindeni și susținerea fără rezerve a existenței Statului Israel. Pentru aceste două obiective și priorități majore, evreii americani donează și colectează sume semnificative. Distribuirea și controlul utilizării donațiilor, sunt încredințate în cea mai mare măsură JDC, care are o experiență deja istorică în îndeplinirea misiunii de ajutorare, salvare și reînnoire pentru comunitățile evreilor din întreaga lume, cu reprezentanți și proiecte în 85 de țări ale lumii. Este una din contribuțiile esențiale ale lui Ralph Goldman (z.L.) la dezvoltarea și păstrarea activităților Joint în țările aflate sub dominație comunistă, în țările fostei URSS și în țările din Europa Centrală și de Est.

Din arhiva JOINT

 

În România, datorită  populației evreiești celei mai numeroase dintre țările subjugate de Germania nazistă, (aproape 400.000 au supraviețuit Holocaustul), dar și iscusinței diplomatice a Rabinului Roșu (cum era ”elogiat” în sferele puterii comuniste Rabinul Moses Rosen), JDC și-a putut desfășura activitatea de binefacere aproape în întreaga perioada de după război. Joint a susținut financiar, în toată perioada comunistă, activitatea socială a FCER (cantine comunitare, carne și alte produse cașer, articole de îmbrăcăminte, asistența medicală, cămine de bătrâni, cursuri de Talmud Tora ș.a.).  După 1990, structura suportului JDC s-a modificat substanțial, scăzând în valori absolute ca urmare a recuperării unei părți a patrimoniului Comunităților – care  s-a constituit într-o sursă importantă de venituri financiare.

 

Într-un mod nefericit s-a păstrat prin inerție și printr-un amestec de argumente  pertinente cu altele depășite sau interesate, structura supra-centralizată și autocratică a FCER. Ceea ce a reprezentat contribuția deosebită pozitivă  a JDC în România perioadei recente, a fost sprijinul substanțial dat reînnoirii, prin reformarea și eficientizarea sistemelor și practicilor de asistență socială, prin înființarea, subvenționarea și îndrumarea Centrelor Comunitare(JCC) și activităților legate de educația copiilor și tinerilor. Numeroase inițiative s-au bucurat de aprecieri și au determinat o împrospătare a activității în unele comunități. De un succes neașteptat s-a bucurat ciclul de evenimente numite ”BEREȘIT”, care au fost organizate până în prezent în nouă orașe diferite din România.

 

 

 

Bereşit

 

Bereșit este numele primei cărți a Torei, poate mai cunoscut multora sub traducerea latină :Geneza,.sau chiar sub cea în limba română : Facerea. Eu din păcate nu sunt un expert al domeniului biblic și nici măcar un cunoscător al limbii ebraice,limba bibliei,dar m-a frapat misterul cuvintelor cu care ne întâmpină textul sacru BEREȘIT AȘER BARA ELOHIM LA’ASOT. în care sunt cuprinse grupuri de litere care semnifică, ”creație” ”la început”,”în cap” ” ”a face ” ”naște”,toate sugerând originalitate,inovație,”prioritate”

 

Cel de al 9-lea Bereșit a fost cotat de toți participanții ca foarte reușit. O atmosferă entuziastă, apariția în premieră a unei noi formații de muzică gen klezmer, a Comunității din București, o organizare fără cusur mulțumită echipei de sub bagheta directorului Joint, Israel Sabag și, desigur,  a lui Ionel Schlesinger, preşedintele  Comunității din Arad,o seară de neuitat în care peste 200 de evrei au rostit rugăciunea de Havdala (despărțirea de Șabat) în plin centru al Aradului, în fața impozantului Teatru feeric luminat. Toate au contribuit la reușita acestui Bereșit.

 

Al celui de al nouălea început, la care am fost anunțați că următorul ”început” cel de al 10-lea, va avea loc (cum altfel?) la București.

 

De ce am avut senzația la acest Bereșit că am fost teleportat într-o altă lume? Venind năucit din lumea ireală a alegerilor prezidențiale în care toți se critică, se beștelesc își descoperă toate relele și belelele, am nimerit într-o altă lume tot ireală în care toți se laudă unii pe alții…Și în care ne ferim de adevărurile care ar putea supăra pe unul sau pe altul. Mai ales pe unul.

 

Am dat întâmplător peste o carte de versuri scrise cu har de prietenul meu maestrul Aurel Storin. Cu speranța că nu se va supăra, reproduc câteva rânduri din versurile lui:

 

 

 

”Mă-întreabă vreunul

 

Cu glasul profund,

 

Din cine mă trag și cine sunt…

 

 

 

Cine sunt? Cum să-i răspund,

 

Să-i pară răspunsul firesc,

 

Că eu sunt ”jidanul”

 

Care-a scris Biblia!

 

Și nu mai știu s-o citesc…”

 

Tiberiu Roth, 29 octombrie 2014