În ROMÂNIA după TREI DECENII

Toivi monumentAu trecut aproape 30 de ani din acel ianuarie 1980 când am ajuns în Ţara Sfântă fără să mă întorc vreodată în Dacia Felix.La începutul lunii iunie 2008 – invitat la aniversarea unui număr de ani de la absolvirea studiilor – am decolat de pe aeroportul Ben Gurion aterizând, după două ore şi ceva, la Otopeni.

Am constatat – imediat după aterizare – că România este singurul loc din lume unde nu mi se reproşează că am accent românesc!

 

Pitorescul Parc Carol I

Grupul vizitează in corpore pitorescul parc Carol I. În această duminică însorită, pe aleile largi se plimbă numeroşi bucureşteni atraşi de mirosul ameţitor al teilor înfloriţi.

Îmi amintesc că în acest loc – militar fiind – m-am plimbat într-o unică permisie în prima convocare din anii studenţiei. Parcul Libertăţii, cum se numea atunci, era singurul loc de plimbare admis pentru recruţi…

Continuăm drumul până aproape de Mausoleul care domină parcul şi ne întoarcem pe o alee paralelă spre autobuzul care ne aşteaptă la poartă…

Mausoleul din Parcul Carol, denumit în timpul regimului comunist “Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism”, este amplasat în Parcul Carol I pe Dealul Filaret şi a fost construit în cinstea militanţilor revoluţionari socialişti.  Ridicat după planurile arhitecţilor Maicu şi Cucu, el are o înălţime de 48 metri şi a fost inaugurat în 1963.

Monumentul este format dintr-o bază circulară placată cu granit negru pe care sunt amplasate cinci arcade zvelte placate cu granit roşu. Baza conţine în interior o incintă circulară, căptuşită cu granit roşu, a cărei boltă este ornată cu un mozaic auriu. Rotonda cuprindea criptele a trei reprezentaţi de seamă ai comunismului din România: dr. Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej şi dr. C. I. Parhon.

În semicercul din jurul monumentului se aflau cripte cu rămăşiţele pământeşti ale mai multor militanţi pentru socialism, inclusiv reabilitatul Lucreţiu Pătrăşcanu şi biblicul Constantin Dobrogeanu-Gherea.

În anul 1991 osemintele reprezentaţilor comunişti au fost exhumate şi mutate în alte cimitire. În locul acestora au fost aduse osemintele ostaşilor căzuţi în războiul mondial, din Mausoleul de la Mărăşeşti.

Mausoleul şi monumentul din faţa acestuia au fost închinate memoriei eroului necunoscut.

Monumentul – extrem de controversat – denumit de unii “Pentagrama comunistă”, a fost în pericol să fie demolat în 2004, când se decisese construirea unei Catedrale a Mântuirii Neamului pe amplasamentul său. În urma protestelor, Pentagrama a rămas în picioare.

Undeva pe o peluză văd bustul scriitorului Alexandru Sahia şi din adâncurile memoriei îmi revin lecţiile de literatură ale adolescenţei şi titlurile de mult uitate din culegerea de nuvele lăsată undeva în casa părinţilor: “Pe câmpia de sânge a Mărăşeştilor”, “Uzina vie”, “Şomaj fără rasă” sau “Execuţia din primăvară”…

Merg agale spre poarta de ieşire şi gândurile mă poartă la tatăl mamei mele, soldatul Şmil Herşcu, care şi-a dat viaţa la Mărăşeşti pentru România Reîntregită. Numele lui este înscris pe monumentul din marmoră albă ridicat în cimitirul israelit din F[lticeni, în onoarea eroilor din primul război mondial…

Mă fulgeră gândul că poate şi oasele lui au fost aduse după 1991 de la Mărăşeşti aci în parcul Carol I din Bucureşti şi poate ar fi trebuit să rostesc un Kadiş…

 

Sunt informat despre odiseea Eroului Necunoscut.

În anul 1923, conducerea statului român a decis ca simbolul sacrificiului celor căzuţi pentru reîntregirea patriei să fie evocat de osemintele unuia dintre ostaşii anonimi de la Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz, Dobrogea şi alte locuri. Deshumarea şi ridicarea acestor rămăşiţe pământeşti a fost urmată de aşezarea lor în zece sicrie de stejar şi depunerea la Mărăşeşti în mai 1923.

Alegerea sicriului cu osemintele Ostaşului Necunoscut a aparţinut elevului Amilcar Săndulescu de la un liceu militar, orfan de război. După desemnarea Eroului Necunoscut, celelalte nouă sicrie au fost duse la loc în Cimitirul Eroilor din Mărăşeşti. Eroul Necunoscut a fost adus în 1923 de la Mărăşeşti prin grija regelui Ferdinand şi reînhumat în Parcul Carol I cu următorul epitaf:

“Aici doarme Ostaşul Necunoscut, săvârşit din viaţă în jertfa pentru unitatea neamului românesc. Pe oasele lui se odihneşte pământul României întregite. 1916-1919”.

În timpul regimului comunist, într-o noapte din decembrie 1958, monumentul funerar al Eroului Necunoscut a fost demontat şi strămutat, în mare taină, la Mausoleul din Mărăşeşti.

Abia după 1989 guvernul român a aprobat readucerea în Capitală a sicriului cu osemintele Ostaşului Necunoscut. În 1991, Eroul Necunoscut a revenit la locul de veci din Parcul Carol I.

Părăsesc majestuoasa natură din Parcul Carol I şi Mausoleul aferent cu ideea – poate aberantă, dar absolut plauzibilă din punct de vedere probabilistic – că Eroul Necunoscut ar putea să fie bunicul meu, soldatul Şmil Herşcu din Fălticeni…

Theodor Toivi

One Comment

  • sanyi commented on September 24, 2015 Reply

    Am retinut ca ROMANIA este singurul loc unde nu se reproseaza accentul romanesc mai grava este sintagma ROMANIM GANAVIM,mai ciudat ca sotiei de sorginte olteneasca o intrebau AT MI ARGENTINA
    In rest toti am avut bunici ,unii cazuti la Marasesti,altii in Alpii italieni,dar mai rau a fost in al doilea cind am fost luati de prosti
    Sper sa nu se mai repete
    Mai vreau sa adaug ca majoritatea tablitelor comemorative din rezistenta franceza de pe stazile Parisului au nume evreiesti
    SHALOM

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *