Moda gardurilor

Primul  gard, de fapt zid de despărțire a unor țări și oameni,  a fost cel de la Berlin. A durat aproape 30 de ani și a fost dărâmat când europenii au crezut că a venit timpul eliminării diferențelor și unificarea popoarelor.

Zidul Berlinului

Zidul Berlinului

Dar ideea zidului nu a murit. Îmi aduc aminte cam la începutul anilor 2000 (poate în 2003) Benjamin Netanyahu, pe atunci ministru de finanțe al Israelului (foarte capabil, a reușit să scoată țara din criză și să stabilizeze moneda), a făcut o vizită în România și a avut o conferință de presă la hotelul Marriot. Am fost și eu de față din partea cotidianului ”Curierul Național”. Una din problemele foarte actuale atunci și care a stârnit un mare scandal internațional a fost decizia Israelului de a ridica un gard de securitate aproximativ la „linia verde”, care separa Israelul de teritoriile palestiniene. Menirea acestui gard era să împiedece pătrunderea în Israel a atentatorilor sinucigași care, de la începerea celei de a doua Intifade, au omorât numeroși civili, inclusiv femei și copii. În acea conferință de presă  Netanyahu a oferit ziariștilor două informații: în primul rând eficiența măsurii, numărul atentatelor scăzând cu aproximativ 90 la sută, în al doilea rând faptul cunoscut de foarte puțină lume, că sistemul gardului de securitate nu a fost o invenție israeliană, că existau regiuni ale globului unde acesta funcția de multă vreme, unul dintre exemplele mai apropiate de noi fiind Ciprul unde se ridicase un gard între partea turcă și cea grecească a insulei (l-am văzut și eu la Nicosia, împărțea capitala în două).

Gard în Israel

Gard ridicat între Israel şi teritorii

Ideea gardului s-a atenuat, chiar a fost dată uitării, până anii trecuți când a început marele val de refugiați din Orientul Mijlociu și Africa de nord care, fugind din calea războaielor nimictoare din țările lor sau dorind să-și caute un trai mai bun, a năvălit în Europa, prin Balcani. Refugiații au reacționat în parte la ”invitația” cancelarului german Angela Merkel care a declarat că este gata să-i primească. Ea avea în vedere îmbătrânirea populației germane și, în consecință, necesitatea unei noi surse de forță de muncă. (Soluția a fost aplkicată cu succes în anii ”boom”-ului economic din anii 60, cu imigranți turci și din fosta Iugoslavie). Acum nu vrem să dezbatem în ce măsură Merkel a avut sau nu dreptate, dar una dintre consecințe a fost ridicarea unor garduri de securitate de către statele aflate în drumul imigranților către Germania sau alte  țări din vestul Europei, pentru a-i împiedeca pe refugiații ilegali să tranziteze teritoriile lor. Primul guvern care a luat această inițiativă al Ungariei, urmat de cel din Bulgaria și, dacă nu mă înșel, din Macedonia.

eva-gard-ungaria

Gard ridicat de Ungaria la graniţa cu Serbia

Mi-am amintit de acest lucru când l-am auzit în campania electorală, dar – din păcate și după ce a fost ales –  pe noul președinte american Donald Trump spunând că va ridica de-acum nu un gard, ci un zid de securitate la granița SUA cu Mexicul, căruia îi va solicita să plătească prețul construcției. Am văzut chiar și un proiect al acestui zid, o construcție solidă, nu din sârmă cum sunt cele din Europa, .și  atât de înalt încât va fi imposibil să te cațeri iar în jos va fi îngropat câțiva metri în pământ pentru a împiedica săparea tunelurilor. (Trump a mai amenințat și cu expulzarea a trei milioane de mexicani, imigranți ilegali în SUA. O mare parte dintre ei muncesc, ocupă locurile de muncă pe care americanii nu le doresc și, din când în când, statul american decidea reglementarea situației lor. Desigur, printre ei există și traficanți de droguri, membri ai unor rețele de crimă organizată, dar aceștia sunt minoritari).

Pentru fiecare astfel de construcție, fie gard, fie zid, există o justificare . Pragmatic ar trebui să le dăm dreptate autorilor lor. Întrebarea care mi-am pus-o și care mă frământă este dacă aceasta este calea cea mai bună, dacă este singura prin care se pot rezolva problemele care au determinat ridicarea lor. Răspunsul meu – în calitatea mea de persoană oarecum idealistă care susține democrația și împărtășește teoretic suferința a sute de mii de semeni, care știe ce s-a întâmplat în urmă cu 80 de ani cu evreii din Germania – este nu! Trebuie să existe și alte soluții. Numai că acelea sunt mult mai compicate, greu de realizat, necesită niște eforturi imense, compormisuri și concesii. În plus, îi lipsește pe unii de niște arme foarte eficiente folosite pentru realizarea unor obiective politice, în primul rând  câștigarea unor alegeri. Sigur, exemplul cel mai la îndemână este Donald Trump.

eva-sua-mexicDar nu este singurul. În Europa, ridicarea gardului de securitate și folosirea amenințării imigranților ilegali a dus la revenirea popularității premierului ungar, Viktor Orbán, al cărui regim fusese acuzat, la sfârșitul lui 2014 de corupție la nivel înalt. Și dacă atunci se vorbea că el și partidul lui nu vor mai câștiga alegerile din 2018, acum aproape toată opinia publică din Ungaria consideră că va obține un al treilea mandat.

Trebuie să recunoaștem că e mult mai ușor să ridici un gard (sau un zid) decât să ajungi la rădăcinile cauzei și să le elimini. Gardul de securitate israelian va dispărea când israelienii și palestinienii vor ajunge la un acord de pace…Dar acesta e ”un pod prea îndepărtat”. Gardurile din calea refugiaților vor dispărea când  acești oameni își vor găsi pacea în țările lor și cred că nici nu este cazul să facem pronosticuri în această direcție, pentru că n-are rost. Ce se va întâmpla cu zidul dintre SUA și Mexic, vom afla în curând. Poate demonstrațiile anti-Trump  îl vor determina pe acesta să se mai  gândească odată dacă chiar asta ar trebui să facă.

Oamenii de bună credință au aplaudat prăbușirea zidului Berlinului. Din păcate, acum mulți oameni de bună credință apaludă ridicarea noilor ziduri. Ar trebui să fie un avertisment nu numai pentru cei care ordonă acest lucru, ci și pentru noi, cei care suntem împotriva tuturor zidurilor. Am crezut că odată instalată democrația, lucrurile vor apuca în mod firesc pe calea cea dreaptă. S-a dovedit că nu este așa, că este o cale sinuoasă și aceste sinuozități va trebui să le eliminăm.

Eva Galambos

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

4 Comments

  • Plugaru Valer commented on November 19, 2016 Reply

    Problema exacta cred eu si, in parte o sugereaza si autoarea, este aceea de a asigura intrarea legala in orice tara, de catre persoane care sa respecte legislatia tarilor de azil. O solutie corecta pentru o astfel de rezolvare a problemei este, in momentul de fata, greu sau practic clar, imposibil de realizat. Discutia insa nu trebue nici inchisa si nici bagatelizata atat timp cat influenteaza, in final, existenta in multe state ale planetei sub cele mai diverse forme.

  • Tomi Anca commented on November 19, 2016 Reply

    Mike are dreptate…Democratia tine atata timp pana stanga pierde alegerile…atunci incep bocetele si lamentarile.Caracteristic celor de stanga.

  • Beatrice Ungar commented on November 18, 2016 Reply

    Toda raba, bun articol

  • Mike Klein commented on November 18, 2016 Reply

    Eva, au mai fost multe ziduri între țări înaintea Berlinului. Uiți cumva de marele zid chinezesc?
    Întrebarea mea este de ce sunt granițe? Dacă sunt granițe atunci și zidurile sunt justificate. Oamenii își pun garduri și ziduri în jurul proprietății pentru același motiv, ca să controleze cine intră pe proprietatea lor. Eu nu am nicio problemă cu ziduri sau garduri care demarchează proprietăți private sau țări diferite. Întrebarea în America este dacă vrem “Open borders”,sau nu? Majoritate americanilor vreau control de frontieră și o nouă legislație a emigrării care sâ rezolve situația muncitorilor ilegali de care economia are nevoie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *