Un aşa-zis conflict între elemente liberale şi ortodoxe, din rândul membrilor Comunităţii Evreilor Suedezi, a stârnit recent nu puţină vâlvă, mai ales printre cei care se grăbesc să atace grupul ori de câte ori se iveşte câte o ocazie.

În articolul său apărut zilele trecute în cotidianul Dagens Nyheter din Stockholm, Björn af Kleen prezice că evreii din Suedia s-ar afla în faţa unui proces de radicalizare, ai cărui responsabili principali sunt reprezentanţii tinerei generaţii, consideraţi de către autor “mai ortodocşi” decât coreligionarii lor mai vârstnici. “Fenomenul” este pus de af Kleen, printre altele, pe seama febrilei activităţi a noului lider al Comunităţii din Stockholm, Aaron Verständig, în vârstă de 31 de ani, cercetător în domeniul juridic, educator şi fost preşedinte al Sinagogii ortodoxe Yeshurun.

Sinagoga mare din Stockholm, interior

Este ştiut faptul că evreii din Suedia, asemenea confraţilor din restul ţărilor scandinave, au aderat (şi continuă să o facă) organizaţiei mai mult din considerente culturale decât religioase, ideile ortodoxe fiind, de obicei, primite cu o anumită doză de ridicări de sprâncene din partea “enoriaşilor”, în ciuda regulilor acceptate de decenii, ca de exemplu separarea femeilor de bărbaţi în incinta sinagogii. Înainte de alegerile care au avut loc nu demult, în fruntea Comunităţii se afla o femeie, Lena Posner Körösi, psiholog de meserie, care a îndeplinit cu succes această funcţie încă din anul 1999, funcţionând în paralel şi ca vicepreşedinte al Consiliului European al Comunităţilor Evreieşti.

Întrebările pe care af Kleen le pune cititorilor popularei publicaţii poartă, bineînţeles, un caracter provocator, care nu va contribui (tot bineînţeles) la creşterea popularităţii comunităţii mozaice printre ceilalţi membri ai societăţii europene: “ Îşi vor pune  oare legile ortodoxe pecetea pe întreaga comunitate de evrei? Va influenţa oare discriminarea femeilor în cadrul sinagogii, interzicerea muncii şi folosirea curentului electric în zilele de Şabat şi interdicţiile referitoare la homosexuali, întreaga existenţă a comunităţii? Vor avea oare de suferit activităţile culturale ale membrilor ei? Va fi oare banalizată critica anti-israeliană? Vom fi oare puşi în faţa unui naţionalism accentuat şi a unei slăbiri a principiilor liberale?”

Hedi Fried, supravieţuitoare a Holocaustului, alături de Prinţesa Sofia

Chiar dacă membrii Comunităţii Evreilor Suedezi sunt mai puţin preocupaţi de aceste probleme decât s-ar părea în urma citirii materialului semnat de Björn af Kleen. pagubele produse sunt de netăgăduit, mai ales că opinia publică nu dă semne de indulgenţă atunci când subiectul discuţiei îl reprezintă evreii…

Majoritatea evreilor suedezi pare să se opună şi căsătoriilor mixte, un alt element care contravine principiilor democratice înrădăcinate în acest pământ. Conform învăţăturii iudaice, păstrarea străvechilor tradiţii este o misiune mai simplă atunci când elemente „străine” nu sunt implicate în existenţa de toate zilele.

Întrebări care par absolut nevătămătoare atunci când un evreu discută cu altul, pot fi uşor interpretate într-un mod cu totul deosebit în cadrul convorbirilor dintre interlocutori diferiţi. „Ce s-ar întâmpla dacă un politician de extremă dreapta, membru al Partidului Democraţilor Suedezi, şi-ar exprima în public opoziţia faţă de căsătoriile mixte sau legăturile dintre persoane de acelaşi sex, aşa cum au făcut-o naziştii în perioada războiului?”, se întreabă av Kleen.

(Într-un număr mai vechi al aceluiaşi cotidian a apărut un articol bazat pe rezultatele unui studiu ştiinţific din domeniul geneticii care susţinea că „evreii se înrudesc mai curând între ei decât cu membrii altor popoare”, o concluzie care readuce în actualitate complexitatea ideii conform căreia suntem mai curând un popor decât adepţii unei religii. Oare care dintre cele două alternative este mai greu digerată de către restul societăţii? Care dintre variante va provoca valuri mai puternice de intoleranţă?

Sper din suflet că rândurile lui af Kleen, tonul său prevestitor de rele, nu va da roadele râvnite de atâţia în situaţii asemănătoare. Mi-aş dori tare mult să împărtăşesc măcar o parte din optimismul lui Zygmunt Bauman, ilustrul sociolog care s-a stins din viaţă în ultima lună a anului trecut. Într-un interviu acordat în 2009, Bauman declara că existenţei evreilor în Diaspora nu-i lipsesc aspectele pozitive, unul dintre ele fiind posibilitatea însuşirii de idei pluraliste: „Chiar dacă se pare că elementele diasporice ale vieţii noastre nu vor dispărea, ele ne vor învăţa cum să trăim cu alţii, fără să ne abandonăm propriul caracter de străini.Tu eşti străin, eu sunt străin, cu toţii rămânem nişte străini – şi cu toate astea ne putem agrea reciproc, ba chiar iubi.”

Numărul evreilor suedezi se află în prezent în jurul cifrei de 20.000, din care cam 4.400 sunt membri ai Comunităţii din Stockholm.

George Farkas