Cu ocazia aniversării

Mărturisesc că nu-mi plac aniversările, de nici un fel, nici măcar cele personale. Poate fiindcă ele marchează trecerea vremii, cu consecinţele – uneori nefaste – ale fenomenului, poate din cauza unei experienţe traumatice pe care o voi descrie acum, chiar dacă nu este cea mai potrivită dintre ocazii.
S-a întâmplat la Numărul 10 (nu Downing Street,ci Liceul de pe Horea), în timpul glorioşilor ani-lumină. Cu ocazia uneia dintre frecventele aniversări, sărbătorite în careu în curtea şcolii, mi-a revenit sarcina de a recita o poezie despre Tovarăşul. Cu chiu cu vai, am ajuns la capătul capodoperei, am răsuflat probabil prea uşurat, la care o tăcere chinuitoare a tulburat atmosfera sărbătorească de până atunci. Tăcerea a fost întreruptă de însuşi tovarăşul director, care a dat încruntat verdictul: ,Încă o dată, Farkas, dar cu intonaţie!”. Read more…

Tăcerea mieilor sau Cazul Halimi

Sara Halimi a fost asasinată în ziua de 4 aprilie a acestui an, de un tânăr musulman, care recitând versete din Coran, a aruncat-o de la trei etaje înălţime, în timp ce biata femeie mai trăia. Era evreică, a semenea lui Ilan Halimi , mort în urma torturilor oribile pe care le-a suferit din partea răpitorilor săi, timp de trei luni.

Tăcerea oficială a fost întreruptă cu doar câteva zile în urmă, cu ocazia comemorării celor întâmplate la Vélodrome d’Hiver, locul de unde, evreii parizieni, au fost transportaţi la Auschwitz, în iulie 1942. La această tristă festivitate, la care a fost prezent şi primul ministru israelian Benjamin Netanyahu, Emmanuel Macron a spus: „În ciuda negărilor (suspectului) ,sistemul nostru judiciar trebuie să clarifice împrejurările morţii Sarei Halimi”. Macron s-a referit şi la îndelungata tăcere care i-a premers acestei declaraţii: „Am tăcut pentru că am refuzat să vedem”.Read more…

Destăinuiri la capătul unei existenţe

La vârsta de 31 de ani, în perioada când lucra ca dactilografă la staţia de radio finanţată de statul german, Brunhilde Pomsel a fost contactată de o persoană care i-a inspirat încredere, propunându-i un loc de muncă la Ministerul Propagandei. Fiindcă postul era bine plătit, iar biroul se afla pe celebrul bulevard Unter den Linden, în elegantul centru al Berlinului, femeia n-a stat prea mult pe gânduri înainte de a accepta generoasa ofertă. Astfel a devenit Pomsel secretara personală a lui Joseph Goebbels, cel care stătea în fruntea instituţiei. Întrebările pe care şi le pune acest filmdocument, realizat de trei tineri cineaşti din Austria şi Germania, precum şi întrebărilor celor care îl urmăresc mi se par deosebit de actuale (ştiu mă repet) şi mărturisesc că nu multe din producţiile aparţinătoare genului reuşesc pomenita performanţă, chiar dacă acesta pare să le fie ţelul.Read more…

Anna Bikont şi fantomele din Jedwabne

Despre „incidentul” din Jedwabne nu s-a mai vorbit după război, evenimentul reprezentând un amănunt relativ neînsemnat în raport cu. .. uriaşele suferinţe la care poporul polonez a fost supus în aceea perioadă”; doar trei din cele cinci sau şase milioane de victime ale ororilor erau evrei…Timp de şase decenii, măcelul de la Jedwabne a fost învăluit în ceaţa uitării, asemenea celor întâmplate la Kielce, unde 42 de evrei reveniţi din lagăr au fost ucişi de către localnici în 1946. Când Anna Bikont, în ciuda avertismentelor, a decis să scrie o carte despre cele întâmplate, ea s-a adâncit într-o muncă de cercetare asiduă, migăloasă.Read more…

Tendinţe ortodoxe în comunitatea evreiască secularizată din Suedia

În articolul său apărut zilele trecute în cotidianul Dagens Nyheter din Stockholm, Björn af Kleen prezice că evreii din Suedia s-ar afla în faţa unui proces de radicalizare, ai cărui responsabili principali sunt reprezentanţii tinerei generaţii, consideraţi de către autor “mai ortodocşi” decât coreligionarii lor mai vârstnici. “Fenomenul” este pus de af Kleen, printre altele, pe seama febrilei activităţi a noului lider al Comunităţii din Stockholm, Aaron Verständig, în vârstă de 31 de ani, cercetător în domeniul juridic, educator şi fost preşedinte al Sinagogii ortodoxe Yeshurun.Read more…

Corelaţii şi discrepanţe la nivel global

De curând au apărut în presă rezultatele unui studiu conform căruia evreii ar fi cei mai educaţi printre popoarele lumii. Proaspătul studiu al institutului Pew conchide că, chiar dacă în ultimele decenii s-au înregistrat progrese evidente în domeniul educaţiei, mai ales printre femeile planetei, discrepanţele dintre adepţii diferitelor credinţe rămân uriaşe din acest punct de vedereRead more…

Trubadurul care a schimbat vremurile, dar a lipsit de la serbare

Decizia alegerii lui Dylan drept câştigător al Premiului Nobel pentru Literatură a stârnit controverse considerabile, legate mai ales de faptul că nu ar fi un reprezentant tipic al genului. Am citit şi comentarii în care se afirma că acest idol al unei intregi generaţii nu face decât să-şi compromită renumele atunci când acceptă bani acordaţi din fonduri create de un fabricant de dinamită şi armament. « De ce nu refuză Dylan premiul, aşa cum a intenţionat să facă şi Jean-Paul Sartre la vremea sa? », se întreabă autorul comentariului.(În ciuda refuzului său,Sartre este considerat laureat al Premiului Nobel, distincţia rămânând valabilă şi în astfel de cazuri.)Read more…

Cand mărul (UNESCO) nu cade departe de pom (ONU)

Asemănările dintre recenta rezoluţie UNESCO, privitoare la locurile sfinte din Ierusalim şi faptele sălbatice prin care hoardele ISIS încearcă să nimicească orice urmă de civilizaţie care li se iveşte în cale, sunt izbitoare. Nu reprezintă oare aceste grozăvii tentative bine plănuite de a face să dispară mărturii, adevăruri istorice? Cum altfel poate fi clasificată hotărârea unui organ, menit să ocrotească moştenirile umanităţii, de a supune votului membrilor săi o rezoluţie, care falsifică istoria într-un mod atât de brutal, decât “genocid cultural”? Şi cum altfel decât “genocid cultural” pot fi calificate atacurile ISIS (ISIL, DAESH) cu scopul de a anihila tezaurul cultural de neprețuit din Aleppo sau Palmyra, păstrat cu sfinţenie timp de milenii?Read more…

Rasism şi negaţionism sub „egida” libertăţii de expresie

Din punctul meu de vedere şi al altor câţiva, ediţia recentă a Târgului de Carte de la Göteborg s-a transformat, într-un mod bizar, din eveniment cultural de amploare pe care îl aştept cu nerăbdare an de an, într-o farsă scandaloasă. În lunile premergătoare evenimentului, prestigios festival al cuvântului tipărit, organizatorii s-au răzgândit de câteva ori în privinţa prezenţei la Târg a publicaţiei Nya Tider (Timpuri Noi), una dintre cele mai acerbe purtătoare de cuvânt ale organizaţiilor rasiste şi neonaziste din Suedia, opuse în cel mai categoric mod principiilor respectării drepturilor omului şi corectitudinii politice.Read more…

Biserica suedeză – o instituţie în criză

Chiar dacă dificultăţile cu care se confruntă clerul suedez nu au început recent, ele par să se intensifice în ultima vreme, direct proporţional cu sosirea zecilor de mii de refugiaţi, o situaţie care provoacă nu puţine polemici şi dileme.

Încă înaintea Franţei – a cărei politică faţă de refuzul categoric, al mulţimii de musulmani credincioşi, de a se incadra dă semne vizibile de şovăială (mă refer de astă dată la revizuirea legii cu privire la îmbrăcămintea nu tocmai libertină a fiicelor islamului) – câţiva reprezentanţi mai de seamă ai comunităţii bisericeşti suedeze au propus înlăturarea anumitor simboluri din locaşele de rugăciuneRead more…

Theresa May – pe urmele Margaretei Thatcher

Ca de obicei în astfel de momente,presa israeliană şi cea evreiască de pretutindeni este preocupată şi în aceste zile cu speculaţii legate de politica pe care o va aborda proaspăta doamnă prim-ministru al Britaniei, Theresa May, faţă de Ţara Sfântă şi cetăţenii săi trecuţi prin atâtea. Prognozele sunt în mare parte favorabile din acest punct de vedere, chiar dacă au mai existat de-a lungul anilor cazuri în care promisiunile s-au dovedit diferite de ceea ce a urmat în realitateRead more…

Itzhak Perlman laureat al Premiului Genesis 2016

În decembrie anul trecut, Fundaţia pentru Premiul Genesis şi-a anunţat decizia de a-l răsplăti pe acest strălucit reprezentant al speciei umane pentru calităţile sale unice, cu ediţia 2016 a distincţiei care include şi suma de un milion de dolari. Ceremonia de înmânare a Premiului are loc tocmai astăzi, 23 iunie, la Ierusalim, în prezenţa primului ministru Benjamin Netanyahu.
„E o distincţie tipic evreiască”, a glumit Perlman pe seama evenimentului. Toți vor o felie din ea”.Read more…

Nota zero la istorie: UNESCO

Recenta rezoluţie UNESCO, susţinută de state ca Egipt, Liban, Sudan, Algeria,Maroc şi Oman membre ale atotputernicei Organizaţii pentru Cooperare Islamică, a fost adoptată cu o majoritate de 33 de ţări, în timp ce şase au votat contra ei, iar două s-au abţinut.Citind conţinutul documentului, “spectatori” mai puţin familiari cu istoria Oraşului Sfânt ar putea foarte uşor ajunge la concluzia că Ierusalimul a fost, de la întemeierea sa şi până în prezent, centru exclusiv al Islamului…Read more…

Cum se finanţează neo-nazismul din banii europenilor?

Una din întrebările pe care redacţia Expo le adresează (în mod justificat, cred eu) în cadrul investigaţiei legate de acest subiect « incomod », sună astfel: « Este oare Parlamentul European la curent cu propaganda partidelor trans-europene, activitate care continuă nederanjată prin intermediul canalelor mai mult sau mai puţin legale, ca de exemplu site-urile internet pe care le-au creat tocmai în acest scop? ».Pentru a vă face o imagine mai clară, vă ofer câteva portrete de personaje reprezentative, cu toţii membri de seamă ai APF, pe care fondurile primite de la Parlamentul Europei îi vor stimula cu siguranţă în pasionata lor activitate.Read more…

Ghetoul din Veneţia: o jumătate de mileniu de istorie

În ziua de 29 martie a anului 1516, Senatul Veneţiei decreta: “Evreii vor locui împreună într-o zonă izolată, supravegheată de oamenii municipalităţii.”Pe tronul dogelui şedea în respectiva perioadă Leonardo Loredan, cel care fusese încoronat în primul an al secolului, funcţie pe care a ocupat-o până la moartea sa, survenită în vara lui 1521. Şi astfel, din ordinul ilustrului domnitor s-a născut primul ghetou evreiesc pe Peninsula Italică.Read more…

Am văzut Fiul lui Saul

Nu mi-a fost greu să-i număr pe spectatori. Ne aflam 11 persoane în sala cinematografului, cinci din totalul biletelor le cumpărasem chiar eu, membrilor familiei. Două proiecţii, într-un oraş suedez de mărime mijlocie, cu universitate, teatre, sală de concerte şi toate cele necesare unui nivel de cultură rezonabil, în săptămâna decernării Premiului Oscar, la care realizarea, Fiul lui Saul, a fost distinsă cu premiul pentru cel mai bun film străin..Read more…

Regina Margot – o stea în cădere?

Cred că am mai scris despre Margot Wallström, şefa diplomaţiei suedeze, cea pe care israelienii o consideră de la un timp încoace ,,persoană nedorită”, reacţie la deciziile şi comentariile sale aţintite contra conducerii Statului Israel.Faptul că doamna ministru şi-a ales tocmai Israelul drept cal de bătaie reprezintă subiectul unui număr relativ restrâns de critici, un adevăr valabil de altfel în multe state europene (şi nu numai), lucru cu care am avut timp suficient să ne obişnuim.Read more…