Lista întreprinderilor evreiești din Clujul interbelic – o primă variantă

Contextul.

Pornind de la frumosul succes al ediției a V-a,  din 2016 , a simpozionului File din istoria evreimii clujene: Personalități evreiești ale vieții medicale clujene,  finalizat cu lista medicilor evrei  din perioada interbelică și postbelică, m-am gândit că s-ar cuveni să se întocmească o astfel de listă a întreprinzătorilor evrei care au înființat și finanțat  fabrici, uzine şi întreprinderi în orașul și județul Cluj. Am studiat numeroase lucrări, documente, articole din presă, legate de istoria evreimii clujene, cu trimiteri concrete la viața economică, și am întocmit o lungă listă de afaceri evreiești ( destul de amestecată ), mai ales din perioada interbelică .

În această fază, în vara anului 2016, am avut o lungă convorbire cu domnul Dániel Lőwy, autor a mai multor volume despre evreimea clujeană, care a insistat – pe  bună dreptate – ca  pe lângă întreprinzătorii în industrie  să existe și un segment consistent  despre antreprenorii în construcții evrei (mai  concret: arhitecți, ingineri, proprietari de firme de construcții etc. ) care au avut un aport important la modernizarea urbanistică a Clujului. De asemenea am considerat de comun acord că trei nume de personalități marcante care  ar trebui tratate  în mod special: Mózes Farkas ( director general și, o perioadă, acționar principal al fabricii ”Renner /Dermata” ), Izsó Diamant (fondator și director general al Uzinei “Industria Sârmei” Câmpia Turzii ) și  Dávid Sebestyén (antreprenor în construcții, a cărui firmă a construit 10-12 edificii emblematice  ale  orașului ). În urma acestor discuții a început să se profileze tematica viitorului simpozion, din 2017, care sub conducerea științifică a istoricului Ladislau Gyémant, a luat denumirea “Contribuția întreprinzătorilor evrei la dezvoltarea economică și urbanistică a Clujului”.

Lista.

A urmat filtrarea listei iniţiale: au fost eliminați comercianții, micii meseriași, micile ateliere (desigur fără a le știrbi cu nimic prestigiul și importanța activității), rămânând cca.  50 -55 de întreprinderi cu proprietari, acționari importanți și conducători evrei. Pornind de la această listă  am început să mă documentez la SJAS Cluj (Arhivele Statului), Biblioteca universitară (BCU , “Lucian Blaga “) și județeană (“Octavian Goga “).

La BCU există o excepțională lucrare întitulată “Ghidul orașului Cluj – 1939” , ( editura Fraternitas, autor Virgil Dudea) o adevărată radiografie a economiei județului Cluj, în anii premergători celui de al doilea război mondial, celui de al doilea Arbitraj de la Viena (august 1940 ) și Holocaustului (deportarea și exterminarea evreimii clujene) . Cu ajutorul acestui ghid am reușit să identific numeroase nume de proprietari, adrese, profile de activitate, componențe de consilii de administrație  și alte informații.

Am reușit să găsesc pe teren  locațiile majorității firmelor de pe listă, chiar dacă  ele nu mai există astăzi (și sunt multe astfel de situații ), străzile existând în continuare. Nu a fost o treabă simplă deoarece la Cluj , datorită frecventelor schimbări ale administrației locale, în câteva decenii, unele străzi și-au schimbat denumirea de 4 – 5 ori ( de exemplu strada Chintăului –Kajántói út , Cernăuți, Deportaților ,Oașului ).

Așa am reușit să finalizez lista pe care v- o prezint  și sper că ea se va îmbunătăți (similar cu  lista medicilor )î n urma completărilor și observațiilor pe care le vor face cititorii.

În calitate de inginer îmi dau seama că lista mai trebuia să cuprindă  și alte informații (putere motrică instalată, număr maxim de angajați, capital social etc. ). Nu am tratat deloc  aportul evreiesc la activitatea de creditare ( bancară ).

Sper ca până la publicarea volumului VI al seriei File din istoria evreimii clujene, care va cuprinde lucrările prezentate la ediţia actuală a simpozionului, voi reuşi să operez cât mai multe completări.

Prima clădire a Industriei Sârmei din Câmpia Turzii

Generalități.

S-au identificat aproximativ 50 de întrprinderi /fabrici, din categoria mijlocii și mari, cu un număr minim de 15 -20 de angajați.Acestea au activat în  7 ramuri industriale, asigurând mii de locuri de muncă pentru locuitorii clujului și județului. Şaptesprezece dintre ele au rezistat până la naționalizarea din anul 1948 ,unele nu au mai funcționat după anul 1940 și cele mai multe  au dispărut după deportarea evreilor din Cluj din luna mai 1944. Este evident aportul întriprinzătorilor  evrei la dezvoltarea și modernizarea industriei  orașului , în perioada interbelică, infirmându-se  mitul conform căruia “ evreii fac numai comerț și cămătărie.”

Unele scurte comentarii.

Se observă că au existat investitori evrei în toate cele 7 ramuri industriale prelucrătoare importante (mai puțin ramurile care aveau la bază bogății minerale ale României, petrol gaze,cărbuni etc.).

– La Cluj ,ramurile de metalurgie –construcții de mașini și pielărie –încălțăminte –textile –tricotaje au fost dominate de întreprinderi cu capital evreiesc.O paricipare consistentă a fost și în industria alimentară mai ales în domeniile de alcool /spirtoase și morărit /panificație.

– Un număr însemnat de intreprinderi cu participare de capital evreiesc ,au devenit după naționalizare ,punctul de plecare a marilor uzine și fabrici clujene din deceniile următoare.

Amintim aici : Combinatul Siderurgic Câmpia Turzii ,Combinatul de pielărie și încălțăminte Clujana ,uzinele  /fabricile  Unirea ,Armătura  ,Terapia, Someșul ,Farmec ,Feleacul , întreprinderile Vinalcool ,Morărit și Panificație etc.Alte unități  ca Tehnofrig și Napochim au folosit clădiri și terenuri care au aparținut  cândva unor proprietari evrei.

– Unii conducători / acționari ai acestor întreprinderi, cum au fost dr. Mozes Farkas, director general la Fabrica  Renner /Dermata și ec. Izsó Diamant, fondator și director general la Industria Sârmei Câmpia Turzii, au fost foarte apreciați în epocă,ocupând funcții importante în structurile de conducere și teritoriale ale UGIR (Uniunea  Generală a Industriașilor din România ).

Alții au făcut parte din din consiliile secțiilor industriale ale Camerelor de Comerț și Industrie din România .Foarte mulți întreprinzători evrei făceau parte din consiliile de administrație ale societăților pe acțiuni (unde ,de obicei erau mai mulți acționari ).

Și acum iată lista.

INTREPRINDERI/FABRICI (pe ramuri industriale) cu participarea unor întreprinzători evrei(în  perioada  1918 -1948 )  în orașul și județul Cluj

                        DENUMIREA PROPRIETARI /ACȚIONARI                Alte informații
  A.Industria metalurgică și electrotehnică      
1 INDUSTRIA   SÂRMEI   S.A. Câmpia Turzii  Banca pentru Industrie și Comerț Cluj ,Izso Diamant ,Dir. Gen,acționar * viitorul    Combinat  Metalurgic
2 RAVAG      ind. metalurgică și neferoase Rapapport Miksa și Vadász Jenő * viitoarea   intr.  ARMĂTURA
3 FERMATA   ind. metalurgică și robineți Vigdorovits  Izsó *  viitoarea într.   ARMĂTURA
4 UZINELE  DE  FIER  S.A. turnătorie,utilaje Hirsch  János * viitoarea  intr.  UNIREA
5 CONSTRUCȚIO   echipamente electrice Gombos Béla și Krémer Bernát
6 ELECTRICA   montaj  echip.  electrice Léb  Flora
  B.Industria  pielărie, încălțăminte,textilă și  îmbrăcăminte      
1 RENNER –DERMATA pielărie și încălțăm. Fam. Renner /Farkas Mozes * viitoarea  intr.  CLUJEANA
2 ROYAL    fabrică de încălțăminte Kappel  Salamon    
3 Fabrică de încălțăminte Hirsch  Herman    
4 DIBELA  fabrică de confecții și ciorapi Lászlo  și  Bergner viitoarea într. SOMEȘUL ,secție
5 LADY    fabrică de tricotaje și corsete Bergner  Ileana viitoarea  intr. SOMEȘUL ,secție
6 ADY      fabrică de ciorapi László  Jenő * viitoarea  intr. SOMEȘUL ,secție
7 Industria de blănuri Izsák  Mihály
  C.Industria lemnului, mobilă      
1 TRANSILVANIA  S.A.  industria lemnului Weil Emil
2 Fabrica de tâmplărie artistică ,parchet Kleinberger  Béla
3 VICTORIA  fabrică de mobilă Fischer Rudolf
4 Fabrica de chibrituri și art .de lemn Reitter József Închisă în 1932, locație pentru

viitoarea  întrepr. TEHNOFRIG

   

D.Industria materialelor de construcție/

construcții/sticlă și ceramică

                     
1 Uzinele de calcit (var)  Aghireș Hirsch Ignátz * viitoarea  într. CALCITUL (RAPID )
2 Fabrica de șlefuit geamuri și oglinzi Spitzer  Jakab
3 SOLIN  ind. sticlei,montaj geamuri clădiri Gelb Lászlo
         
E.Industria hârtiei, celulozei, tipografii      
1 Fabrica de celuloză Grünfeld   Armin
2 HERCULES  fabrică de ambalaje carton Friedman  Lipot
3 CARTONAGE  fabrică de cutii de carton Grün  Zoltan
4 CELLULOID  fabrică de art. de celuloid Mandula  Miklós
5 FRATERNITAS ,tipografie
6 IPURON  tipografie ebraică Friedman  și  Weinstein
  F.Industria chimică și farmaceutică      
1  Uzina chimică și GLADYS  creme și prod.chimice,cosmetice Herczeg Tivadar * locaiție pentru  viitoarea  într. NAPOCHIM
2 HEINRICH fabrică de săpunuri minerale Léb Sámuel   și  Léb Miksa
3 LENDOR  fabrică de săpunuri Léb  Sándor
4 Fabrică de săpunuri Feuerstein   Sandor
5 UFAROM  fabrică de medicamente Stern  Wilhelm * viitoarea  intr. TERAPIA(Napochemia)
6 HYGEN    fabrică de medicamente
7 Fabrică de lumânări Porgesz  Mendel
  G.Industria alimentară      
1 Moara  Goldstein Goldstein   Márton *
2 Moară și comerț cu făină Pintér   și    Molnár * viitoarea  într. MORĂRIT și  PANIFICAȚIE ,secție
3 IZABELLA  moară Heimlich   Izidor
4 FAMILIA   fabrică de pâine Grün  Samuilă
5 Brutărie  Helmann   Jenő
6 Brutărie Weimstein  Sámuel
7 Moara  Salamon -Stork Salamon Lajos și Stork Melchior *
8 AQUILLA  ROMÂNĂ fabrică de ulei Fam. Adler
9 Fabrică de ulei Goldstein  Lajos *  

 

10 VEGETOL   fabrică de ulei Feldmann Ferenc * viitoarea  intr. FARMEC (PRESOL ,FLACĂRA  ulei și cosmetice  ),

secție

11 ASTRA  fabrică de lichior Schwartz  Miklós  și Fisch  Laszló
12 Fabrica de rom și lichior Neumann Mór
13 Fabrica de spirt și spirtoase Maximilian Wertheimer * viitoarea  intr.  VINALCOOL
14 HELEBON  fabr.  bomboane și ciocolată Frații  Léb
15 LINDA  fabrică de bomboane Steuermann  Zoltán * viitoarea  într. FELEACUL
16 Fabrica de mezeluri  cașer Pál  Márton

*întreprinderi   naționalizate   pe baza  Decretului   119/1948  a Marii Adunări Naționale

mai-iunie 2017

Ing. Andrei Zador

2 Comments

  • a. zador commented on June 9, 2017 Reply

    O completare interesantă.Bineînțeles voi face corectarea necesară.
    Mulțumesc
    A.Zador

  • Müller Laci commented on June 8, 2017 Reply

    Observatie si rugaminte de a se face completarea necesara: RAVAG. Rappaport, Vadasz. Dar de ce era atunci si “G”-ul? Pentru ca alaturi de cei pomeniti mai era fondator si actionar Grünwald Adalbert (specialist pe partea tehnica-productie, turnatorie, cu studii in domeniu la Budapesta si Viena). Aceasta informatie este documentata si in istoria Armaturii, urmasa RAVAG.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *