De ce jos palaria?

Sper să nu mă urâți imediat când vă spun că mie nu îmi plac pălăriile. Asta e realitatea. Am încercat, de-a lungul timpului, nenumărate modele. Nu ne împăcam deloc: fizionomia mea, cu sentimentul de a avea ceva „pe cap”, cu faptul ca uneori mi se electrizează părul, iar alteori mi se turteste, cu felul în care îmi văd finalizate propriile ținute. Admir, realmente, femeile care poartă cu distincție sau naturalețe câte o pălărie. Moi? Not so much. Eu prefer cerceii mari, câte o eșarfă sau fular supradimensionat, o fustă colorată, niște jeansi comozi, o încălțăminte spectaculoasă… Dar asta înseamnă diversitate, până la urmă: fiecare suntem dăruite cu talente diferite.

Îmi aduc perfect aminte pălăriile pe care mi le-am dorit şi cu care nu am avut niciun fel de compatibilitate. La începutul facultății, când ascultam 4 Non-Blondes, o pălărie de catifea, de formă similara unui joben. Într-o toamnă în care făceam un prim stagiu de jurnalist începător, o şapcă din stofă tweed, pentru că descoperisem că se numește „newspaper boy hat” (deși arăta mai mult a ceva ce ar fi purtat David Copperfield sau vreunul din orfanii lui Dickens). O fedora neagră, care mi se părea că seamănă cu ceva ce ar fi purtat Madonna sau Alicia Keys. O caschetă de echitație, verde închis, pe care am purtat-o întreaga iarnă a lui 2005, când citisem în Vogue că  stilul ecvestru şi cel edwardian vor fi „huge” (primul n-a fost, al doilea… relativ). O pălărie de paie pentru la plajă, cu borurile atât de mari, atât de moi şi atât de căzute, încât nu vedeam pe unde calc. În sfarsit, acum vreo 2 ani, o căciuliţă tricotată, cu un pompon atât de mare şi greu încât uneori mă durea gâtul de cât de încordat îl țineam.

Acoperiți-vă capul cu o pălărie şi veți fi imediat remarcate. Nu neapărat din motivul pe care l-ati crede, mai ales atunci când deveniti „tipa care se așezase pe rândul din fata mea”. Pe de altă parte, cred în continuare că majoritatea dintre noi apreciază dramatismul vizual dat de pălăria potrivită, pe capul femeii potrivite. Asta mă face să mă gândesc la Isabella Blow, probabil cea mai faimoasă purtătoare de pălării, muza lui Philip Treacy, care declara că le alege intenționat extravagante „pentru a ţine oamenii la distanţă”. Şi vedeţi dacă nu cumva în asta constă frumusețea şi teatralul unui ornament purtat pe cap? Ne îndepărtează puțin de cei din jur, pune ceva între noi şi lume, dar în același timp face ca lumea sa devina brusc interesată de ce s-ar putea ascunde sub acele boruri. E ca şi cum ne transformăm din nou în copii: ne punem mâinile pe ochi, crezând că suntem invizibili şi nimeni nu ne poate vedea, daca noi nu îl vedem.

Înteleg şi rezervele pe care le au multe femei față de pălării, bascuri, toci, șepci, caschete, chipiuri, bonete sau căciuli.

Cu excepția cazurilor când codul vestimentar sugerează sau pretinde purtarea unei pălării (Ziua Regalitatii, o ceremonie simandicoasă) sau în cazul profesiilor a căror uniformă include asa ceva (magician? jocheu profesionist? pescar norvegian? polițist? sofer de limuzină?), acest tip de accesoriu ni se pare „extra”. Nu întotdeauna practice şi comode, uneori dificil de asortat ținutei, considerăm pălăriile un surplus. Sunt ultimul detaliu adăugat outfitului, sunt genul de element datorită căruia ne frăsuim și ne răzgândim și la care, până la urmă renunțăm înainte de a ieși din casă – o să ne incomodeze la volan? Vom atrage remarci sau priviri la metrou? O dăm jos cand urcam în taxi?

Pe de altă parte, îmi asum rolul de avocat al diavolului. Pledez în favoarea probării cât mai multor pălării şi variante alternative de împodobire/ protejare a capului, ostentative sau practice, până când găsiți una care să vă placă. Pentru că dacă pălăriile din timpul verii vin cu propriul set de probleme, sezonul rece e mult mai generos.

Generos, pentru că pune la dispoziție mult mai multe optiuni. Pentru începătoare avem căciulițele tricotate; mă gândesc ca şi cea mai anxioasă femeie doritoare de accesorizare va purta o căciuliță fără a se stresa prea mult. Promovăm apoi la următorul nivel din selectie: berete din fetru pentru cele care visează la Paris, șepci de baseball pentru fanele Rihannei sau mămicile în ținute sport, pălării cloche pentru nostalgice, pălării hippie cu boruri moi pentru cele cu suflet boem şi garderobă în stil seventies, turbane excentrice pentru fashioniste, căciuli imense din blană pentru cele care au citit Doctor Zhivago!

Nu e de neglijat nici factorul „confort”. Odată ce temperaturile scad sub zero grade, o pălărie sau o căciulă nu mai este un simplu accesoriu. Ele devin instrumente prețioase: pierdem 10% din căldura corpului prin scalp.

O perspectivă la care va invit sa meditați (nu cu foarte mare seriozitate, totuși!) este următoarea: unde doriți să vă situați din punct de vedere stilistic, cand desenați o diagramă Venn a ținutelor de iarn-? Știți despre ce vorbesc: diagrama Venn are acele doua cercuri suprapuse parțial, unul dintre ele denumit „Confort şi căldură”, al doilea intitulat „Bile albe stilistice”. De fiecare dată când facem o ținută pentru perioada decembrie-martie, alegem inconștient o zona sau alta, sperând să „cădem” fix pe cea hașurată din centru. Într-o zi vom prioritiza confortul, în alta vom inclina mai mult spre stil…

In sfârșit, am încredere ca veți găsi o variantă de compromis în care sa fiți bine îmbrăcate, la propriu şi la figurat, cu sau fără pălărie.

;Ca să vă trezesc interesul, aveți mai jos o selecție de accesorii care mi-au atras mie atenția, pe cele indicate cu asterisc le găsiți în magazinele brandurilor din Bucuresti Mall. Poate îmi scrieti ce preferați să purtați pe cap, câte pălării, berete şi căciuli aveti, cum le alegeți şi ce amintiri aveți legate de vreuna dintre ele!

Căciulița multicoloră Zara*; pălărie din catifea Mango*; căciuliță cu aplicații H&M*; șapca din catifea reiata Mango*; sapca din stofa Mango*

Bereta roșie Bershka; căciula din piele şi blana, turban tricotat, Tezyo.ro; bereta cu pampon şi căciulița norvegiană, Maxine.ro

Pălărie verde din fetru şi pălăria din stofa cadrilata cu boruri moi, Magazinuldepalarii.ro; fedora rosie, Maria Palaria; palaria rosie cu broderie pasare, NitaSao; cascheta roșie retro şi bowler hat galbena, Magazinuldepalarii.ro

Credit foto: pinterest.com, zara.com, shop-mango.com/ro, bershka.ro, nitasao.com, magazinuldepalarii.ro, tezyo.ro, maxine.ro, hm.com, Maria Palaria (contul de Instagram).

Irina Markovits

(preluare de pe bloguş autoarei http://www.stylediary.ro/wordpress/)

2 Comments

  • Andrea Ghiţă commented on December 10, 2017 Reply

    A te coperi pe cap pe timp de iarnă este o adevărată provocare. Dacă nu eşti o tipă înaltă, care poate purta cu eleganţă o pălărie, o tocă, o căciulă de blană pufoasă, rişti să arăţi ca o veioză ambulantă, o taxatoare de tramvai sau ca un animal blănos. Sugestiile din articolul Irinei Markovits sunt foarte binevenite!

  • tiberiu roth commented on December 7, 2017 Reply

    JOS PĂLĂRIA:):)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *